1.Intoxicati treptat, de-atata uraciune
De raul care parca,ne-nvaluie usor
Nu mai avem deloc, putere-n rugaciune
Si nu mai avem nici, durerea cui Ii spune
Ca ratacim departe, departe, de popor...

2.Otrava lumii care, ne-a-nvaluit fiinta
Si pulsul inimii care bate tot mai lent
Unde-i culoarea vietii si unde e credinta?
Si care credem ca, ne va fi oare sentinta?
De ce stam oare prinsi, ca-n clamele-unui patent?

3.E supta seva sfanta, ce candva dadea viata
Candva cuvinte drepte imi ridicau cazutii
Acum inima-i prinsa, imobila, in gheata
Se zbate greu si cade,sleita,dar invata
Ca din dureri si lacrimi, rasar suflete-n gratzii...

4.Ca-n slefuirea dura,piatra isi ia forma
Curatit in cuptoare,aurul ia valoare
Tot in cuptor si foc, sabia-si face norma
Cum fara praf si tinta,degeaba ai tu arma
Ca din cocon si larva se-nalta-un fluture.

5.In suferinti si chin, suntem lasati ades
Ades inconstienti, o alegem ilucizi
Iar prin dureri si jale, ea capata-nteles
Si intelegem astfel, ca poate El ne-a-ales
El a gasit credinta, tarie-n cei timizi.

6.Si astfel norii lumii, plini de toxicitate
Ce varsa-n noi durere, potop de ploi cu-acid
Ce rod mereu fiintele, noastre prin pacate
Ispite grele zilnic, ne macina din spate
Plutim ades perduti, ca-ntr-o sfera de vid;

7.Totusi statornici, tari, in credinta noi sa fim
Si inradacinati,in sfintire si iubire
Cand unul cade-n groapa, in ruga sa ne-unim
Sa nu ne temem nici chiar de-ar fi ca sa murim
Dar sa-aparam credinta chiar cu pret de jertfire.

8.Ne vara-n nas mereu, cel rau mii de motive
Ne-ocupa chiar tot timpul, sa stam pierduti, robiti
Ne fura viata-ncet, inimi devin captive
Si nu mai recunoastem acele portative
Ce le cantam prin har, cu acei neprihaniti.

9.Drumuri pierdute-alegem,batem carari straine
Bucium si jale-amara, lasa-n urma ecou
Si tot speram si credem, ca maine va fi bine
Cand pentru El noi zilnic, facem tot mai putine
Si umplem cu tradare,acest cumplit tablou...

10.Visezi poate sfarsitul, incununat de glorii
Visezi un loc la poarta,calare pe-un alb cal
Dar fara de efort,sa stii ca nu prinzi zorii!
Iar fara pocainta, vedea-vei numai norii
Ce ascund stralucirea, de dincolo de mal...

Amin.