Ieremia întemnițat
Ieremia cap. 37,38
Ieconia, nu mai e rege
Zedechia locul îi ia
Căci Babilonul în el crede
Și-n Iuda, să conducă vrea
Chiar Nebucadnețar i-a pus
În el, încredere avea
Când Ieremia lor le-a spus
Totul, ce Domnul îi vorbea
Pe Ieremia ei l-au pus
Cu Domnul ca să mijlocească
La el, niște soli a trimis
Porunca s-o îndeplinească
Iar Ieremia lor le-a spus
Că Faraon cu oastea sa
Înspre Egipt, cu toți s-au dus
Să îi ajute, nu mai vrea
Haldeii aici se vor întoarce
Cetății foc i se va da
Chiar mică de-ar fi a lor oaste
Nimic întreg, nu vor lăsa
Proorocul a mers, s-a îndreptat
Înspre țara lui Beniamin
Dar un străjer l-a capturat
Necazuri asupra lui vin
La căpetenii a fost dus
Și în temniță aruncat
În gherlă pe prooroc l-au pus
El multă vreme aici a stat
Și Zedechia, apoi îl cheamă
Să întrebe ce Domnu-i vorbește
Proorocul o să-i spună iară
Căci spre robie, el pornește
Mulți de acolo au auzit
Tot ce proorocul prezicea
Despre cetate le-a vorbit
Și ce se va întâmpla, cu ea
De Babilon va fi luată
Nenorociri multe, vor fii
La ciumă și sabie dată
Iar focul o va pustii
Și căpeteniile înfricate
Pe împărat l-au îndemnat
Pentru veștile rele, date
La moarte ca să fie dat
Și în groapa la Malachia
Ei, pe prooroc l-au aruncat
În mâna l-a dat Zedechia
Cu funii în jos l-au lăsat
Și în noroi s-a afundat
Fântâna apă nu avea
Ebed Melec când a aflat
Pentru prooroc grijă-și făcea
Era un famen, dregător
La curtea mare împărătească
Și astfel lui i-a fost ușor
Cu Zedechia să vorbească
Pe împărat l-a sfătuit
Pe Ieremia să îl scape
Acolo el ar fi murit
De frig, de foame și de sete
Iar Zedechia l-a trimis
Ca pe prooroc sa îl salveze
Și la famen i-a fost permis
Să-l scoată, să se întremeze
Apoi la împărat l-au dus
Și de el, a fost întrebat
Dacă Domnul ceva i-a spus
Ca el să fie înștiințat
Dar Ieremia nu a vrut
A refuzat, să se decidă
De Zedechia s-a temut
Teamă i-a fost să nu-l ucidă
Lui Zedechia i-a promis
Că de el nu se va atinge
Și să îi spună l-a convins
Ce veste Domnul, îi trimite
Proorocul, toate i le spune
Că el, cu viață va scăpa
Dacă la dușman se supune
Chiar și cetatea o va salva
Dar dacă nu va asculta
El viața are să și-o piardă
Dușmanii îl vor ataca
O va lăsa în foc, să ardă
Nevestele-i le vor lua
Copiii, îi vor fii uciși
Și va lua și viața sa
Cu toții vor fi pedepsiți.
va urma
Slăvit să fie Domnul!