BISERICA.   Mat : 16: 13-20

 Eu îţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră (Greceşte: petra.) voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.

1. INTRODUCERE. Deşi se zice că alcătuirea cărţilor în Biblie^[1] nu a fost de inspiraţie divină, este un fapt semnificativ că au fost erudiți care au supervizat structura cărţilor în canonul Noului Testament. De aceea nu este neaşteptat faptul că Evanghelia după Matei este prima carte a Noului Testament Evanghelia după Matei se mişcă în Vechiul Testament de unde reţine profeţiile împlinite despre prima venire a lui Hristos şi apoi “se leagănă” în Noul Testament şi vorbeşte despre noua creaţie  a lui Dumnezeu, "Pe această piatră Îmi voi construi biserica Mea". (Matei 16:18). AUTORUL este Matei a fost un vameş convertit (Matei 9:9), care a fost ales să scrie evreilor despre  Mesia. IDEEA PRINCIPALĂ în cartea  Matei est că prezintă planul lui Dumnezeu. Expresia Împărăţia cerurilor este particularitate a acestei Evanghelii. Ioan Botezătorul a fost întâiul care a folosit expresia Împărăţia cerurilor (Matei 3:2). El şi-a început lucrarea cu afirmaţia îndrăzneaţă: "Pocăiţi-vă, pentru că împărăţia cerurilor este aproape". Când Domnul Isus Hristos şi-a început lucrarea, în mod  similar a folosit acest anunţ foarte combativ (Matei 4:17). Nici Ioan şi nici Domnul Isus nu au încercat să dezlege înţelesul termenului. Evreii din primul secol, din Palestina, aveau o înţelegere mai limpede a termenului decât membrii bisericilor din societate creştină de astăzi. Numele bisericii nu este sinonim cu împărăţia cerurilor, cu toate că biserica face parte din Împărăţia Cerurilor (Matei 13). Expresia împărăţia lui Dumnezeu nu este sinonimă cu împărăţia cerurilor. Împărăţia lui Dumnezeu este un termen mai larg care conţine toată zidirea lui Dumnezeu, inclusiv îngerii. Se va descoperi că termenul împărăţia cerurilor este  o exprimare treptată în Evanghelia lui Matei. El a preluat misterul din zilele respingerii Regelui, dar Împăratul a devenit un semănător în lume (Matei 13). Împărăţia va fi întemeiată pe acest pământ la revenirea Regelui (Matei 24-25). Bisericii^[2] i-au fost date câteva atribuţii de Dumnezeu spre a se bucura de ele in această . dispensaţie a harului. Acestea sunt:    1. Botezul cu Duh Sfânt (Mat. 3:11),   2. A fi in Hristos si Hristos in Biserica (Col. 1:27),  Biblia (Apoc. 22:18-19),    3. Preoţia credincioşilor (1 Pet. 2:9),  si o părtăşie universala in Trup (Efes. 2:11-22).  4. Ziua de închinare publică este ziua de Duminica^[3]  , sau ziua "întâi a săptămânii," (Marcu 16:9); iar sărbători închinate sfinţilor biserica noastră nu celebrează. 

2). EKKLESIA   ^[4]. Biserica este un fenomen nou testamentul pregătit de Isus Hristos şi susţine că : porţile „Locuinţei morţilor nu o vor birui”. Prin convertire persoana este introdusă în părtăşie cu alţi credincioşi, în Biserică. Biserica este Isus Hristos şi oamenii, şi nu se pot despărţi. Hristos este căpetenie Biserici. Biserica universală^[5]  nu este o organizaţie pământească vizibilă ci este organismul viu, spiritual, al celor mântuiţi, adică a celor ce au crezut în Hristos şi au fost născuţi din nou (Evrei12:23, Efeseni 1: 22-23). Ei întemeiază totalitatea credincioşilor, fără deosebire de rasă, naţionalitate, sau categorie socială, din toate perioadele din cer şi de pe Pământ.

Se face  o nediferenţiere între Biserica ca şi edificiu, clădire,  şi Biserica Spirituală. În biserica spirituală se intră prin : convertire, „ Naşterea din Nou”  Natura bisericii este locală şi spirituală. Biserica este diferită de lume, în conflict cu lumea şi tinde să o transforme. Biserica este născută la „ Rusalii”. Găsim biserica din Corint ( 1 Cor : 1-2,   Galateni :1.2), etc. La început biserica se întrunea în case particulare, Matei 18:20  Căci acolo unde Sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, Sunt şi Eu în mijlocul lor.”, Rom 16:5, (……………..) Galateni 1:21  După aceea m-am dus în ţinuturile Siriei şi Ciliciei. 22  Şi eram încă necunoscut la faţă Bisericilor lui Hristos, care Sunt în Iudea, Cor. 1:2. Abia în secolul 2 apar casele de rugăciune.

Biserica^[6] locala este un grup de credincioşi botezaţi prin cufundare, care se întâlnesc pentru evanghelizare, edificare, părtăşie si închinare (Fapte 2:41-47). Hristos este capul bisericii (Efes. 1:22-23), si singurul conducător in materie de practica si credinţa este Cuvântul Lui Dumnezeu (1 Tim. 3:15;). 

Avem o abordare „filozofică” ca şi copii, umbre imperfecte şi o abordare „istorică”, ce înseamnă angajarea ei în realităţile acestei lumi. Cuvântul grecesc pentru biserică este „ekklesia” şi înseamnă adunarea credincioşilor, care trebuie să aibă o relaţie mântuitoare cu Isus Hristos,  iar în ebraică avem cuvântul „qahal”, „edah” ce înseamnă convocarea poporului lui Dumnezeu. În Vechiul Testament şi Noul Testament, Dumnezeu este acela care vorbeşte.

2). Imagini biblice despre Biserică^[7].  Reţinem  despre imaginea Biserici  ca şi :

Popor 1 Petru 2:9  Voi însă Sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam Sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată; „Templul Duhului Sfânt” ,  sau

Templul lui Dumnezeu 1 Corinteni 3:16  Nu ştiţi că voi Sunteţi Templul lui Dumnezeu, şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi? Şi 

Trupul lui Hristos 1 Corinteni 12:12  Căci, după cum trupul este unul şi are multe mădulare, şi după cum toate mădularele trupului, cu toate că Sunt mai multe, Sunt un singur trup, tot aşa este şi Hristos. 13  Noi toţi, în adevăr, am fost botezaţi de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; şi toţi am fost adăpaţi dintr-un singur Duh. 14  Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe.

Avem „metafore” despre biserică ca şi : familie, mireasă : Apocalipsa 21:9  Apoi unul din cei şapte îngeri, care ţineau cele şapte potire, pline cu cele din urmă şapte urgii, a venit şi a vorbit cu mine, şi mi-a zis: „Vino să-ţi arăt mireasa, nevasta Mielului!”  viţa şi mlădiţele, măslinul,  holdele : Ioan 4:35  Nu ziceţi voi că mai Sunt patru luni până la seceriş? Iată, Eu vă spun: Ridicaţi-vă ochii, şi priviţi holdele, care Sunt albe acum, gata pentru seceriş., casă, Noul Templu,  Casa lui Dumnezeu. De asemenea Biserica este o aproximare a Împărăţiei lui Dumnezeu.

3). Probleme speciale^[8]. 

Una din probleme este Biserica şi Împărăţia. Biserica este domeniul lui Dumnezeu format din oameni. Împărăţia este tot domeniul lui Dumnezeu, iar noi suntem supuşi. Ele tind să fie una. Biserica mărturiseşte despre Împărăţie, este un instrument, o manifestare, o exprimare a Împărăţiei lui Dumnezeu pe Pământ. De asemenea arată aspectul relațiilor din cadrul Împărăției. Acest lucru este foarte bine exprimat în Predica de pe Munte  din Matei cap.5-7

Biserica şi Israelul, este o altă problemă în care Israelul va fi mântuit prin intrarea în Biserică, se pare că va fi o întoarcere în masă. Romani 11:25  Fraţilor, ca să nu vă socotiţi singuri înţelepţi, nu vreau să nu ştiţi taina aceasta: o parte din Israel a căzut într-o împietrire, care va ţine până va intra numărul deplin al Neamurilor. Pentru reformatori Biserica este alcătuită din cei justificaţi prin credinţă.  Justificarea prin credinţă este un punct esenţial. Cine modifică conţinutul Evangheliei se poate pierde. Matei 16:18  Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră (Greceşte: petra.) voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. Biserica este distincta față de Israel (1 Cor. 10:32), si de Împărăţia Lui Dumnezeu (1 Cor. 1:13)^[9] . 2 Petru 2:3  În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvântări înşelătoare, să aibă un câştig de la voi. Dar osânda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează.

4). REVELAŢIA^[10] ver 16-17

Era o cerinţă ca discipolii să confirma acest lucru, să facă această mărturisire. Sigur că Petru este purtătorul de cuvânt al adepţilor lui Isus. Ca şi în alte situaţii el nu are trebuinţă de prea mult timp pentru a da replică potrivită. Numaidecât are răspunsul: “Tu eşti Hristosul!” Aceasta constituie că el este Mesia, Unsul, cel prevestit. El era împlinirea acelor profeţii, El era Mesia cel aşteptat de veacuri. De aceea în mod similar Petru recunoaşte că Domnul este Fiul Dumnezeului Cel viu.  Era o dovadă completă cu privire la identitatea Domnului Isus.  Recunoaşterea autentică a identităţi a Domnului Isus este o revelaţie a Duhului Sfânt.  Nimeni nu are  posibilitatea de  indica pe Hristosul lui Dumnezeu, ca  Domn fără aportul Duhului Sfânt.  Prozeliţii nu au obţine această înţelepciune pentru că au experimentat cu Domnul o  perioadă de trei ani, ci pentru că Duhul Sfânt al lui Dumnezeu le-a revelat acest lucru. Socotesc că este deja un fapt cunoscut de acum, că atunci când Domnul Isus va ajunge pentru a doua oară el va veni să răpească Biserica Sa. Ori, nu poţi face parte din Biserica Sa, dacă nu confirmi că Domnul Isus este Mesia, Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. Remarcaţi numai ce-i zice Domnul Isus lui Petru,  după ce Petru realizează acea splendidă confirmare şi apreciere cu privire la identitatea Domnului Isus.

5). BISERICA.^[11] ver 18-20

Aceasta este prima referire în Noul Testament la Biserica Domnului Isus. Însă, aşa întrucât am văzut, este mai întâi de trebuinţă să se confirma cine este Domnul Isus. Este înţelegerea despre o realitate în care se ilustrează  şi se că constituie expresia despre recunoaşterea a  însuşirii  de Domn ca Mântuitorului nostru personal. Să observa cu mai mare grijă acest verset. De ce stâncă zice Domnul Isus aici? Care anume lucru arăta că stânca pe care va întemeia El Biserica? Se poate a se pune de acord spun că este Petru şi acest fapt însemnă în mod  foarte real că Petru a jucat un rol o  misiune deosebită în întocmire Bisericii, dar când este vorba despre întemeierea ei, iniţiatorul ei, Isus Hristos cred că este vorba de altcineva. Nu poate fi altcineva decât Domnul Isus. Biserica este construită pe Domnul Isus Hristos. Tocmai Petru oferă o explicaţie în acest sens. Apropiaţi-vă de El, piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu. (1 Petru 2:4)   Aşadar Domnul Isus este stânca. El este acela pe care este clădită Biserica. Însă atunci când face Domnul Isus această mărturisire  nu era nici o biserică pentru că încă nu era finalizat lucrarea Lui. Biserica este construită şi  este bazată pe sacrificiu Domnului Isus pe moartea şi învierea Lui.  El zice că porţile locuinţei morţilor nu va reuşi să o  înfrângă şi este foarte adevărat, pentru că Domnul Isus arătă că este învingător ei. Deci când El va ajunge din nou, toţi cei care există şi sunt  ai Lui vor fi înviaţi pentru o nouă viaţă. Însă învestitura Bisericii însemnă ceva  şi mai mare. Domnul Isus rosteşte faptul   că Bisericii îi vor fi încredinţate cheile Împărăţiei.     Însemnă că aceste chei date lui Simon Petru? Răspunsul este Nu, ci ele  sunt date tuturor acelora care au clădit şi proclamat aceeaşi dovadă cu apreciere la Lucrarea şi Persoana Domnului Isus. De multe ori persoanele au impresia că aceste chei se prezenta ca o putere pe care o moştenit-o în mod distinct bisericile  sau slujitorii  lor. Dar însemnă mai degrabă o  expresie despre responsabilitatea pe care o ocupa bisericile  şi persoanele cu privire la proclamarea Împărăţiei. Suntem obligat ca prin existenţa şi manifestare noastră să desfacem şi să luminăm calea Împărăţiei către toţi pământenii. Este responsabilitatea noastră să descoperim cine este Domnul Isus în ceea ce ne priveşte pe noi ca Isus Hristos în postura de  Mântuitor personal şi apoi să extindem şi pentru ceilalţi oameni. Isus Hristos a murit pentru a acoperii păcatele lumii întregi. Iar noi ce responsabilitate avem? Să deschide Împărăţia. Este ceva mai mare decât o responsabilitate. Este o mare preţuire pe care ne-o realizat-o Dumnezeu. În isus v.20  poruncit ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristosul.

6). Semnele unei biserici adevărate^[12] :

Puritatea doctrinelor şi persoane împuternicite de Duhul Sfânt, pentru administrarea sacramentelor, „Cina” şi „Botezul”. Hristos este centrul predicării, urmează Doctrinele Centrale, apoi alte învăţături. (nu se inversează, lucrurile şi din alte învăţături se fac norme de conduită în biserică). Evanghelizarea înseamnă Vestea bună. Isus Hristos a predicat pocăinţa. Evanghelia se concentrează pe Persoana şi lucrarea lui Isus Hristos, şi statutul pe care Îl are: Umanitatea, Divinitatea, Moartea şi Învierea, Poziția pe care o ocupă la dreapta Tatălui de Autoritate și Putere, Judecata finală.

Oameni îndreptăţiţi să le ia, 1 Corinteni 11:27  De aceea, oricine mănâncă pâinea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul şi sângele Domnului. 28  Fiecare să se cerceteze, deci, pe sine însuşi, şi aşa să mănânce din pâinea aceasta şi să bea din paharul acesta. 29  Căci cine mănâncă şi bea, îşi mănâncă şi bea osânda lui însuşi, dacă nu deosebeşte trupul Domnului. Se pune accent pe starea individului, vezi (Fapte 2 : 37-38 *pocăinţa* ). Trebuie să fii membru în Biserică (Fapte 5 : 1-10), ex. Anania şi Safira.  Se tinde ca Biserica şi Împărăţia să fie una.

Conducerea biserici este de 4 feluri : episcopală, (Biserica Catolică,) (Condusă de patriarhi  Biserica Ortodoxă) prezbiteriană şi congregaţională, (Cultele Neoprotestante) şi fără formă de conducere. (Qakerii, Fraţii, Creştinii după Evanghelie). Conducătorii biserici trebuie să pună accentul pe slujirea Bisericii.  Noi credem in forma congregaţionalistă de guvernământ in biserica (Fapte14:23). Biserica locala este autonoma ( Fapte 14:23; 6:3).

Biserica^[13] trebuie sa fie diferenţiată de lume si de orice înfrăţire ne biblica spre a apăra puritatea mesajului Evangheliei (Iuda 3-4). Biserica locala trebuie sa refuze întovărăşirea cu orice organizaţie care deviază de la normele Scripturii (Matei 7:15). Credem de aşadar ca biserica trebuie sa se separe de creştinii care trăiesc in neorânduiala, care nu trăiesc după Cuvântul Lui Dumnezeu, care modifică  doctrinele credinţei creştine, sau se angajează in asociere cu păgâni (2 Cor 6:14-17). Cuvântul Lui Dumnezeu ne învaţă sa ne păzim de cei ce introduc învăţături străine de Cuvântul Lui Dumnezeu (2 Tes 3:6; 14-15). 

Slujitorul bisericii^[14] sunt pastorul si diaconii (1 Tim. 3:1,6). Biblia este limpede cu privire la calităţile acestora (Fapte 6:3). Deşi exista in unele pasagii din Scriptura pluralitate de pastori, nu se întâlnește niciodată inegalitate intre ei (Gal. 2:12). Termenii pastor, episcop, bătrân, se refera la aceeaşi slujba (Fapte 20:17-28; ).  

 Semnele ^[15] unei Biserici adevărate mai sunt :   

a. Autoritatea absoluta a Scripturii, (2 Team 3:16) 

b. Membrii născuţi din nou (Fapte 2:41-47) 

c. Botezul celor ce cred, prin cufundare (Marcu 1:9; Fapte 8:38-39) 

d. Autonomia bisericii locale ( 1Cor 6:1-5) 

e. Separarea de lume si de tot ce este păcat (Matei 22:21) 

f. Libertatea sufletului (Fapte 5:29; 1 Ioan 2:27). 

7.) Funcţiile Biserici^[16].  Se găsesc în Faptele Apostolilor 2:42  Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii, şi în rugăciuni.

Evanghelizare, din Matei. 28:18-20, este o poruncă şi o obligaţie. Ucenicii au fost trimişi la Ierusalim, Samaria, Iudeea, marginile pământului, la toate neamurile. Cuvântul folosit este „basar” şi înseamnă proclamarea Evangheliei, nimic în plus, nimic în minus. Avem şi cuvântul „evanghelion” ce exprimă proclamarea activă şi conţinutul proclamat.

Zidirea. Efeseni 4:11  Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, prooroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, 12  pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, astfel avem diferite daruri pentru zidirea biserici. În părtăşie bucuria creşte şi durerea se micşorează.

Corectarea şi mustrarea, în acest sens avem ca tipar de disciplină în Matei 18:15  Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai câştigat pe fratele tău. 16  Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori. 17  Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l Bisericii; şi, dacă nu vrea să asculte nici de Biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş. şi 1 Cor. 1-16. Mustrarea se face în dragoste şi scopul principal este readucerea persoanei care a păcătuit înapoi în biserică.

Instruirea se face prin chatechizare, şcoala duminicală, predicarea, seminarii, Institute Teologice. În închinare punctul focal este Dumnezeu.

Preocupări sociale. Lui Isus Hristos ia păsat de cei aflaţi în suferinţă, şi El aşteaptă acte de bunătate de la noi. (Mat. 25:31-46). Iacob vorbeşte despre creştinismul practic. (Iacob: 1-2). Ioan este tăios. 1 Ioan 3:17  Dar cine are bogăţiile lumii acesteia, şi vede pe fratele său în nevoie, şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne în el dragostea de Dumnezeu? 18  Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul. Amos în Vechiul. Testament, condamnă nedreptatea.

Caracterul biserici. Isus Hristos a îmbrăcat condiţia umană. Trebuie să existe dispoziţie pentru slujire. Isus Hristos a venit să slujească. Matei 20:25  Isus i-a chemat, şi le-a zis: „Ştiţi că domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, şi mai marii lor le poruncesc cu stăpânire. 26  Între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru; 27  şi oricare va vrea să fie cel dintâi între voi, să vă fie rob. 28  Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.” Biserica trebuie să fie diferită de lume, în conflict cu ea. Biserica nu trebuie să domine societatea ci să o transforme. Relaţia dintre Biserică şi Stat este o problemă istorică. Ea poate să fie unită cu Statul, într-o stare de vasalitate, dar şi separată de stat. Cea mai bună starea bisericii ca ea să fie funcţională este postura când Biserica este separată de Stat. Biserica trebuie să fie adaptabilă dar fără compromisuri, în alte culturi, alte popoare, sau zone mai bogate sau mai sărace.  Mandatul cultural se subordonează obligatoriu mandatului spiritual

8). Concluzii. Dacă La sfârșitul creației Dumnezeu a declarat că toate lucrurile sunt forte bune, întrebare care se pune dacă acest Foarte Bun este posibil ca să fie pervertit. Din păcate răspunsul pentru omenire este Da și istoria cunoscută de noi dovedește acest lucru. Un alt lucru care trebuie precizat este faptul că Dumnezeu în Suveranitatea Sa permite acest fapt. Dumnezeu alege un popor care să fie lumină pentru celelalte popoare, este un nou început, dar și această alegere a poporului evreu, se pervertește în neascultare. Un alt început este momentul apariției pe scena istorie a lui Mesia, și este începutul Religiei Creștine. Din nou se întâmplă același fenomen și asistăm la o degradare etică, fragmentare a doctrinelor,  o sumă de tradiții, care strică închinarea adevărată ce trebuie să fie adusă lui Dumnezeu.  De fapt asistăm la o închinare adevărată care curge în istorie paralel cu o închinare falsă și se împlinește în  Geneza 3:15

Evanghelia după Matei, este singura Evanghelie în care se pomenește despre Biserică. De asemenea în Ea este adus în discuție termenul de Împărăția a Cerurilor. Ea leagă în mod armonios vechiul Testament de Noul Testament. Am văzut mai sus că ea primește un mandat și are funcții principale.  Biserica este întemeiată în mod divin. Isus Hristos vorbeşte despre ea la modul viitor.   Biserica este o continuare a lucrării lui Isus Hristos, o părtăşie a credinciosului regenerat cu  Trinitatea prin ajutorul Duhului Sfânt.

Hristos face afirmația că *porțile locuinței morții nu o vor putea birui* Hristos este capul Bisericii iar noi suntem trupul Lui. Există biserica vizibilă locală și biserica invizibilă a celor Născuți din Nou. Oamenii mereu fac confuzie între clădirea bisericii și credincioșii ca și Trup. Avem abordări biblice a bisericii,  filozofice și istorice. De asemenea avem imagini biblice despre Biserică, ca popor, Templu, Trup, dar și metafore despre biserică ca mireasă, măslin, holde etc.

Din problemele speciale ale bisericii se remarcă Biserica și Împărăția și Biserica și Israelul. Petru a avut o revelație în privința Domnului Isus Hristos dar și o promisiune *Piatră* ca temelia a bisericii, care de fapt este Hristos. Dar și noi credincioșii suntem pietre vii zidite în Templul lui Hristos.

Semnele unei biserici adevărate sunt puritatea doctrinelor și calitatea credincioșilor care administrează sacramentele și a celor care se împărtășesc din sacramente. Conducere Bisericii a rămas la latitudinea oamenilor conduși de Duhul Sfânt, în care ei au rol de slujire așa cum a procedat și Hristos. Relația dintre Biserică și Stat, respectiv lume, trebuie să predomine în separare și diferență față de ele, având un rol de conservare și iluminare în mijlocul întunericului.

Biserica are și funcții importante care sunt neapărat necesare. Acestea sunt evanghelizarea, zidirea, corectarea și mustrarea dar este necesar și un aspect social. De asemenea Biserica trebuie să aibă și un caracter de slujire, modelul Fiind Hristos.

La fel nu trebuie neglijate funcţiile bisericii din Fap. 2:42 Ea este o lucrarea a Duhului Sfânt şi prin ea ne vorbeşte Dumnezeu. Se remarcă ideea de Trup, toţi suferă, toţi se bucură. Evanghelia predicată trebuie să fie curată şi exclusivă. Fiecare credincios din Biserică trebuie să lupte pentru o biserică adevărată

Matei 16: 13-20  : 13 Isus a venit în părţile Cezarii lui Filip, şi a întrebat pe ucenicii Săi: „Cine zic oamenii că Sunt Eu, Fiul omului?” 14  Ei au răspuns: „Unii zic că eşti Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Ieremia sau unul din prooroci.” 15  „Dar voi” le-a zis El „cine ziceţi că Sunt?” 16  Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: „Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” 17  Isus a luat din nou cuvântul, şi i-a zis: „Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri.18  Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră (Greceşte: petra.) voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. 19  Îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor, şi orice vei lega pe pământ, va fi legat în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ, va fi dezlegat în ceruri.” 20  Atunci a poruncit ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristosul.

Bibliografie :

Sait Itinerar Biblic http://www.twrro.ro/attb/ Sorin Mikloş

Sait  http://www.baptist-tm.ro/

Biblia de Dumitru  Corinlescu

O scurta mărturisire de credinţa scrisa de Beniamin Cocar - doctor in teologie, Detroit

Ardelean Viorel

 ^[1] Sait Itinerar Biblic http://www.twrro.ro/attb/ Sorin Mikloş