IUBIRE


Când al inimii jind e veşnicia,
Veselă pulsează pentru zbor.
Trăirea-n Isus îi e temeinicia,
Samariteanului gata de-ajutor.
Uitând de lumea terestră,
Trăiește neprihănirea celestă.

Cu ochii aţintiţi la Mântuitor,
Pe calea deschisă nemuririi,
Se umple inima de tainic dor,
Sorbind din izvorul iubirii.
Trăiesc neprihănirea celestă,
Uitând de lumea terestră.

Cu Duhul Sfânt învingi răul,
Cuprins de-al rugăciunii foc.
Sfinţenia îți înteţeşte dorul,
După-al Cetații Prea Sfânt loc.
Uitând de lumea terestră,
Trăiești neprihănirea celestă.

Prin credinţa în Isus Hristos,
Arde dorul după cele sfinte,
Umbletu-n iubire, mers frumos,
Face plăcere eternului Părinte.
Trăiește neprihănirea celestă,
Uitând de lumea terestră.

Bunătatea născută-n răbdare,
Unge cu balsam vindecător.
În iubire nu găseşte nepăsare,
Preţuieşte harul mântuitor.
Uitând de lumea terestră,
Trăiești neprihănirea celestă.

Eşti biruitor în luptele grele,
Însuşi Isus luptă-n locul Tău.
Visul tău se-ndreaptă spre stele,
Unde Isus te duce pe braţul Său.
Uită de astă lume terestră,
Trăiește neprihănirea celestă.

Iubire venită din nemărginire,
Splendoare din lumină lină.
Reverși zorii din mântuire,
Fără nici o umbră de vină.
Trăiesc neprihănirea celestă,
Uitând de lumea terestră.
Amin!