Ce melodii, ce cor, ce măreţie!



Ce melodii, ce cor, ce măreţie,
Ce cântece peste micuţul Betleem!
Îngerii cântă, cântă: Slavă Ţie!
Al omenirii Rege sfânt, Te salutăm!

În noapte-aceea unică în univers
Când totul se părea că-aşa rămâne,
Pecetluind destinul şi-al omenirii mers,
Te-ai întrupat Mesia şi ai venit în lume.

Privea şi cerul şi pământul Slava Ta
Dorind să înţeleagă-ntreg misterul
Căci Tatăl sfânt planul desavarsa,
Unind prin Fiul Sau cerul cu pământul.

Un Împărat din cer, un Rege ni s-a dat
Ca să salveze omenirea din păcat
Caci s-a înstrăinat de Tatăl, s-a îndepărtat
Şi prin păcat spre Iad s-a îndreptat.

Întreaga omenire era de-acuma surdă
Caci n-auzea strigarea Celui Înţelept
Gonind spre veşnica pierzare, muribundă
Nu desluşea Cuvântul sfânt şi drept.

De-aceea S-a întrupat, la noi a coborât
Ca drumul şi destinul să ni-l schimbe
Mesia, la împlinirea vremii a venit
Ca să devină Salvatorul lumii sumbre.

Ca Împărat pe-o Cruce a fost răstignit
Luând asupra Sa, păcatul omenirii
Murind pentru păcat El ne-a sfinţit
Şi azi trăim prin harul mântuirii.

Fiindcă într-o zi Cuvântul S-a-întrupat
Destinul nostru prin El s-a schimbat
Iertaţi suntem, cu Tatăl ne-a-mpăcat
Cinstim pe Împărat căci ne-a salvat.

Ce melodii, ce cor, ce măreţie
Ce cântece peste oraşul Betleem
Acei salvaţi cântăm azi: Slavă Ţie!
Al omenirii Rege sfânt, Te salutăm!

Amin