EȘTI SCUTUL MEU
Ești scutul meu, iubit Părinte
Tot timpul Tu m-ai protejat
De-aceea voi lua aminte
La ale Tale dulci cuvinte
Și la povața ce mi-ai dat.
Mă aperi când asalt dă ura
Atunci când unii-ar vrea să pier
Ești scutul meu, îmi știi măsura
De sunt sărac plătești factura
Și-mi deslușești orice mister.
Au fost primejdii multe, multe
Până aci... și vor mai fi
Dar duhu-mi vrea să Te asculte
Să Te urmez prin văi, pe munte
Chiar dacă mulți mă vor lovi.
Protecții azi, protecții mâine
Sunt daruri ce mă fac voios
Chiar de-mi câștig cu greu o pâine
Aici în spații ce-s străine
De Plaiul veșnic luminos.
Ești scutul meu în orice vreme
Resping săgeți și plan viclean
Motive nu sunt a mă teme
Când vin necazuri și probleme
Sau când vin soli de la Satan.
Ți-aduc oricând recunoștință
Că mă păzești la orice pas
Tu răsplătești o străduință
Și mă-ntărești în neputință
De Tine, nicicând, nu mă las.
gc/20 Oct. 2012
Fii binecuvântat.
O poezie frumoasă -ca de obicei!-
Multe binecuvântări!
[email protected]
Cu drag/gc