Viaţa are multe trepte
De-nălţări, de coborîri.
E o permanentă luptă,
Dar învinge-o.. prin vegheri!

Uneori tresalți în duhul...
Alteori,te aflii jos...
Chiar pe loc nu stă niciunul:
Ori învingi, ori eşti învins!

Şi Ilie dintr-o dată,
După ce la Carmel sus,
Bătălia-i cîştigată,
Acum în pustiu s-a dus...

Omul cu credinţă mare,
Ce opreşte ploaia sus
Şi-a lui Baal închinare
Dintr-o dată e distrus...

Fuge-apoi de Izabela,
Se ascunde în pustiu...
Nu e nimeni să-l ajute...
Dar apare Dumnezeu:

"Ce faci tu aici?" întreabă.
Cînd e tare amărît,
Domnul Dumnezeu din ceruri,
Lîngă El a coborît.

El îl vindecă,-i dă apă,
Îi dă pîine că-i flămînd,
Îi ridică iar moralul...
Domnul, cu al Său Cuvînt!

"Tu ce faci?"- acum te-ntreabă.
"Unde eşti?... Iar te-ai ascuns?"
Cînd simţi că nu ai pe nimeni,
Dumnezeu ţi-este de-ajuns.

El e-aproape să te scape
Şi să te ridice vrea.
Căci e tot, şi totul poate,
Mare e puterea Sa

Oamenii mici au probleme
Pe măsura lor venind...
Dar cei mari pun în cîntare,
Lucruri mult mai diferit...

Greutatea unei slujbe
Nu e din mărimea ei
Ci din cît de imposibil
Este rezolvarea ei.

Ilie era în luptă
Fiind foarte epuizat...
Iov de suferinţă mare,
Care tot s-a agravat...

Şi femeia din Nain
Învinsă-i de lupta grea;
Fiul ei, - al ei alin,
Înspre groapă îl ducea...

Dar şi ei, şi mulţi ca ei
Nu contează ce au în jur;
Tuturor, în norii grei
Domnul le-a fost ajutor!

Deci, ce faci acum - te-ntreabă?
Cînd constaţi căci cei din jur,
Nu mai sunt, nu ai pe nimeni...?
Ştii ce scrie în Scripturi?

El e tot şi-I pretutindeni,
Mare este slava Sa!
E suficient căci ține
Totul sub comanda Sa.

Nu te-ntreabă, ce faci oare?
Cînd de victorii eşti încins,
Ci cînd eşti în deprimare,
Cînd orice voce s-a stins...?

Cînd e cea mai grea durerea,
Cînd eşti cel mai supărat...
Îţi răsună întrebarea,
Pusă din cer, ca şi sfat.

Hai, dedică-ţi viaţa frate,
Şi răspunde-I lui Isus,
Şi îţi dă pe săturate...!
Dumnezeu ţi-este de-ajuns!

Dar rămîi în curăţie,
Nu te crede părăsit...!
Poartă-a Domnului solie,
Pîn-la locul potrivit!
Amin