Doamne!
Nu am cuvinte destule
Şi-oricâte-ar fi ele n-ajung
Să vin să-Ţi mulţumesc Stăpâne
Când Tu îmi spui ,,Vino copile,
Mâna-Mi întind ca să te-ajut !"

Şi ajutor mereu mi-ai dat
Dar niciodată n-am avut
Un cuvânt ales şi minunat
Să-Ţi mulţumesc cu-adevărat
În mod deosebit, plăcut.

Doamne!
Nu am cuvinte îndeajuns
Să-Ţi mulţumesc cum se cuvine
Şi suflet şi inimă am pus
Şi Ţie Doamne-Ţi sunt supus,
Cât voi trăi în astă lume.

Tu îmi eşti Domn dar şi Stăpân
Şi Lumina vieţii mele;
Eu Ţie Doamne mă închin,
Nu-i altul ca Tin' de bun
Şi de-ajutor în toate cele.

Doamne!
Dacă nu găsesc cuvinte
Îndeajuns de elevate
Aşa cum sunt, vin înainte
La pământ pun a mea frunte
Ca să-Ţi mulţumesc de toate.

Şi în mare simplitate
În Faţa Ta, eu mă smeresc
Cu Isus ca Domn şi Frate
Cu cuvinte de El date,
Cu umilinţă-Ţi mulţumesc.

A.N
24.06.2012 Răcăşdia C-S