Proorocii asupra soartei lui Ezechia
Ieremia cap. 34,35


Când Nebucadnețar lupta
Cu-a sa oștire, împărătească
Cetăți multe, el nimicea
Sfântu, a început ca să vorbească

Și Domnul lui îi poruncește
Lui Zedechia, să îi spună
Cetatea toată o pustiește
Alt împărat aici să pună

Și rob va fii în Babilon
Cu Nebucadnețar va sta
Că a uitat de al sau Domn
Calea robiei, va lua

Domnul aminte le aduce
De legământul ce-au făcut
Că numai șase ani va duce
Pe robul, care l-a avut

Și pentru că n-au ascultat
Și doar ce-au vrut ei au făcut
Cuvântul nu l-au respectat
Promisiunea, n-au ținut

Acuma, Domnul hotărăște
Mare pedeapsă să le dea
Cu ciuma și moarte-i lovește
Toți în robie, vor cădea

Chiar împăratul Zedechia
În Babilon, rob va ajunge
S-a văzut necredincioșia
Și inima lui mult va plânge

Cetatea toată în foc va arde
Și în pustiu se va preface
Atuncea, ei vor fii departe
Și în robie toți vor zace

Domnul, prin Ieremia spune
Pe recabiți ca să îi cheme
Într-o chilie-n Templu-i pune
Și le dă vin, ca ei să beie

Și recabiții au venit
Dar vin, niciunul n-a băut
De tatăl lor au pomenit
De legământul, ce-au făcut

Nici case ei nu vor zidi
Ogoare, nicicând n-or avea
Și nici vii, ei nu vor sădi
Al lor neam, nicicând nu va bea

Bine, să poată să trăiască
În țara-n care străini sunt
Și în pace ca să viețuiască
Cât vor trăi, pe acel pământ

Exemplu Domnu a vrut sa dea
Prin recabiții credincioși
Alții, exemplu ca să ia
Să nu fie necredincioși

Iar Domnul mult i-a prețuit
Pentru a lor, credincioșie
Cu mult bine, i-a răsplătit
Și vor ave preț, pe vecie

Ai lor urmași Domnul promite
EI binecuvântați vor fii
Și-n fața Lui, Domnul le zice
Că vor putea în veci, trăi.

va urma