Am tot crezut că veșnicia înseamnă
Un eu - pășind spre stele îndepărtate...
Am tot crezut că veșnicia înseamnă
Un eu - îndepărtându-se etern de astăzi!

Și am crezut că veșnicia este
Un lung șirag de clipe minunate,
Ce se întind pe căi de infinituri,
Cu bucuria-mi ce străbate eternitatea.

Dar n-am știut că veșnicia este
Nu început, ci un sfârșit, o moarte...
Nu bucurii, ci suferinți pe Cruce!
Și nu un pas al primaverii dulce.

Așa am înțeles ce este Viața ,
Ce în dureri născut-a nesfârșirea,
Și-am înțeles că veșnicia noastră
A început pe Cruce, la Golgota!