Alerg spre Tine, Tată, şi tălpile mă dor,
Sunt spini ce mă rănesc, şi-adesea mă-nfior
Când văd printre petale de-un alb imaculat
Şi picuri de rubin ce urme au lăsat!

Alerg spre cerul sfânt şi mâinile-mi ridic....
Cât de imens eşti Doamne!...iar eu atât de mic,
Şi totuşi m-ai iubit, Tu, Creator Măreţ,
Pe mine...fir de praf murdar şi fără preţ!

Alerg! Mereu alerg s-ajung acolo sus
Unde m-aşteaptă-n prag al meu Iubit Isus!
Ce dulce fericire va fi în acea zi
Când mă va lua la Pieptu-I, acolo-n veşnicii!

Vulcan-10-08-2012
Mary