Solia

- O, preacurată-ntre femei,
La tine sunt trimis de vrei,
Să împlineşti Cuvântul spus,
De Dumnezeul Cel de sus.

Cu plecăciune mă înclin,
Vei naşte chiar un Prunc divin,
Ce-L vei numi frumos, Isus,
Aşa precum s-a spus.

Va creşte mare şi frumos,
Îl vei numi Isus Hristos,
Purtări alese va avea,
Vei fi chiar mama Sa.

El îţi va fi de tot supus,
Precum profeţii Lui au spus,
Va fi un Miel ascultător,
Va mântui al Său popor.

Puţini prieteni va avea,
Duşmani?... nici nu-i poţi număra,
Va duce chiar o cruce grea,
Dar nu va murmura.

Nu va avea nimic al Său,
În lumea rea a celui rău,
Nu va avea chiar nici un cui,
Deşi tot cerul este-al Lui.

Şi chiar de Paşti va fi jertfit,
Precum chiar s-a pecetluit,
Aşa de Însuşi Tatăl Său,
Eternul Dumnezeu.

A treia zi după Scripturi,
Va învia, precum a zis,
Căci moartea nu-L va birui,
Aşa precum stă scris.

Aceasta mi-e solia mea,
Eu sunt doar sol nu altceva,
Aştept răspunsul ce-am de dus,
La Dumnezeul Cel de sus!

*

–Prea mult de tot m-a-nfiorat,
Ceea ce astăzi am aflat,
Şi-n plus, nu ştiu nici de bărbat,
Sunt un copil nevinovat.


Eu nu pricep cu mintea mea,
Cum se va face-aşa ceva,
Că voi purta în trupul meu,
Pe Cel ce este Dumnezeu.

Ce-ai spus mă face să roşesc,
Să te privesc nu îndrăznesc,
Să mi se facă ce ai zis,
Aşa precum stă scris.

Sunt onorată prea de tot,
De Dumnezeul sabaot,
Doar un cuvânt aş vrea să spun:
Că-n umilinţă mă supun!

*

Iar îngerul plecă plângând,
Era-ntre ceruri şi pământ,
S-ar fi jertfit el bucuros,
În locul lui Hristos.

Dar chiar că nici nu s-a putut,
Ce mii de îngeri au cerut,
Şi trebuia ca Dumnezeu,
Să poarte chiar păcatul meu.

Păcatul e îngrozitor,
Decât să-l fac, mai bine mor,
Căci pentru mine s-a plătit,
Un preţ chiar infinit.


Căci Legea a rămas tot sus,
De-aceea a murit Isus,
O iotă nu putea cădea,
Chiar dacă El murea.

De-aş mai putea să cochetez,
Cu diavolul şi să-l urmez,
Cântându-i imnuri lui Hristos,
Voi fi un mincinos!


*

De-aceea astăzi m-am decis,
Ca să trăiesc precum stă scris,
După modelul lui Isus,
Cum Tatăl Său a spus!.