Izbăvirea și întoarcerea
Isaia cap. 51

Toți cei ce sunt neprihăniți
Și-n calea Domnului umblați
Spre Stânca Tare să priviți
Din locu-n, care ați fost luați

Înspre Avram să vă uitați
Spre Sara, care a născut
Ei au fost binecuvântați
Ce li s-a spus, ei au crezut

Caci Domnul milă va avea
Și omul va fi mângâiat
Și bucuria va trona
Într-un Rai, va fi transformat

Poporul Domnului, el este
Seamă de asta Domnul ține
Și fericirea Lui dă veste
Nădejdea Lui, numai spre bine

Neprihănirea e aproape
Domnul pe toți va judeca
Și pe străinii din ostroave
Cu toți, așteaptă mila Sa

Cerul ca fumul va pieri
Pământul, zdrențe îl va face
Neprihănirea-n veci va fi
Căci gura Domnului, nu tace

Căci Domnul marea a uscat
Spre Sion merg biruitori
Pe cei prinși i-a răscumpărat
Se duc cântând, învingători

Domnul aduce mângâiere
Celor care sunt nevoiți
Și va fugi a lor durere
Și veseli vor fii, fericiți

El mereu îi încurajează
Teamă de loc, să nu le fie
Pe ei îi binecuvântează
De ajutor, o să le fie

În gura lor cuvinte pune
Cu umbra mâinii îi protejează
Și cerurile va întinde
Pământul, îl regenerează

Pe Sion Domnul îl trezește
Cu haine noi, El îl îmbracă
Ierusalimul îl sfințește
De legături, Domnul îl scapă

Apoi Domnul îi amintește
Și de robia egipteană
De Asiria ce-l asuprește
Dar el, este fără prihană

Dar toate astea nu vor ține
Veștile bune, vor veni
Și pe Sion din nou îl pune
De rele, îl va izbăvi

Glasul străjerilor răsună
Domnul se întoarce în Sion
El brațul Său are să-l pună
El, este al măririi Domn

În strigăte de bucurie
Cu toți ca să izbucniți
Brațul Său peste voi sa fie
Prin Domnul, sunteți izbăviți

Din Babilon toți să plecați
De necurat, nu vă atingeți
De El cu toți vă îndepărtați
Tot ce e rău, voi să respingeți

Robul Domnului se ridică
Și foarte sus, se va înălța
Să n-aveți groază și nici frică
Domnul, mereu cu voi va sta

Și pricină de bucurie
Este a Domnului prezență
Peste Ierusalim să fie
A Lui, veșnică existență.

va urma