- Judecatorii 17:6 În vremea aceea, nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea.
Ei, bună ziua! Astăzi vom vorbi despre curtare, în perspectivă biblică. Și motivul principal pentru care fac asta este faptul că noi trebuie să ne trăim viețile în conformitate cu Scriptura și nu potrivit cu standardele lumii acesteia. De asemenea, am o mare ardoare pentru cei tineri, pentru tineri și tinere, ca ei să umble în evlavie. Și nu numai ca ei să umble în evlavie, ci să umble în bucurie. Pentru că ceea ce avem nevoie să înțelegem este că evlavia, adevărata evlavie, produce bucurie în viețile noastre. Și aduce atât de multe binecuvântări acolo unde păcatul, pur și simplu, distruge. Distruge tot ce e frumos, tot ce e excepțional în viețile noastre. Deci, noi trebuie să învățăm, cu privire la relații, ca tineri și tinere, că trebuie să umblăm în evlavie. Trebuie să descoperim care este voia lui Dumnezeu și să umblăm în puterea Duhului Sfânt. Cred ca am o adevărată ardoare pentru asta. Pentru că, eu am fost convertit la vârsta de 21 de ani și înainte de asta, eu am trăit într-o manieră foarte lipsită de evlavie și am făcut multe lucruri stricate, și port încă și azi cicatricile pentru multe lucruri pe care le-am făcut. Chiar dacă am fost iertat, asta nu îndepărtează totdeauna efectele păcatului. Nu vreau ca voi, ca tineri, să experimentați dificultățile păcătosului. Ceea ce aveți nevoie să înțelegeți este faptul că drumul păcătosului nu este un drum al bucuriei, este un drum al suferinței. Și, automat, este o cale a morții.
Unul din lucrurile cu care au de-a face tinerii, probabil mai mult decât orice, este ispita cu privire la imoralitate, imoralitatea sexuală. Trăim într-o cultură care este, literalmente, umplută cu pervertirea tuturor lucrurilor bune pe care ni le-a dat Dumnezeu. Vom vorbi despre curtarea în concepția biblică. Înainte să spun ceva despre asta, trebuie să fac o tăgăduire. Există multe cărți despre curtare, și multe dintre ele sunt foarte bune, dar unele dintre ele, unele concepții despre curtare, cred ca sunt extreme. Oameni care scot din versete principii care nu sunt, cu adevărat, scopul textului, construind acea idee uriașă, aproape legalistă despre ceea ce trebuie să faci pentru a fi biblic atunci când cauți perechea. Nu cred că în Scriptură avem întreg acest curs exagerat despre cum să ne găsim perechea. Dar cred că, în Scriptură, avem principii minunate, principii generale, cu privire la evlavie, cu privire la relații, pe care le putem urma. Și acele lucruri ne vor feri de stricăciune și ne vor ajuta să discernem voia lui Dumnezeu cu privire la o soție, un soț.
Pentru a începe, curtarea este, pur și simplu, alternativa biblică pentru una din cele mai distructive practici din cultura noastră vestică. Și ce este asta? Ei, mă refer la întâlnirile distractive. Veți spune: "Ce sunt întâlnirile distractive?" Ei bine, sunt întâlnirile... nu vreau să fiu judecat, sunt întâlnirile pentru distracție. Întâlniri fără scop. Întâlniri pentru a primi anumite lucruri de la o persoană de sexul opus, înafara contextului adecvat al căsătoriei. Este a intra în relații într-o manieră frivolă, doar pentru a te distra, pentru a te amuza, doar pentru a petrece de minune, dar a nu gândi prea mult la voia lui Dumnezeu și a nu gândi la bunăstarea persoanei cu care avem acea relație, a nu gândi la viitorul din planul lui Dumnezeu pentru viețiile noastre. Și, astfel, întâlnirea în joacă, nu e nevoie să spun multe despre ea pentru că până și autoritățile lumești realizează pericolele ei, lucrurile care se întâmplă culturii noastre. Noi nu suntem animale sălbatice conduse de instinct! Nu suntem acei care merg afară și caută tot felul de prietenii. Noi suntem credincioși în Isus Hristos! Inimile noastre au fost schimbate! Noi credem că Dumnezeu are un plan pentru viețile noastre! Noi credem că până și firele de păr ne sunt numărate! De asemenea, credem că Dumnezeu are un plan deosebit, o pereche deosebită, o soție deosebită sau un soț deosebit pentru noi. Și noi trebuie să fim doritori să așteptăm pentru asta. Nu ar trebui să fie o constrângere, ci ar trebui să fie ceva de la care să avem mari așteptări, un timp de pregătire, un timp al rodniciei în singurătate, până Dumnezeu aduce acea persoană în viețile noastre.
Vreau să încep vorbind despre câteva lucruri care, cred eu, sunt foarte importante. Primul, a brăzda suplimentar pământul pentru învățătură. Trebuie să înțelegem, chiar înainte de a începe, ce fel de oameni suntem, prin cultura noastră, și una din cele mai mari influențe în cultura noastră, astăzi. Și în loc să mergem la mass-media pentru a sublinia tot felul de lucruri, mai degrabă aș merge la Scripturi și, pur și simplu, să-I permit Domnului să ne vorbească prin ceea ce este scris. Noi trebuie să fim conștienți despre realitatea noastră prezentă, ca popor.
În primul rând, să ne uităm în Judecători 17:6. Spune: "În vremea aceea, nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea." Acum veți spune: "Ei, ce legătură are asta cu noi? Pentru că noi nu avem un rege." Ei bine, ideea de aici, principiul fundamental, este mai general acum. Putem spune astfel: "În vremea aceea, nu era nicio autoritate în Israel. Și pentru că nu era nicio autoritate, fiecare făcea ce-i plăcea." Nu e atât de mult problema unui rege, ci este cea a autorității. Și cu privire la viața creștină, nu există doar o oarecare autoritate, ci autoritatea lui Dumnezeu. Acum, cum știm care este autoritar? Cum știm care este voia lui Dumnezeu? Ei bine, slavă Domnului, nu trebuie să mergem la vreun profet, putem merge direct la Cuvântul Său. Cuvântul Lui este inspirat. Dacă noi vrem să avem autoritatea lui Dumnezeu în viețile noastre, trebuie să avem Cuvântul lui Dumnezeu în viețile noastre. Autoritatea este, într-un fel, într-o mare dezbatere astăzi. Eu am aproape 50 de ani și am trăit, cel puțin o parte din ei, în cultura hippie și exista, pe atunci, acum mulți, mulți ani, un predicator foarte popular. Îmi aduc aminte, prima dată când a apărut, a pus problema autorității. Și acum, avem aproape o generație care tot ce știu este că autoritatea este rea. Că trebuie să o contestați. Că este greșită. Că, într-un fel, voi sunteți mai înțelepți decât orice autoritate care există, fără a realiza că dacă gândiți așa, ați devenit propria voastră autoritate. Și aceasta nu este bine.
Vreau să ne gândim la câteva lucruri care sunt foarte, foarte importante. Ei, lăsați-mă să vă dau un exemplu. Eu am făcut multe lucruri în viața mea. Multe lucruri destul de nebunești. Am fost în locuri foarte, foarte periculoase. În mediul urban, în locuri foarte, foarte periculoase din junglă, în timpul tulburărilor sociale și războiului civil în Peru, și multe altele. Am fost prin tot felul de lucruri periculoase și am ieșit din ele destul de teafăr. Cum am făcut asta? Ei bine, în junglă, am fost în locuri unde foarte puțini oameni au fost vreodată. Cum am supraviețuit? Nu a fost pentru că sunt Bear Grills, nu a fost pentru că sunt Indiana Jones, de fapt, dacă mă lași în junglă, de unul singur, câteva zile, cel mai probabil e că nu voi rezista prea mult. Atunci cum este posibil ca eu să fi fost capabil să trec prin atâtea locuri sălbatice și să supraviețuiesc? Autoritatea. Când am fost în junglă, eram cu tribul Aqualuna. Ei au fost născuți în trib, au fost născuți în junglă, au trăit toată viața lor în junglă. Ei știau tot ceea ce trebuiau să facă pentru a supraviețui în junglă. Deci, cum am supraviețuit eu în junglă? Am făcut tot ceea ce ei mi-au spus să fac. M-am supus autorității lor.
Am un prieten în Peru care a fost un criminal foarte teribil, înainte de a fi convertit. Era în una din cele mai rele închisori din lume, numele lui este Carlos Antezana. Era unul din luptătorii din competițiile de arte marțiale și box din cea mai rea închisoare, din America de Sud. Vreau să spun, e un tip dur. Ei bine, când a ieșit din închisoare și a fost convertit, mergeam în locuri foarte periculoase în centrul Limei. De unul singur nu aș fi supraviețuit un minut. Dar am fost cu el. Toată lumea îl cunoștea, toată lumea era încă speriată de el, și el avea mai multă iscusință în supraviețuirea în mediul urban decât aproape toată lumea pe care am cunoscut-o vreodată. Deci, atât timp cât am fost cu el și atât timp cât am făcut ceea ce mi-a spus să fac, eram în regulă. Deci, vedeți?
Uitați ceea ce vreau să vedeți despre autoritate: vi s-a spus că autoritatea vă va constrânge viața, faptul că autoritatea vă va constrânge stilul de viață. Asta este, pur și simplu, neadevărat. Autoritatea vă extinde stilul de viață. Pentru că m-am supus autorităților, am fost capabil să fac unele lucruri, să merg în unele lucruri unde nu aș fi fost niciodată în stare să merg. Sau cel puțin, dacă aș fi fost acolo, nu aș fi supraviețuit. Vedeți? Autoritatea poate fi un lucru bun.
Voi trebuie să faceți o alegere. Vă puteți supune autorității lui Dumnezeu sau puteți face ceea ce vă place. Este o vorbă cunoscută, știți: "Trăiește și învață!" Aceasta este exact prima minciună pe care Satan a spus-o lui Adam și Evei. Dumnezeu le-a spus să nu mănânce din pom. În fond, ceea ce Dumnezeu învața este: "Învățați și trăiți, faceți ceea ce vă spun. Nu trebuie să experimentați, doar faceți ceea ce vă spun. Dacă Eu spun că e bun, e bun. Dacă spun că e rău, e rău. Credeți-Mă în asta." Și apoi, vine Satan și spune: "Nu!" El spune: "Hei, tu trebuie să experimentezi asta pentru a știi dacă e bun sau greșit sau nu! Trebuie să trăiți și să învățați." Aceasta vi s-a spus, tinerilor! Aceasta vi s-a spus, tinerelor! Toată viața voastră. Că voi trebuie să experimentați, trebuie să gustați, nu puteți lua autoritatea precum un standard, o normă sau un adevăr de urmat.
Chiar dacă mulți dintre voi, care ascultați asta, credeți că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să realizați că există încă în voi, datorită culturii voastre, tendința de a face ceea ce vă place. Și voi trebuie să luptați împotriva acesteia. Vedeți? Trebuie să o spun așa: înțelepciunea nu a fost născută odată cu mine și înțelepciunea nu va muri odată cu mine. Pur și simplu, nu o va face. Tu nu ai fost născut înțelept, nu ai fost născut știind ceea ce vrei să faci. Și, chiar dacă după ce inima ta a fost regenerată și ați fost învățați despre Dumnezeu, nu ați fost umpluți atunci de toată cunoașterea. Este un proces, este un lucru pe care trebuie să-l obțineți. Voi trebuie să studiați Cuvântul lui Dumnezeu. Dar acum, înainte de a fi, într-adevăr, motivați de a studia Cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să realizați că aveți nevoie că studiați Cuvântul. Veți spune: "Păi, de ce?" Dacă sunteți convinși că nu știți ceea ce faceți, dacă vă veți umili și veți admite: "Nu știu ce fac!", atunci veți fi mai motivați, mai puternic motivați să mergeți la Cuvântul lui Dumnezeu. Pentru că noi știm că Dumnezeu știe ceea ce face.
Cu problema autorității este ceva foarte important pe care vreau să-l vedeți. Autoritatea este o problemă a credinței. Când faceți ceea ce vă place, nu credeți în Dumnezeu. Voi spuneți, cel puțin în inima voastră, că voi știți mai mult decât El sau că El nu e demn de încredere. Aceasta este un mare păcat împotriva Lui. A face ceea ce vă place nu este doar un mic păcat care nu are nimic de-a face cu caracterul lui Dumnezeu. Are în totul de-a face cu caracterul lui Dumnezeu! Cu cât mai mult te încrezi în tine, cu atât mai mult spui: "Nu mă voi încrede în Dumnezeu. Pot să fac asta de unul singur!" Sau chiar mai rău, "Dumnezeu este greșit în ceea ce spune." Ascultați, tinerilor! Nu vreau să vă jignesc, dar voi trebuie să știți ceva: nu sunteți nici pe aproape atât de deștepți precum credeți. Nu sunteți! Și pe măsură ce îmbătrâniți veți vedea asta. Dar veți vedea asta datorită tuturor cicatricilor din viețile voastre, pentru că nu ați ascultat. Nu fiți așa! Nu fiți precum un catâr căruia îi trebuie să aibă o zăbală pusă în gură. Nu fiți precum o persoană, un nebun, care trebuie să fie bătut, și bătut, și bătut înainte de a descoperi ceea ce este drept. Încredeți-vă în Dumnezeu! Dacă ați fost născuți din nou, dacă ați crezut în Dumnezeu cu privire la salvare, cu privire la bunăstarea voastră eternă, nu vă puteți încrede în El aici, pe pământ? Nu vă luați după cultura voastră! Nu vă luați după dorințele firii voastre! Nu vă luați după ceea ce vă place! Luați-vă după Dumnezeu, prin Cuvântul Său!
Spune: "În vremea aceea, nu era împărat în Israel", nu exista nici o autoritate, "fiecare făcea ce-i plăcea." Ei bine, trebuie să vă uitați puțin, este periculos, trebuie să fiți foarte atenți, dar uitați-vă la toate tipurile de mass-media. Fie că sunt știrile de la ora 6 sau vreo emisiune populară la televizor, veți vedea că aceasta este exact cultura în care trăim. Toată lumea face ceea ce-i place. Și aș vrea să vă sperii, pentru că voi nu trăiți pe o insulă, și tot ceea ce ei fac vă influențează. În special dacă ești o persoană tânără ca majoritatea tinerilor, azi, care sunt prinși în mass-media, internet, comunicații, toate aceste lucruri, ești influențat! De aceea vă recomand unora dintre voi: lăsați facebook-ul și mergeți la Cuvântul lui Dumnezeu! Nu vă mai uitați la televizor și începeți să studiați Cuvântul lui Dumnezeu, citiți cărți bune! Dacă ești treaz 16 ore pe zi, și ca tineri, nu știu dacă sunteți treji atât de mult, dar dacă sunteți treji atât timp, în acele 16 ore veți fi bombardați de lume. Înțelegeți asta? În special astăzi, din nou, pentru să sunteți atât de legați de toate sursele mass-media. Sunteți bombardați de lume! De prietenii din jurul vostru, chiar de oamenii din biserică, chiar de cei pierduți, cu care ajungeți în contact, sunteți influențați! De aceea, trebuie să știți: "Hei, stai puțin! Eu sunt, într-adevăr, în pericolul de a face ceea ce-mi place!" Practic, există, probabil, unele lucruri pe care le fac care-mi plac mie și care, de fapt, contrazic Cuvântul lui Dumnezeu. Ascultați din nou! Sunt mult mai în vârstă decât sunteți voi. Dar știți că realizez că, în viața mea, încă există zone față de care sunt orb. Total orb. Unde fac lucruri care cred că sunt drepte, dar, de fapt, nu sunt. Este foarte umilitor. Acum, după toți acești ani urmându-L pe Hristos, vă pot mărturisi asta. Atunci, cu cât mai mult ar trebui să fiți îngrijorați, voi, tinerilor, de faptul că este posibil să faceți ceea ce vă place și nu faceți ceea ce spune Cuvântul lui Dumnezeu?
Să ne uităm la alt verset. În Osea 4:6 spune: "Poporul Meu piere din lipsă de cunoștință. Fiindcă ai lepădat cunoștința, și Eu te voi lepăda și nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita și Eu pe copiii tăi!" Primul lucru pe care vreau să-l vedeți este: "Poporul Meu piere din lipsă de cunoștință." Este adevărat! Este, pur și simplu, unul din cele mai mari adevăruri de azi. Este faptul că, deși sunt atâtea lucruri pe internet, chiar dacă sunt conferințe biblice pentru una, alta, și pentru orice altceva, în mare, dacă ar fi să compari, de exemplu, creștinul, evanghelicul modern din vest, să spunem, cu credincioșii puritani din trecutul îndepărtat, veți vedea că pregătirea noastră din Cuvântul lui Dumnezeu e de speriat. Și multe dintre lucrurile pe care credem că le știm nu sunt adevărate. Voi aveți nevoie de cunoștința lui Dumnezeu! Trebuie să începeți să realizați: "Eu nu știu ceea ce fac!" Trebuie să realizați că aveți nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu. Lăsați-mă să vă dau un exemplu. Știți că David asemăna Cuvântul lui Dumnezeu cu o candelă pentru picioarele sale, o lumină pe cărarea sa. Vreau să vă imaginați că sunteți într-o încăpere mare, poate de mărimea unei săli de sport. Și, de-a lungul întregii săli sau acelei încăperi, sunt mine de teren plantate în diferite scânduri ale podelei. Și tot ceea ce ai de făcut este să calci în locul corect și-ți vei sfârși viața. Să spunem că sunt sute de astfel de lucruri plantate în acea podea a sălii de sport. Și tu esti acolo, în colț, și cineva spune: "Vino aici." Dacă tu nu știi că acele mine de teren sunt acolo, în mod nebunesc vei merge de cealaltă parte a podelei. Și ce se va întâmpla? Ei bine, cel mai probabil, vei exploda. Ești un nebun. Nu ai nici o cunoaștință despre pericolele care sunt în fața ta. Dar, să spunem că ai fost informat. Ai fost informat, stai într-un colț și trebuie să traversezi sala de sport, iar toată podeaua este, pur și simplu, căptușită cu mine pe care tu nu poți să le vezi. Ce se va întâmpla? Păi, dacă ești o persoană rațională, vei fi paralizat de frică. Nu ai nicio idee unde sunt. Și nu știi ce să faci. Nu mai poți participa la viață, pur și simplu, ești blocat într-un colț până ești luat acasă pentru eternitate. Ești paralizat. Dar, să ne uităm la asta într-un mod diferit. Minele de teren sunt acolo, este, în continuare, la fel ce perioculos ca întotdeauna, dar tu ai o hartă în mână. Un plan exact al podelei. Ceva ce vă spune exact unde sunt pericolele și vă spune exact cum să le evitați. Vă spune: "Uite, la doi pași în față, oprește-te. Fă trei pași la dreapta. Oprește-te. Mergi, din nou, cinci pași înainte." Și, astfel, sunteți capabili să vă descurcați printre pericolele care sunt în acea sală de gimnastică. În același fel, noi suntem într-un loc periculos, periculos. Și nu este vorba doar de a vă pierde viața, este despre a vă pierde sufletele.
Dacă nu recunoașteți pericolele, sunteți, din nou... Știți, haideți să fim sinceri... sunteți, din punct de vedere biblic, un nebun. Sunteți. Dar, dacă realizați acele pericole și aceasta vă paralizează, nici așa nu e bine. Ce trebuie să faci este să realizezi că tu ai fost făcut să treci acea podea, ai fost făcut să participi la viață, ai fost făcut să faci lucruri. Dar Dumnezeu v-a dat, de asemenea, cunoștință, prin Cuvântul Său, pentru a evita multele pericole din această viață, care vă vor confrunta. O vor face! Dar tu poți învăța cum să te descurci. De asemenea, nu este vorba doar despre a te descurca. Nu este vorba doar despre principii. Uitați aici ceva important unde trebuie să ajungeți.
Trăim niște zile, în creștinătate, în care multă lume propovăduiește despre principii pentru una și pentru alta, și multe din acele principii sunt biblice și sunt foarte bune, dar puteți avea toate principiile și, totuși, să nu fi înțeles problema principală. Și aceea este asta: cunoștința nu doar despre cum să trăim, aceasta este pe locul doi, ci cunoștința lui Dumnezeu. Îmi dau seama că, de-a lungul anilor, viața mea a fost controlată mai mult de ceea ce știu despre caracterul și lucrarea lui Dumnezeu, decât de principii. Nu este vorba despre: este un principiu faptul că trebuie să fiu sfânt, pentru că-mi va aduce beneficiu în viață. Nu! Ideea este că eu știu cine este Dumnezeu, știu că Dumnezeu este sfânt, iar eu trebuie să fiu sfânt, așa cum El este sfânt. Știu că ceea ce Dumnezeu a făcut pentru mine, prin Isus Hristos, și lucrul acesta, în sine, mă motivează să fiu ceea ce Dumnezeu vrea să fiu, să fac ceea ce Dumnezeu vrea să fac. Aveți nevoie de cunoștința principiilor, dar, de asemenea, și cel mai important, aveți nevoie de cunoștința lui Dumnezeu și lucrările Lui.
Știți: "Înțeleptul să nu se laude cu înțelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăția lui. Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere și că Mă cunoaște" (Ieremia 9:23-24) Faptul că Îl cunoaștem. Faptul că El e un Dumnezeu drept, ale cărui căi sunt perfecte. Deci, ascultați, tinerilor. Studiați tot felul de lucruri, citiți tot felul de lucruri, sunteți întotdeauna pe internet făcând unele lucruri... Aș vrea, doar, ca voi să vă petreceți acel timp citind Cuvântul lui Dumnezeu. Mă uit la cantitatea de timp pe care o am, această oglindă micuță, să spunem, de 18 ani, în care îmi pot învăța copii. Și, când am devenit pentru prima dată tată, căutam orice fel de carte care să mă ajute, manuale de studio și lucruri prin care aș putea trece cu copii mei, dar de fiecare dată când luam un material și începeam să-l studiez cu copii mei, întotdeauna aveam acea teamă că ceva lipsește. Există un lucru de care ei au nevoie, pe care eu nu li-l ofer. Și, într-o zi, am luat totul și le-am dat la o parte și, efectiv, exista doar o singură Carte perfectă. Dacă le-aș putea da acea Carte despre care nu știu nimic, vor fi lucruri care lipsesc. Și, astfel, m-am dedicat, ca tată, să stau cu copii mei și să interpretez rând cu rând din Scriptură, să vorbesc cu ei, să râd cu ei, toate în contextul Scripturii. Tot ceea ce le voi da este Scriptura. Pentru că știu că dacă le voi da asta, vor avea tot ceea ce au nevoie. Tinerilor, este exact la fel și pentru voi. Vă rog, ascultați-mă! Aveți nevoie de cunoașterea Scripturii. Aveți nevoie să o memorați, să o citiți. Dar dacă înveți câteva principii despre ea și nu știi Scriptura, aceasta nu te va ajuta cu nimic. Și dacă știi o grămadă de principii din Scriptură și nu Îl cunoști pe Dumnezeu, nu Îl cunoști pe Hristos, nu te va ajuta cu nimic! Omule, întoarce-te la Biblie! Saturează-ți viața cu Scriptura! Dacă am ceva regrete, și am... vreau să spun, toți oamenii care păcătuiesc au regrete, este pentru că am fost atât de ocupat cu viața mea, fugind din junglă la munte, înapoi și înainte, dorind să câștig lumea pentru Hristos, și presupun că este un lucru bun, dar dacă aș fi petrecut mai mult timp în Cuvânt și mai mult timp în rugăciune, aș fi fost un mai bun slujitor al lui Hristos astăzi.
Spune: "Poporul Meu piere din lipsă de cunoștință". Și apoi spune: "Fiindcă ai lepădat cunoștința, și Eu te voi lepăda și nu-Mi vei mai fi preot". Vrei să fii folositor lui Dumnezeu? Vrei să fii un slujitor? Și nu mă refer doar la partea tehnică: un păstor, un bătrân sau un evanghelist, ci toți am fost chemați să fim slujitori. Vrei să fii un slujitor folositor al lui Dumnezeu? Atunci trebuie să ai cunoștința lui Dumnezeu. Spune aici: "Fiindcă ai lepădat cunoștința, și Eu te voi lepăda și nu-Mi vei mai fi preot", din a-mi fi slujitor. Există atât de multă consiliere astăzi, în lume... și mult din ea e atât plină de lucruri oribile. E incredibil! Vreau să spun, cred că Freud are, câteodată, mai multă importanță decât Isus Hristos. Chiar și printre cei care pretind a fi creștini. Dar uitați ce vreau să vedeți: când vă deschideți gura să consiliați pe cineva, să ajutați pe cineva, ar fi mai bine să iasă Cuvântul lui Dumnezeu afară. Pentru că, credeți-mă, părerile voastre, chiar experiențele voastre, nu sunt ceea ce ei au nevoie. Ei au nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu. Și tu ai nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu. Pentru a fi un slujitor în Numele lui Hristos ai nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a te descurca prin această lume periculoasă ai nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu! Ai nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu!
Spune: "și Eu te voi lepăda și nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita și Eu pe copiii tăi!" Vreau să scot un principiu general din asta. Și este foarte trist, dar este adevărat și este o realitate pe care cred că toți o putem vedea. Tatăl meu nu a fost creștin și, astfel, nu și-a petrecut nici un moment cu mine învățându-mă Cuvântul lui Dumnezeu. Deci, în fond, când am deveni creștin, la vârsta de 21 de ani, nu eram nimic mai mult decât un păgân. Am mers la școli duminicale, dar acolo sunt îndeosebi doar imagini pictate cu arca lui Noe, cred. Deci, am intrat în maturitate, cel puțin cu privire la vârstă, aproape cu nici o cunoaștere despre Dumnezeu. Cât de mult a fost tatăl meu învățat de tatăl său? Și am putea merge înapoi și să vedem că majoritatea tinerilor, chiar și acei care sunt creștini, chiar și acei care poate vin dintr-o familie creștină, s-ar putea să nu aibă transmisă o cunoștință despre Dumnezeu. Au fost trimiși la școli duminicale, la grupuri de tineret și lucruri din acestea, multe dintre ele bazate pe divertisment, făcând lucruri pentru a impresiona copiii firești. Dar puțini tineri au fost învățați de părinți. Vreau să spun, cu adevărat. Când tatăl stă acolo ore întregi pe săptămână și le transmite copiilor, îi învață Cuvântul lui Dumnezeu. Din această cauză, o generație își transmite ignoranța alteia, care își transmite ignoranța altei generații și pe măsură ce cunoștința scade, ignoranța crește.Astfel încât ajungi la punctul în care, să spunem că acum 75 ani în urmă, chiar un om neregenerat și lumesc știa mai mult despre efectele biblice decât cineva care este un creștin azi.
Avem o pierdere a cunoștinței lui Dumnezeu. Nu putem folosi asta ca o scuză. De exemplu, dacă ești un tânăr care asculți asta și spui: "Tatăl meu nu m-a învățat, nu m-a călăuzit. Nu știu nimic despre maturitate." Îmi pare rău, aceasta nu e o scuză! Da, drumul va fi mai greu pentru tine. Da, sunt multe lucruri pe care trebuie să le înveți acum, pe care nu le-ai învățat când aveai 6 ani. Dar asta tot nu e o scuză. De asemenea, tinerilor sau tinerelor, trebuie să recunoașteți că voi ați fost născuți din nou de un Dumnezeu suveran. El poate, El va lucra în viața voastră. Dacă vă veți dedica studierii Cuvântului lui Dumnezeu, dacă veți admite că nu știți și veți striga înaintea Lui pentru acest lucru, El vi-l va da. Chiar dacă ați fost în acest proces lung de generații după generații de oameni care nu și-au comunicat Cuvântul lui Dumnezeu copiilor lor, poți încă să fii tare în Scripturi, poți încă să fii un înțelept sau o înțeleaptă. Și acest lanț de ignoranță după ignoranță, după ingnoranță poate să se oprească cu tine. Dacă ești tânar și stai și spui: "Uite, vreau să-L cunosc pe Domnul și vreau să fac ce este bine." Atunci pătrunde în Cuvântul Său și realizează că acel lanț de ignoranță se va opri cu tine. Tu vei fi primul care va schimba acest lucru în puterea Duhului Sfânt, prin harul lui Dumnezeu și, cu toată inima ta, cu toată mintea ta, tot sufletul tău, vei vedea că generația care va veni după tine, cel puțin, va ști Cuvântul lui Dumnezeu. Și nu va suferi din rezultatele ignoranței. E un lucru mare care se petrece aici. Vreau să spun, poți fi unul care schimbă lumea, unul care schimbă familia, unul care schimbă multe lucruri. Dar aceasta va cere mult de lucru. Mult de lucru. A pătrunde în Cuvântul lui Dumnezeu prin rugăciune, a striga la Dumnezeu... Dar să știți asta: El a promis să vă ajute! Și El a promis să facă mai multe, în tine, decât ai putea vreodată să ceri sau să gândești. Dar noi avem nevoie de cunoașterea lui Dumnezeu. Isaia a spus că el era un om cu buzele necurate și locuiește printre oameni cu buze necurate. Noi putem spune la fel, dar adăugând asta: suntem oameni care nu cunosc și locuim printre oameni care nu cunosc. Dar aceasta se poate schimba. Ei se pot schimba. Și aceasta poate începe cu voi.
Tinerilor, vreau să realizați ceva. Ceea ce voi faceți chiar acum, în viața voastră, nu va avea impact doar în generația, ci va avea impact și asupra altor generații care vor veni. Eu am câstigat atât de mult beneficiu din generațiile care m-au precedat. De la oameni mai în vârstă care m-au învățat și de oameni ca Spurgeon, Martin Lloyd-Jones, puritanii, Jonathan Edwards și alții. Ceea ce voi faceți, ceea ce investiți în viața voastră acum, va avea impact asupra lumii care va veni. Ceea ce faceți acum va avea impact asupra copiilor voștri, va avea impact asupra viitoarei tale soții, va avea impact asupra tuturor lucrurilor. Voi sunteți responsabili! Dar este un lucru minunat! Când te gândești la influența spirituală pe care o poți avea dacă doar te-ai da pentru Dumnezeu. Și să te dedici în a fi un om al lui Dumnezeu, cunoscând Cuvântul Său.
Vreau să ne uităm la un alt pasaj. E în Isaia 1:4-6. Acum ascultați asta, este foarte, foarte trist: "Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămânță de nelegiuiți, copii stricați! Au părăsit pe Domnul, au disprețuit pe Sfântul lui Israel. I-au întors spatele..." Spune: "Ce pedepse noi să vă mai dea, când voi vă răzvrătiți din ce în ce mai rău? Tot capul este bolnav, și toată inima suferă de moarte! Din tălpi până-n creștet, nimic nu-i sănătos, ci numai răni, vânătăi și carne vie, nestoarse, nelegate și nealinate cu untdelemn". Băiete, dacă asta nu este o descriere a culturii noastre... E pur și simplu uluitor! Este înfricoșător, este foarte, foarte trist, ne frânge inimile, dar este adevărat. Să ne uităm doar la asta: "Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămânță de nelegiuiți, copii stricați!" Nu suntem noi aceștia? Nu auzim asta în vest? Și chiar dacă privești asta din lumea a treia, trebuie să spui același lucru: suntem o națiune păcătoasă. Nu există nici o națiune creștină pe această planetă. Noi facem parte dintr-o națiune păcătoasă. Și voi trebuie să realizați că nu ar trebui să fim mândri, nu ar trebui să credem că trăim în mijlocul acestor lucruri și, totuși, nu a avut nici un efect asupra noastră. Noi ar trebui să ne uităm constant după modalități în care, această națiune păcătoasă în care trăim, fie că e Statele Unite, Anglia, Franța sau Portugalia, are un impact undeva în viața noastră. Ce înseamnă asta? Ei bine, lucrul de speriat este faptul că influențează felul în care ne uităm chiar la Scriptură. Putem avea tendința de a interpreta Scriptura, bazați pe culturile noastre, pe această națiune păcătoasă în care trăim.
Spune: "Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi". Din nou ajungem la asta: prieteni, păcatul nu este o distracție. Păcatul nu aduce cu el binecuvântarea. Chiar și oamenii pierduți, care nu Îl cunosc pe Domnul și care se dau păcatului într-un mod neobișnuit, sunt târâți spre distrugere în cele din urmă. Câteodată aud predicatori care spun: "Prietene, îți spun eu ceva. Păcatul e distracție, dar te va distruge." Ei bine, te va distruge, dar nu sunt sigur de faptul că un creștin ar trebui să spună lucruri ca "păcatul e distracție". Ca și creștini ne luptăm împotriva păcatului, ne luptăm cu păcatul și noi păcătuim și suntem în stare să cădem. Dar chiar și în mijlocul păcatului nostru noi descoperim repede că nu e distractiv. Nu doar că ne distruge, ci este scârbos. Pentru o persoană care cu adevărat a fost născută din nou de Duhul Sfânt, păcatul nu e nici o distracție. Nu e nicio distracție. Te va duce în jos și te va distruge.
Când vorbim despre relații, când păcatul pătrunde în acea relație pe care vrei să o cultivi, cu persoana de sexul opus, când pătrunde păcatul nu va binecuvânta relația, nu va aduce fericire relației, o va trage în jos și chiar o va distruge. Spune: "Sămânță de nelegiuiți, copii stricați!" Aceasta da afirmație încurajatoare! Dar există o semnificație în care este adevărată în multe feluri. Primul. Realizez ceva: eu am moștenit caracterul incorect al tatălui meu, Adam. Și acel ceva care trebuie să fie combătut este combătut de Hristos, prin Calvar, prin lucrarea de regenerare a Duhului Sfânt. Dar chiar dacă sunt născut din nou, există ceva ce rămâne în mine, se numește fire, care se luptă împotriva Duhului, se luptă împotriva dreptății. Eu trebuie să lupt constant împotriva acestui lucru care este în mine. Nu mă definește, eu sunt un sfânt, sunt un copil al lui Dumnezeu, sunt un fiu al Dumnezeului Celui Viu, eu sunt recreat în imaginea lui Dumnezeu, sunt o făptură nouă. Aceasta mă definește. Dar nu pot nega că există acest lucru rămas în mine, acestă rămășiță a răului, acest lucru numit fire care se luptă împotriva mea și eu trebuie să mă lupt cu ea. De asemenea, trebuie să realizez faptul că așa cum sunt am moștenit de la Adam o natură coruptă, la fel și copiii mei au moștenit o natură coruptă de la mine. De aceea sunt atât de înfocat să le predic Evanghelia, pentru că Evanghelia este singurul mod prin care va fi înfrântă. Și cu cât ajung să-L cunoască pe Hristos pentru ei, să cunoască Cuvântul... Acesta este lucrul pe care trebuie să-l înțelegeți. Noi suntem oameni căzuți și frânți. Unii oameni spun: "Ei bine, creștinătatea este doar o zdrobire pentru cei slabi." Ei bine, absolut adevărat! Este! Problema este că nu realizăm că toată lumea e slabă. Noi am început într-o manieră foarte rea, morți în greșelile și păcatele noastre. Chiar și după ce devenim creștini este încă o luptă mare. Și aceasta chiar mărește grija noastră, nevoia noastră de Dumnezeu. Și de Cuvântul lui Dumnezeu. Și de puterea lui Dumnezeu. Din nou, ne spune, de asemenea, că noi nu știm ce ne place, ci că noi trebuie să fim instruiți de Duhul lui Dumnezeu, prin Cuvântul Său.
Spune aici: "Au părăsit pe Domnul, au disprețuit pe Sfântul lui Israel. I-au întors spatele..." Vreau să vă gândiți la ceva. "Au părăsit pe Domnul" și "I-au întors spatele", dar, undeva la mijloc, între aceste două lucruri este: "au disprețuit pe Sfântul lui Israel". Când mă gândesc la abandonarea Domnului, aceasta este rău. Când mă gândesc la a-I întoarce spatele Domnului, ei bine, și aceasta este rău. Dar există ceva care pare chiar mai îngrozitor, mai oribil, cu privire la acest "au disprețuit pe Sfântul lui Israel". Vreau ca voi să fiți umpluți de bucurie, în Hristos. Și vreau să știți cine sunteți, și vreau să prosperați în orice lucru bun pe care Dumnezeu l-a făcut în viața voastră. Dar, de asemenea, vreau să realizați cât de groaznic este păcatul și cât de groaznic este să păcătuiești. A păcătui înseamnă a-l abandona pe Domnul, înseamnă a-l părăsi. A păcătui înseamnă și a-L disprețui. De asemenea, vreau să realizați ceva. Știți, am tot vorbit despre înțelepciunea de a ne conduce prin această lume. Vreau să realizați că a asculta sfatul tău, sfatul culturii tale, mai presus de sfatul lui Dumnezeu, înseamnă a-L disprețui! Înseamnă a-L disprețui.
Lăsați-mă, de asemenea, să vă spun asta. Cred că este foarte, foarte important. Credeți, credeți cu adevărat, că Scriptura este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu? Veți spune: "Păi da, cred, frate Paul!" Bine. Aceasta este jumătate din bătălie. Acum trebuie să ne luptăm cu cealaltă jumătate a bătăliei și dacă nu o câștigi pe asta, prima bătălie nu are nici o importanță. Ce vrea să înseamne asta? Noi nu trebuie doar să credem că Scriptura este inspirată, noi trebuie să credem că Scriptura este de ajuns. Faptul că tot ceea ce avem nevoie pentru această viață, să fim drepți, evlavioși și să prosperăm în voia lui Dumnezeu, se află în Scriptură. Credeți asta? Veți spune: "Da, credem." Bine, acum uitați remarca usturătoare. Practicați asta? O practicați? Sau haideți să ne uităm la un exemplu. Mulți dintre voi probabil, ați ieșit deja la întâlniri și lucruri de acest gen, și sunt sigur că mulți dintre voi ați încercat să o faceți într-un chip evlavios, dar ați trecut prin Cuvântul lui Dumnezeu, vreau să spun de la o copertă la alta, căutând cum ar trebui să faceți asta? Ce spune Dumnezeu? Există principii care să mă îndrume prin aceast proces? Noi putem afirma credința noastră în suficiența Scripturii, dar dacă nu o practicăm... Cu privire la veniturile voastre, ați încercat să fiți frivoli sau v-ați uitat în Scripturi ca să vedeți cum vrea Dumnezeu să faceți finanțe?
Tinerilor, să ne uităm la altceva. Îmbrăcămintea voastră... Veți spune: "Hei, asta e la modă!" Dar este la modă cu Dumnezeu? V-ați dus la Cuvântul lui Dumnezeu, nu doar în propria voastră inimă, nu doar la alți prieteni creștini, să descoperiți ceea ce Dumnezeu vrea? Dacă nu ați făcut-o, probabil, nu credeți atât de mult cât credeți că o faceți în suficiența Scripturii. Este suficientă pentru a ne îndruma? Veți spune: "Păi, frate Paul, nu văd multe lucruri specifice!" Poate că nu sunt multe lucruri specifice! De exemplu, nu îți spune cât de lungă ar trebui să-ți fie rochia, nu-ți spune fie că poți sau nu să porți pantaloni, dar îți spune multe lucruri despre evalvie, sfințenie, decență, modestie, simplitate, pericolele senzualității și ale luxului. Nu vorbim aici de legalism. Vorbim despre adevăruri eterne care te vor ajuta să umbli în această viață într-o manieră care Îi este plăcută lui Dumnezeu.
Un lucru despre care trebuie să vă avertizez, în legătură cu aceste lecții pe care le voi face, este faptul că eu am tendința să alerg după mai mulți iepuri de-odată. Ar cred că e camera mea și pot să fac asta dacă vreau. Spune: "Ce pedepse noi să vă mai dea, când voi vă răzvrătiți din ce în ce mai rău? Tot capul este bolnav, și toată inima suferă de moarte! Din tălpi până-n creștet, nimic nu-i sănătos, ci numai răni, vânătăi și carne vie, nestoarse, nelegate și nealinate cu untdelemn". Aceasta nu este numai o descriere a economiei noastre, ci a tuturor lucrurilor națiunii noastre, astăzi. În cultura noastră. În toată lumea. Și decât să ne uităm la Dumnezeu după un răspuns, noi continuăm să stăruim după distrugere. Suntem ca o grămadă de oameni ridicoli îmbrăcați în costume de clovni, făcând simboluri zgomotoase și toți mergând în rând pe o stâncă. În timp ce Dumnezeu stă acolo toată ziua ținându-și mâinile peste un popor abstinent. Există atât de multe răni în viața noastră care sunt provocate de păcat. Nu sunt deloc de acord, urăsc ceea ce este numită evanghelia prosperității și toate aceste lucruri diferite. Nu spun că nu ar trebui să suferim niciodată ca și creștini, de fapt, mulți dintre prietenii mei au suferit mult pentru cauza lui Hristos. Sunt multe lucruri pe care va trebui să le suferim, chiar și în cultura noastră vestică, dacă Îl urmăm cu adevărat pe Hristos. Dar vreau să știți, oamenilor, că există atât de multe lucruri pe care noi le suferim. Vreau să spun, lucruri oribile. Și nu sunt rezultatul evlaviei, ci rezultatul păcatului nostru. Și, de multe ori, păcatul este rezultatul unei lipse de cunoștință. Din faptul că suntem conduși mai mult de atitudinile, fleacurile și opiniile culturii noastre decât suntem de Cuvântul lui Dumnezeu. Știți, tinerilor? Nu vreau să suferiți. Numai dacă este pentru cauza lui Hristos. Nu vreau ca voi să suferiți din cauza păcatului. Mi-aș dori ca voi să învățați o doză sănătoasă de frică. Mi-aș dori chiar să fiți puși în anumite circumstanțe, unde să ajungeți atât de aproape de pericol, dar să nu treceți prin el. De ce? Pentru ca astfel să știți că aceasta este întotdeauna o posibilitate. Noi facem atât de multe din ignoranță, lucruri care ne rănesc într-un mod adânc. Îmi amintesc când pe băiatul meu, Ian, pe când avea 4 ani, l-am dus în acel loc, un fel de apă stătătoare, într-o zonă mlăștinoasă, unde obișnuiam să vânez și să mă joc când eram copil, nu pot să cred faptul că părinții mei mă lăsau să fug toată ziua pe acolo cu un pistol, fiind așa de tânăr cum eram, dar obișnuiam să vânez acolo. Și am vrut să-mi iau băiatul cu mine și să-l las să fugă pe acolo. Nivelul gârlei a fost ridicat, deci a fost destul de mlăștinoasă, cu multe lucruri de găsit, ca șerpi, broaște și alte feluri de animale. Și astfel, am spus: "Ian, stai chiar lângă mine. Stai lângă mine și vei fi în regulă." Pentru că există mocasini de apă foarte mari în această mlaștină, iar noi treceam prin vad în apă. Dar el este un băiat îndrăzneț și a mers tot înaintea mea, tot înaintea mea, înaintea mea. Și i-am spus: "Ian, vino înapoi! Vino înapoi! Vino înapoi!" Și el nu a venit. Vreau să spun, el vroia să fie marele vânător, vroia să îi arate tatălui său că nu îi este frică. Astfel, într-o zi a continuat să meargă, se întuneca, iar el a continuat să meargă. Și eu m-am gândit: "Bine, tinere, uite o lecție care îl va durea pe tatăl tău să ți-o dea, dar o vei primi." Deci, când el a început să înainteze, eu m-am ascuns după un chiparos mare. Și l-am lăsat să meargă. L-am urmărit pentru a mă asigura că nici un coiot nu-l va lua, sau ceva de genul, si l-am ținut sub supraveghere, și el a continuat să meargă. Și apoi s-a întors. Se întuneca, atmosfera a devenit puțin înfricoșătoare, stârcii au început strige și făceau un zgomot care suna a dinozaur. Și lui a început să i se facă frică. Spunea: "Tata?" Și eu am stat acolo, după copac. A spus: "Tată?" Și am așteptat până când ochii lui au început să se înroșească, era pe cale să plângă și îi era cu adevărat frică. Și apoi a mai strigat: "Tată?" Și am pășit de după copac și i-am spus: "Aici sunt!" Și mi-a spus: "Am crezut că m-ai pierdut!" Și i-am spus: "Nu, fiule, nu eu te-am pierdut, ci tu m-ai pierdut pe mine! Ai fost neascultător. Și tu trebuia să înveți, trebuia să-ti fie frică. Pentru că dacă vii aici și mergi prin toate aceste locuri, cu tata, trebuie să realizezi că unele locuri de aici nu sunt foarte sigure și vei fi rănit dacă nu asculți de autoritate."
Uitați ceva ce vreau să vedeți. Ceva ce este foarte important. Vedem multe lucruri întâmplându-se aici. Sunt oameni care sunt răniți, sunt bătuți, întreg capul le este bolnav, inima lor este slăbită, nu există nimic nevătămat în ei de la vârful mâinii până la tălpile picioarelor. Mulți predicatori vă vor spune că aceasta se întâmplă, pur și simplu, ca o consecință a păcatului lor. Au făcut ceva ce e rău, care era periculos. Și din această cauză ei au ajuns răniți. Că acesta este felul în care se întâmplă lucrurile într-o lume căzută, iar Dumnezeu nu a avut nimic de a face cu asta. Ei bine, există puțin adevăr în această afirmație, câteodată, dar aceasta, în fond, este una radicală. Vreau să știți că dacă sunteți un credincios, Dumnezeu va fi Acel care vă lovește câteodată. Dumnezeu va fi Cel care vă va îmboldi. Și asta nu pentru că atitudinea Lui față de tine s-a schimbat sau dragostea Sa s-a diminuat. Nu. Aceasta a fost pecetluită la Calvar. Pentru că te iubește, te va disciplina. El o va face. În fond, dacă puteți rătăci în păcat și nu există disciplinare de la Dumnezeu, este, în conformitate cu Evrei 12, dovada faptului că nici măcar nu sunteți un credincios. Știați asta? Una din cele mai mari manifestări ale dragostei lui Dumnezeu față de copii Săi este ce? Este disciplina. Vă amintiți că spune: "Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urât." (Romani 9:13) Ei bine, asta este adevărat. Dar dacă vă uitați la aceste două persoane în Biblie, veți începe să vă puneți o întrebare. Păi știți, Dumnezeu i-a promis multe lucruri chiar și lui Esau și El le-a împlinit pe toate. În fond, Esau a fost atât de binecuvântat de Dumnezeu, încât, când Iacov s-a întors în țara promisă, nici măcar nu a avut nevoie de darul lui. Cum adică Dumnezeu l-a iubit pe Iacov și și-a demonstrat mânia împotriva lui Esau? Acesta este răspunsul: Dumnezeu l-a lăsat pe Esau să fie Esau. Nu găsim nici un alt caz în Scriptură unde Dumnezeu îl disciplinează pe Esau, unde Dumnezeu lucrează să-l schimbe pe Esau, unde Dumnezeu intervine în viața sa, nu. Esau a continuat fiind Esau. Dar ce vedem la Iacov? Cum se manifestă dragostea lui Dumnezeu fară de Iacov? Ei bine, se manifestă în felul acesta, așa cum obișnuia mama mea să spună: El l-a lovit pe acel băiat pâna la moarte. A făcut-o. El l-a pedepsit pe Iacov în fiecare întorsătură a vieții sale, astfel încât, atunci când Iacov s-a întors în țara promisă, oameni buni, șchiopăta. Șchiopăta. Eu am amândoua șolduri înlocuite, iar soția mea întotdeauna îmi amintește că dacă nu eram atât de neascultător, ca Iacov, Dumnezeu nu ar fi trebuit să-mi atingă șoldul și să mă facă să schiopătez. Și ea spunea că sunt chiar de două ori mai rău ca Iacov. El a trebuit să-i lovească doar una din coapsele lui Iacov, iar mie a trebuit să-mi le lovească pe amândouă. Nu știu cât adevăr este în asta, dar știu asta: Dumnezeu m-a pedepsit în viață de câteva ori și a fost întotdeauna datorită dragostei Sale și a dus întotdeauna spre binele meu. Dacă ești un credincios, dacă Îi aparții cu adevărat lui Hristos, tu nu ești al tău. Iar El te va stăpâni. O va face. Și, câteodată, sincer, ar fi mai ușor să iei un urs la luptă. Ursul va fi mai ușor de mânuit. Îmi place ceea ce C.S. Lewis spunea: "El nu este un leu domesticit, este periculos, nu ești în siguranță în preajma lui, dar este bun." Unul din semnele pe care cred că, cel puțin bătrânul om al lui Dumnezeu, pe care-l cunoșteam, le-a lăsat este că arătau ca oameni care au fost modelați de Dumnezeu. Și sper doar ca asta să se întâmple și cu voi. Ca voi să fiți făcuți asemenea imaginii lui Hristos și ca voi să străluciți cu El.
Prima dată am spus că trebuie să avem grijă, ca oameni, cu realitatea prezentă. Apoi, spun că trebuie să fim convinși că integritatea vieților noastre trebuie să abunde pentru gloria lui Dumnezeu și să fim supuși voii revelate a lui Dumnezeu. Noi trebuie să fim convinși de asta. Vreau să spun, dacă nu sunteți, puteți, pur și simplu, să vă porniți youtube-ul sau la orice vă uitați voi, și să vă opriți! Trebuie să fiți convinși că acesta este un principiu fundamental în viața de creștin. Noi trebuie să fim convinși că integritatea vieților noastre trebuie să abunde pentru gloria lui Dumnezeu. Nu vreți asta? Nu vreți să se întâmple asta în viețile voastre? Iar dacă veți spune: "Ei bine, nu sunt foarte sigur", sunteți în pericol! Și dacă veți spune: "Cu siguranță, nu", cum obișnuiau bătrânii să spună, aveți nevoie să fiți mântuiți. Deoarece creștinul realizează: "Uite, tot ce are legătură cu mine este pentru El. Iar eu vreau să fie așa, sunt fericit când este așa și sunt trist și dezgustat doar atunci când nu este așa." Veți spune: "Ei bine, vreau să fiu așa!" Da, știu. Vă aud cântând asta în toate acele cântece. Dar dacă va fi o realitate în viețile voastre, va lua ceva timp. Și te va face să citești Cuvântul lui Dumnezeu. Și te va face să te rogi, să-L cauți pe Dumnezeu pentru ca aceste lucruri să devină realitate.
Să ne uităm la niște versete frumoase care mie, într-adevăr, îmi plac. 1 Corinteni 10:31: "Deci fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva: să faceți totul pentru slava lui Dumnezeu." Vreau să spun, ascultați, dacă cele mai mici lucruri din viața noastră trebuiesc făcute pentru gloria lui Dumnezeu, cu cât mai mult cele mai mari și importante lucruri din viața noastră, ca a găsi o pereche și căsătoria, familia, unde vei munci, unde vei locui? Toate aceste lucruri trebuiesc decise după criteriul: "Ce va glorifica mai mult pe Dumnezeu?" Acum, suntem aici, astăzi, în aceste lecții de aici, nu pentru "O, vreau să învăț o grămadă de principia și, astfel, să am cea mai bună viața de-acum". Nu!
"Eu vreau să învăț cum să-L glorific pe Dumnezeu. Vreau să fac asta! Îmi aduce bucurie, împlinire!"
"Deci fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva: să faceți totul pentru slava lui Dumnezeu."
Un prieten de-al meu l-a întrebat odată pe T.W. Hunt, un om al lui Dumnezeu minunat, un om al rugăciunii: "Cât de mult mânca Isus?" Eu am luat asta ca pe o întrebare neobișnuită, dar cred că este una bună. Cât de mult mânca Isus? Și T.W. Hunt a luat aer adânc în piept, s-a gândit pentru un moment la asta, și apoi a spus: "Păi, Isus a mâncat, și a mâncat, și a mâncat, și a mâncat, și a mâncat până când, dacă mai lua vreo îmbucătură, ar fi fost păcat." El a trăit pentru gloria lui Dumnezeu. El a făcut tot, chiar a și mâncat pentru gloria lui Dumnezeu. Și acesta este felul în care tu și eu ar trebui să fim.
Eu am avut o viață bună, o viață cu adevărat bună, dar, cum am spus, există câteva regrete. Nu am regretat niciodată faptul că am dat tot ce am avut, dacă am făcut vreodată asta. Nu am regretat niciodată pentru că am făcut asta. Nu am regretat faptul că am ascultat, dar am regretat de atât de multe ori când nu am ascultat, când am păstrat lucruri pentru mine și când m-am ținut pentru mine. Este scârbos. Ascultați. Nu vreți să fiți un bătrân scârbos. Vreți să trăiți pentru gloria Sa. Iar El vrea să facă toate aceste lucruri legate de curtare, de căsătorie și toate aceste lucruri pentru gloria Sa. Pentru că la sfârșit, chiar dacă ai suferit teribil și nimic nu se întâmplă așa cum ai sperat, vei avea bucuria de a știi că ai trăit viața pentru gloria lui Dumezeu. Și aceasta este tot ce contează. Aceasta este tot ce contează. Pentru că, uitați aici ceva care este foarte important. Nu vă spun că dacă veți împlini toate aceste principii veți avea cea mai bună soție sau cel mai bun soț din lume, cea mai reușită căsătorie și totul va merge perfect. Nu! Deloc! Vă spun aceste lucruri pentru ca prin deciziile voastre, prin acțiunile voastre să Îl puteți glorifica pe Dumnezeu. Pentru că există mulți oameni care au făcut multe decizii evlavioase și au făcut multe lucruri evlavioase, iar rezultatul nu a fost bucuria, în sensul că totul a ieșit perfect, așa cum sperau. Bucuria lor venea din faptul că L-au glorificat pe Dumnezeu cu viața pe care au trăit-o, prin deciziile pe care le-au luat și prin felul în care s-au comportat. Voi puteți să încercați să-L ascultați pe Dumnezeu în toate lucrurile, iar mai apoi să vă căsătoriți cu o persoană care este extrem de dificilă în viața voastră și poate chiar să vă împiedice slujirea. Dar uitați ce vreau să înțelegeți: Dumnezeu este suveran peste toate și Dumnezeu știe de ce ai nevoie pentru a fi făcut asemenea lui Hristos. Cel mai mare lucru în viața voastră, în contrar cu opiniile populare, nu înseamnă a avea o slujire mare și de succes. Cel mai important lucru, pentru Dumnezeu, în viețile voastre, este a vă face asemenea lui Hristos. Și El va face orice e necesar pentru a face asta. Voi ce vreți? Ce vreți? Totul în felul vostru sau veți să fiți făcuți asemenea lui Hristos?
În 2 Corinteni 10:5 Pavel spune: "Noi răsturnăm izvodirile minții și orice înălțime care se ridică împotriva cunoștinței lui Dumnezeu; și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos." Dacă a fost vreodată o zi când opiniile și ideile noastre, în interiorul evanghelismului, creștinismului și în exterior, în lume, să fie contrare Cuvântului lui Dumnezeu, atunci asta este astăzi. Creștinismul în sine este plin cu tot felul de idei, doctrine, tot felul de lucruri au fost propovăduite, dar care sunt, de fapt, contrare Cuvântului lui Dumnezeu. Și trebuie să fie distruse de voi. Nu e vorba de faptul că ar trebui să atacați persoana, ci că, atunci când le auzi, să știi destul din Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a distruge acel argument, pentru a le spune: "Nu! Aceasta nu este adevărat! Acesta nu este felul în care ar trebui să gândesc! Acesta nu este felul în care trebuie să trăiesc! "Și voi trebuie să aduceți toate lucrurile din viața voastră, nu doar acțiunile voastre, nu doar deciziile voastre, ci fiecare gând rob ascultării voii lui Hristos. "Asta-i dificilă!" Este foarte dificilă. Și eu am susținut-o. Nu mai știu pe nimeni care să fi făcut asta. Dar, ce este de făcut? Lăsăm în urmă ce este în urmă și insistăm, și insistăm pentru a fi mai biblici, și mai biblici, și mai biblici. Să fim mai plăcuți lui Dumnezeu, mai glorificatori ai lui Dumnezeu.
În 2 Timotei 3:16-17, și cu asta vom încheia pe ziua de azi, spune: "Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună." Ce avem aici este ceea ce am tot spus de-a lungul întregii lecții, faptul că noi trebuie să credem în două lucruri, iar amândoua aceste lucruri sunt întâlnite aici. Faptul că "toată Scriptura este insuflată", că este Cuvântul lui Dumnezeu infailibil, complet, și totalmente demn de încredere. Dar nu numai atât. Faptul că este îndeajuns. Scriptura este îndeajuns pentru orice în viața de creștin. Nu am nevoie să angajez un strateg în marketing pentru a-mi spune cum să încep o biserică. Nu am nevoie de cineva din psihologia seculară să-mi spună cum să gândesc. Nu am nevoie nici măcar de a împrumuta ideile lor. Nu am nevoie de cultură pentru a-mi spune cum să mă îmbrac sau să-mi spună despre lucrurile pe care trebuie să le accept și despre lucrurile pe care ar trebui să le resping. Eu am nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu pentru a-mi guverna viața.
Unul dintre lucruri pe care aș vrea să le spun înainte de a pleca de aici este acesta: Cuvântul lui Dumnezeu nu este sinonim cu vreun predicator. Dumnezeu a ridicat câțiva predicator, în zilele noastre, care au fost o mare binecuvântare în viața mea. Dar ei nu sunt sinonimi cu Cuvântul lui Dumnezeu și nu sunt înlocuitori ai Cuvântului lui Dumnezeu. Tu trebuie să studiezi Cuvântul lui Dumnezeu. Nu doar cărți care conțin Cuvântul lui Dumnezeu. Nu doar cărți care tratează subiecte care au de-a face cu Scriptura. Tu trebuie să studiezi Cuvântul lui Dumnezeu! Trebuie să faci asta! Te implor! Dacă nu te alegi azi cu nimic din această predică, absolut nimic, cu excepția unui lucru, voi fi fericit. Faptul că viața voastră, viața voastră creștină este dependentă, în mod absolute și total dependentă de Cuvântul lui Dumnezeu și de împuternicirea lui Hristos prin Duhul Sfânt. Veți spune: "Nu am vorbit prea mult despre curtare în perspectivă biblică!" Ei bine, nu pot să izolez un lucru. Abilitatea voastră de a intra într-o legătură, într-o relație biblică, depinde de voi în a fi biblici, în multe lucruri. Acum, doar unul: vrei să fii o persoană nestricată, prin urmare, ai nevoie ca Scriptura să primeze în toate aspectele vieții tale. Dumnezeu să vă binecuvinteze și să aveți o zi minunată!