Om după inima lui Dumnezeu(2)

Autor: George Cornici | Album: Mesajele adevărului | Tematica: Diverse
Resursa adaugata de geocornic in 12/07/2013

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10/10 X

Media 10 din 1 vot

S-a arătat în partea 1-a că om după inima lui Dumnezeu e acela care face voia Lui. E un om bun la suflet, milos dar și curajos. Integritatea îl caracterizează în tot ce face. Da al lui e da. Nu se lasă influențat de cei certați cu pocăința. Un om după inima lui Dumnezeu e generos, plin de iubire, bun la suflet. Dumnezeu e interersat în caracterul omului nu în înfățișarea lui exterioară. Oamenii judecă după înfățișare; Dumnezeu se uită la inimă, este interesat în însușiri sufletești. El a văzut în David un om demn de încredere, pe care te poţi bizui, un om devotat, un bărbat fidel, un viitor rege nestrămutat şi statornic faţă de angajamentul său în faţa Domnului şi Stăpânului lui.

Am văzut trei motivații ale faptului că a fost numit ”om după inima lui Dumnezeu”. Am văzut:

1. Umilința lui

2. Inima neîmpărțită

3. Integritatea

Să mai vedem de data aceasta și altele:

4. Credința lui. Fără credință e cu neputință să fim plăcuți lui Dumnezeu. Dar ce fel de credință sălășluia în ființa lui David? O credință ce era în stare să facă pentru Dumnezeu chiar imposibilul. Aspectul acesta iese în evidență din episodul luptei cu uriașul. Să sesizăm aici două aspecte total opuse față de aceeași situație: Saul era robust, bine făcut, solid; avea mușchi puternici. Era normal, așa cum înțelegem noi normalul, ca el să lupte cu Goliat. Dar atitudinea lui a fost aceasta: e prea mare și puternic să mă lupt cu el. Atitudinea lui David a fost aceasta: e prea mare și puternic să scap ocazia. David nu s-a ferit de ceea ce părea imposibil. De ce? Știa că de partea lui era Cel ce e atotputernic. Da, ne trebuie o credință solidă pentru a putea face pentru Dumnezeu lucruri ce par imposibile. De fapt Mântuitorul spune ”dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar....”

5. Răzbunare. Bine-nțeles David a avut ocazia să se răzbune pe Saul care l-a tracasat, care l-a urmărit și voia să-l omoare. David a suferit enorm din cauza lui Saul pe o perioadă îndelungată. Saul i-a făcut lui David multe zile amare datorită faptului că n-a putut să asimileze voia Stăpânului. În episodul din 1 Samuel capitolul 24 vedem cum David ar fi avut oportunitatea să se răzbune. Parcă am zice noi, omenește, că Dumnezeu a vrut să fie așa, adică să-l dea pe Saul în mâna lui David ăn peștera En-Ghedi. Dar iată ce citim în versetul 12: ”Judece Domnul între mine și tine și Domnul să se răzbune pe tine; dar eu nu voi pune mâna pe tine.” Ce să zicem de o așa atitudine? Ce fel de om a fost David. Era un om cu slăbiciunile lui și totuși era pe placul lui Dumnezeu. El a înțeles că răzbunarea e a Domnului. Când oamenii se răzbună( sau hai s-o zicem mai direct) când credincioșii se răzbună atunci urmează multe probleme și necazuri. Omul după inima lui Dumnezeu nu răspunde unui rău cu rău, ci din contră dacă i se aruncă o piatră el nu ia o altă piatră ci răspunde cu bine. La Romani 12: 21 găsim aceste cuvinte ”Nu te lăsa biruit de rău ci biruiește răul cu bine.”

6. David si-a recunoscut starea de pacatos.

*Dacă citim Psalmul 51 în întregime ne vom convinge de lucrul acesta. ”Împotriva Ta, numai împotriva Ta am păcătuit și am făcut ce este rău înaintea Ta.”(versetul 4).

*Păcătuirea cu Bat-Seba si Urie 2 Samuel 12:13: ” Am pacatuit impotriva Domnului!”

*Să poposim puțin și la episodul descris în 2 Samuel 24:10: ” David a simțit cum îi bătea inima, după ce facuse numaratoarea poporului. Și a zis Domnului: “Am savarșit un mare păcat, făcand lucrul acesta! Acum, Doamne, binevoiește și iarta nelegiuirea robului Tau, căci am lucrat ca un nebun!”

La doctor dacă mergem cu vreo boală trebuie să mărturisim ce boală avem. Acan și-a acoperit păcatul dar nu a durat mult pînă a fost descoperit. Anania și Safira și-au acoperit înșelăciunea dar au fost descoperriți imediat. Păcatul nemărturisit îl va urmări pe om toată viața. Va fi ca o sabie a lui Damocles deasupra capului lui. David a înțeles viața de credință, relația cu Dumnezeu, s-a încrezut puternic în El, a dus o viață de modestie și inegritate și când a fost cazul și-a recunoscut cu sinceritate alunecările. A fost credincios după inima lui Dumnezeu. NU DEGEABA A FOST ALES SĂ CONDUCĂ DESTINELE UNEI NAȚIUNI.

George Cornici

Multumim pentru aceste texte atit de pedagogice, ce ne atrag atentia asupra caracterului.
Da! in David ,se gasesc multe trasaturi de caracter unele pozitive [altele negative] dar cred caci Domnul a fost impresionat de el, caci in lupta cu Goliat ,David nu se uita ''la muschii lui Goliat'' ci la dexteritatea [credinciosia] cu care stia sa-si fixeze bine piatra in prastiacare l-a lovit mortal pe Goliat. Nu in puterea lui a stat eliminarea dusmanului ,ci in credinta caci poate exersa ''la sigur'' darul ,pe care Domnului I-L daduse de;tragaci experimentat.Cita nevoie este sa invatam sa tragem si noi in probelemel noastre cu darurile si puterea credintei date de Domnul....
O alta trasatura de caracter este ;recunoasterea pacatului, sentinta ce si-o da singur in fata Domnului si prin aceasta implicit ''iertarea '' ce si-o cere de laEl si popor [pe care l-a dezamagit] .Numai asa , a putut Domnul interveni cu iertarea in viata lui David ,cind si-a marturisit cu adevarat pacatul si a vrut sa fie eliberat de el.
Ma gindesc; pina sa ajunga la marturisire...cit o fi suferit in sufletul lui, pentru ca-si tradase; Dumnezeul [care-l iubea enorm, prietenul.... pentru a-i lua[mioara], si inselase asteptarile poporului care te doreste a fi ''lider '' in toate trasaturile de carcater!.Toata aceasta povara a actionat asupra inimii, sufletului si s-a dus inaintea Domnului sa -si exprime regetul si sa-si marturiseasca pacatul.
El era imparat dar nu l-au ocolit trasaturi de carcater pe care le gasiml a fiecare dintre noi.
David ,a avut puterea sa -si''lepede'' haina pacatului, noua[ unora dintre noi] de ce am crede caci vom scapa fara marturisire?Cuvintul nu si-a schimbat identitatea ,mesajul si puterea!
Noi suntem cei asteptati sa ne schimbam!

Inca odata;multumim!

Adăugat în 14/07/2013 de sanda_tulics

Celui care-mi notează mesajele cu nota 1 îi mulțumesc. Vreau totuși să-i spun ceva ca din partea lui Dumnezeu. Numele respectiv sub care e dată nota 1 e fals. Cam știu cine este. Dar Dumnezeu îl știe. Totul se înregistrează în Cer. La activitate utilizatori la RESURSE se vede cine a notat mesajul respectiv. Cel cu nota 1 se ascunde după un nume fals. Bine-nțeles că dacă mergi să vezi ce a publicat pe Resurse constați că nu a publicat nimic. Adică nu scrie ceva util pentru posteritate ci doar dă note fratelui Cornici. În asta s-a specializat. Probabil că la următorul mesaj își va schimba pseudonuimul și iar va da nota lui favorită. Vreau totuși să-i atrag atenția că nu pe mine mă notează ci pe Duhul Sfânt care e INSPIRATORUL. Poate să noteze și cu zero, sau minus dacă îi face plăcere dar la vremea potrivită Dumnezu îi va răscoli sufletul.
Un mic detaliu teologic. Falsul cititor care notează cu 1 e bine să știe cum decurg lucrurile în economia lui Dumnezeu. Că vrea, că nu vrea ceea ce acum disprețuiește se așează în subconștientul lui. Și ce să vezi? La timpul respectiv își va da seama că un mesaj notat în bătaie de joc îi va folosi; cumva, cumva se va afla într-o situație dificilă, sau delicată și cuvintele disprețuite acum îi vor fi de mare fols, îi pot da o orientare spre a ieși cu optimism din zona descurajării. Atunci când se va întâmpla lucrul acesta să nu uite să revină la RESURSE(nu cu nume fals, ci real) și să rectifice notarea.
Un autor care se pune totalmente la dispoziția lui Dumnezeu nu se desurajează datorită unor aprecieri sai neaprecieri. El așterne creația potrivit inspirației divine așa cum a procedat și Ieremia. El nu poate să ajusteze ceea ce Duhul îi spune să compună. Când Dumnezeu m-a ajutat să public primul volum de versuri am făcut o analogie pe care vreau, pe scurt, s-o menționez. Toți teologii(și neteologii) sunt de acord că Mântuitorul ar fi venit pe planeta noastră doar pentru o singură ființă să-și dea viața ca răscumpărare. Tot la fel chiar dacă nu toată cartea publicată va fi de folos...ci doar un capitol....nu, ci chiar dacă numai o pagină dintr-un capitol va fi zidi pe cineva...nu, nu, chiar dacă doar un poem va zidi pe cineva....ce zic eu de un poem....chiar dacă doar o strofă va fi cuiva de folos...sau doar un cuvânt dintr-o strofă și s-a meritat efortul.

George Cornici

Adăugat în 14/07/2013 de geocornic

Adevarat!
Duhul Sfint isi duce''razboaiele''.
Lucrati spre slava Domnului cu credinciosie si El va aduce rasplata pentru fiecare ,dupa faptele pe care le-a savirsit.

Adăugat în 14/07/2013 de sanda_tulics