AM ACCEPTAT FĂR-AMÂNARE...

Am acceptat făr-amânare
Chemarea Cerului la har
Şi am primit descătuşare
Din cea mai groaznică-nchisoare
Din cel mai lung şi greu coşmar.

Pe gânduri n-am stat nici o clipă
Când auzit-am glasul blând
Decizii n-am luat în pripă
Ci-am observat cum se-nfiripă
În noi un vis şi-un nobil gând.

Cum să respingem îndurarea
Stăpânului ce ne-a convins
Că Prinţul Păcii dă salvarea,
Că ţelul nostru-i închinarea
Chiar şi-n cuptorul cel încins?

Că Îl urmăm e datorie
Şi vrem s-o împlinim cu zel
La centru sau periferie
Servim, mereu, din Apa vie,
Suim neînfricaţi spre ţel.

C-am înţeles menirea bine
E că Lumina ne-a pătruns
Să ştim cum harul se menţine,
Cum s-alungăm nişte suspine
Şi cum să dăm ceresc răspuns.

gc/Oct. 2012