Doar întristare

Privind la cerul pus de ploaie
Din ochi îmi curg lacrimi şiroaie
Pe nori zăreşti doar întristare
Şi-n inimi arde numai supărare.

Cerul de ce-i aşa încărcat?
Mă-ntreb mereu o, Doamne
Isus şi El,aşa îngândurat
Da,...ne lipseşte îmbărbătare!

O mângâiere de trimiţi
În inima ce-i întristată
Şi lacrima de o săruţi
Vom străluci aşa de-odată.

În ceasuri,care ne lovesc
Săgeţi de pretutindeni
Eşti singurul Cel ce iubeşti
Tu ştii,...n-avem pe nimeni!

Aşa cum stau în gând mereu
Văd mâna Ta ce stă întinsă
Asupra mea,Tu Dumnezeu
Cu dragostea-Ţi aşa aprinsă.

Cu toţii aşteptăm,să ne ridici
La cerul Sfânt o,Tată
Ca să uităm poveri de-aici
Dureri şi răni de-altădată!


Amin,Amin!