Mă îmbracă în armură de luptă!
În armură de luptă mă îmbracă,
Să lupt cu dușmanul temut,
Te rog bun Isus, Tu mă scapă,
Dă-mi forță, cu el să mă lupt.
E aprig dușmanul, tenace,
Atacă, când nici nu gândești,
De cei ce Te cheamă, nu-i place
I-e teamă că îl nimicești.
Se teme de slava Ta mare,
Atent și viclean, se preface,
Când nu te aștepți, iese-n cale
Tot timpul, cu gând să atace
Iar omul e slab fără Tine
Ca fulgul, ușor i se pare,
Se teme și știe prea bine
Că Tu decât el, ești mai tare.
N-ar vrea ca să faci alianță
Cu omul cel slab, amărât,
El, are curaj, cutezanță,
Când drumul ales, e greșit,
Când omul n-alege speranța
Și-n viață, e indiferent,
Ratează atunci, siguranța,
Cu viata lui nu e atent.
Atunci e momentul să încerce
Ca înspre păcat să-l atragă
Din inima omului șterge
Gândirea, că poate să aleagă,
Îl lasă să creadă că are,
O viață ce trebuie trăită
Ea-i una, trăită sub soare
Să fie intens folosită,
Să guste din toate trăind,
Să aibe cam tot ce poftește,
Să uite, că-n urmă, murind,
Cu Domnul Isus, se întâlnește.
În ziua când toate s-or stinge
Pe ceruri apare Hristos,
Când gloata cea mare va plânge
Și mulți vor rămâne-n foc, jos
Ceilalții puțini, sunt răpiți
De Domnul Vieții la cer;
De tot ce-i rău vor fi feriți
Ajung la Isus și nu pier.
Amin
Câmpia Turzii, 8 septembrie 2012
Glorie Domnului!