Cu mintea răvăşită şi chinuit de sete
Mergea un om spre casă dar drumu-abia îl vede.
Necazurile-s multe şi-l tulbură din greu.
Dator e peste tot şi n-are .... nici un leu.

-„O! Viaţa asta e nedreaptă .Ba chiar este cumplită.
Nu are nici un sens.Nu merită trăită.”
Aşa-şi zicea în sine truditul călător
Şi gîndurile rele îl chinuiau de zor.

Cu ochii ţintă în pămînt îşi urma drumul amărît
Cînd, deodată,vede-n faţă un cocoloş mototolit.
Se-apleacă,îl desface şi dintr-o cătătură el înţelege
Sînt trei file ce au fost rupte din Scriptură.

Iar fiindcă timpu-i tot ce are, se apucă şi citeşte
Şi parcă dintr-un somn adînc Cineva îl trezeşte:
„-De eşti trudit şi-împovărat,lipsit de orice bine
Odihnă vei afla doar dacă vii la Mine.”

„-Vai!” -se gîndi drumeţul-„parcă e pentru mine scris.
Acum m-aş duce .Dar la cine?Şi cum s-ajung ,căci nu mi-a zis.”
Şi plin de nerăbdare cu-o mişcare febrilă
El desfacu in grabă şi cea de-a doua filă.

Citi cu glas şoptit,ba chiar emoţionat:
„Dumnezeu lumea a iubit.Pe Fiul Său l-a dat
Şi oricine crede-n El nu va pieri nicicînd.”
„O,Doamne ,ai Tu milă!” îşi spuse suspinînd.

Cu-n licăr de speranţă,gîndindu-se la milă
Îşi aruncă drumeţul ochii pe cea de-a treia filă:
„La uşa inimii îţi bat şi dacă-mi auzi glasul deschide-mi
Nu mai aştepta.Acuma este ceasul ca să cinăm jos pe pămînt
Şi-apoi în veşnicie!”Plîngea drumeţul murmurînd:
„-O.Doamne slavă Ţie.”

Trei file aruncate în colbul de pe drum
Au putut ca să schimbe un suflet făcut scrum
De ale vieţii griji.De-a lumii nebunie.Şi-acum
Aceleaşi file îţi vorbesc chiar şi ţie.

Cînd încercarea te doboară şi grijile te năpădesc
Trei file rupte din Scriptură mereu îţi amintesc
C-odihna,fericirea şi mîntuirea ta
Isus Biruitorul doar El le poate da.
Amin.

Gabriel Munteanu 03.08.2012