Salvându-mă, Doamnne! ...

Salvându-mă Doamne din hăul
Misterului de-ntunecime
Unde m-aflam în adâncime
Şi subjugat eram de răul,
Făcându-şi lucrarea prin mine,
Departe eram ţinut de Tine!

Prin harul sfânt, m-ai căutat
Şi mai aflat stând în genune
Unde nimic nu puteam spune;
Pe braţe m-ai luat şi purtat
Ca şi-un păstor oaia rănită,
Ducând-o-n turma-Ţi fericită!

Salvându-mă astfel din lumea
Cea sub blestem şi-n rătăcire,
Prin scumpa Ta neprihănire
A Jertfei sfinte ce-o numea
Îndreptăţirea prin credinţă,
Tu lupta-mi duci spre biruinţă!

Condus mă las de Duhul Sfânt
Spre-mbogăţirea zi de zi,
A caracterului pe plac a-Ţi fi,
La transformarea cu avânt
După al Tău chip şi-asemănare,
Prin Dragostea cea salvatoare!

Flavius Laurian Duverna
10 septembrie 2012