Mi-ai scos Isuse, vasul din abis
Şi l-ai golit de apa tulburată.
Ai pus în el comoara, l-ai închis,
Să nu se mai scufunde niciodată.

Te laud Isuse, cu buzele mele
Cu inima Ta, îţi cânt osanale.
Cu ochii Tăi văd, cu mintea Ta ştiu,
Isuse eşti viu, Isuse în mine eşti viu.

Când ai văzut că valul se ridică,
Tu care ai fost cu mine ne-ncetat.
M-ai luat, m-ai ridicat pe stâncă
Şi valurile mării le-ai mustrat.

Te văd cum vii să îmi aduci iubire
Când vasul îmi este batjocorit,
Să pot rosti cuvinte de la Tine,
O iartă-i pe acei ce m-au lovit.

Îţi mulţumesc că vasul meu de lut.
Tu l-ai făcut după inima Ta,
Prin multe cuptoare m-ai trecut,
Dar mi-ai fost mereu alăturea.

În doruri multe se ridică vasul,
Aşteaptă un semnal din partea Ta,
Căci este vremea, se apropie ceasul,
Când la ceruri ne vei ridica.