,,De ce-Mi ziceţi ,,Doamne, Doamne!"
Şi nu faceţi ce spun Eu?
Ca la pomul plin de roade
Toţi veniţi când vă e ,,foame"
Strigându-L pe Dumnezeu!

Doar în necaz voi Mă găsiţi
Şi alergaţi la Mine;
Atunci, doar văd cât Mă iubiţi
Şi-Mi spuneţi tot ce vă doriţi;
Numai când necazul vine!

De ce nu faceţi ce spun Eu?
Doar nu vă-ndemn la rele!
Sunt lângă voi, v-ajut mereu,
Poverile vă port mereu,
V-am netezit cărările.

Case v-am dat şi-acoperiş
Şi v-am sădit pe stâncă;
La toţi v-am dat un înveliş,
Cale-am bătut-o cu pietriş;
Am umplut valea adâncă!

Pe cale v-am călăuzit,
De ce-i rău Eu v-am păzit
Duşmanii vi i-am îmblânzit,
Şi paşii vi i-am întărit;
La fel cu voi, Eu am simţit!

Şi-am plâns cu cel care plângea
Şi-am suferit cu tine;
Veneam când glasu-ţi Mă striga
Şi alergam spre-a-ţi ajuta;
Ţi-am dat norul să te-ndrume!

,,Doamne, Doamne!" voi strigaţi;
Dar nu faceţi ce spun Eu!
Pentru ce Mă mai chemaţi,
Când voi deloc nu ascultaţi,
Teamă n-aveţi de Dumnezeu?

Eu sunt Cel care vă iartă
Atuncea când vă pocăiţi;
Sunt Cel ce dragostea-Şi arată,
Cel care-n barca Lui vă poartă;
Pe voi, copiii Mei iubiţi!"

A.N
8-9.10.2012 Firenze