- 1 Corinteni 10:31 Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva, să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu.
Introducerea pe care o am aici sună cam așa: curtarea este pur și simplu alternativa biblică la unul dintre cele mai distructive practici din istorie și anume ideea întâlnirilor de dragul distrației. La ce ne referim când spunem întâlniri de distrație? Ne referim la următorul fapt: când dorești să ai o relație cu o persoană de sex opus, dar fără să cauți în primul rând să Îi dai slavă lui Dumnezeu sau să împlinești scopurile Lui prin căsătorie, ci mai mult pentru distrație, pentru amuzament sau pentru anumite experiențe. Amintiți-vă că noi trebuie să facem orice lucru pentru slava lui Dumnezeu.
Unele dintre aspectele pe care le-am luat deja în considerare sunt în primul rând acestea: trebuie să fim conștienți de realitatea actuală a poporului nostru, nu numai în afară mediului evanghelic, a culturii noastre laice, adesea chiar și în însuși mediul nostru evanghelic, a ceea ce este numit creștinism în Vest, întâlnim multe obiceiuri care pur și simplu nu pot fi aprobate de Scriptură. De asemenea, am discutat despre faptul că trebuie sa fim convinși că viețile noastre, în totalitate, trebuie să abunde de slava lui Dumnezeu. Acesta este un prim principiu! Poți face o mulțime de lucruri bune, poți învăța tot felul de principii biblice, cunoștințe, maxime și tot felul de lucruri de acest gen, dar dacă nu ești convins că orice bătaie a inimii tale și orice suflare trebuie să abunde de slava lui Dumnezeu, îți vor fi de puțin folos. De asemenea, nu este de ajuns doar să învățăm anumite principii cu privire la diferite aspecte ale vieții noastre, ci în mod holistic trebuie să înțelegem toată Scriptura și să creștem în conformitate cu Hristos. Din nou, dacă împlinești un lucru mărunt în viata de credință despre care ai studiat dar nu ai un caracter hristic, tot ce ai studiat îți va fi de puțin folos.
Am discutat, de asemenea, despre un context al învățării. Cred că am dedicat ceva timp în mod deosebit, câteva sesiuni cred, vorbind despre relația părinte-copil. Probabil mulți dintre voi vă întrebați de ce facem asta. "Am 21 de ani, am 30 de ani, sunt la facultate." Motivul principal este că, în primul rând, familia este o instituție biblică extrem de importantă. Și atunci când familia nu funcționează după Cuvântul lui Dumnezeu, atunci vei avea probleme, vor exista consecințe pentru că am încălcat legea lui Dumnezeu, pentru că nu am ascultat voia Lui. Și pentru mulți dintre voi, cei care aveți 21, 30 de ani, sunteți la facultate sau orice altceva, au existat probabil multe lucruri greșite în copilăria voastră, poate cu privire la obiceiuri nebiblice, o lipsă a cunoașterii Scripturii în viața voastră, o lipsă de înțelegere a autorității, autorității părinților și cum ar trebui să ne supunem autorității lor. De aceea am vorbit despre toate aceste lucruri, ele sunt foarte, foarte importante. De ce? Pentru că atunci când începem să vorbim despre curtare, despre găsirea unei perechi, realizezi că acesta este unul dintre cele mai importante lucruri care ți se va întâmpla vreodată în viață. Și chiar este! Și vreți să aflați sfaturile unor oameni evlavioși, oameni înțelepți, oameni pe care Dumnezeu i-a așezat în viața voastră. Și este întotdeauna folositor să primiți sfaturi din partea părinților. Veți spune: dar dacă părinții mei sunt necredincioși? Ei bine, asta e o problemă. Dar tot trebuie să încerci sa îți cinstești părinții, cerându-le sfaturi, cerându-le povățuirea, să îi onorezi și Dumnezeu te va onora pe tine.
Am discutat, de asemenea, faptul că părinții trebuie să se străduiască sa fie exemple biblice. Vedeți, noi părinții vorbim mult despre autoritate, chiar si prezbiterii o fac, și împărații și conducătorii vorbesc despre autoritate. Dar nu trebuie numai să exercităm autoritatea, ci trebuie și să fim demni de ea. Și singura modalitate de a fi demni este de a studia Scriptura și a exercita autoritatea în conformitate cu Scriptura, cu principiile lui Dumnezeu și pentru gloria lui Dumnezeu. Am vorbit și despre faptul că părinții nu trebuie sa fie numai exemple biblice, ci ei trebuie să se străduiască să își învețe copiii din Cuvântul lui Dumnezeu. Copiii trebuie să fie convinși de rolul părinților lor, asta este extrem de important. Noi trebuie să fim convinși că Dumnezeu a întemeiat familia si că există o mare comoară în familia noastră, sunt sfaturi valoroase de primit din partea tatălui, a mamei. Tatăl meu a murit când eu aveam 17 ani, mama mea a murit cu câțiva ani în urmă, și în ciuda faptului că am călătorit peste tot prin lume, m-am căsătorit, am o familie și lucruri de acest gen, aș vrea adesea să mă întorc la mama mea să îi cer sfaturi. Nu este ca și cum ea m-ar conduce, eu am o autoritate asupra mea. Dar întotdeauna am crezut că a onora un părinte, a onora o autoritate este înțelept și este întotdeauna mult mai bine decât rău. Am aruncat o privire în Efeseni capitolul 6 de la versetul 1 la versetul 3, la faptul că noi trebuie să ne onorăm părinții nu numai să îi ascultăm. Vreau să clarific, încă o dată, spune "Copiii, ascultați în Domnul de părinții voștri", nu spune că adulții trebuie să asculte de părinții lor, în Domnul. Asta este foarte important. Trebuie să mergi să îți vizitezi părinții tăi dacă nu mai locuiești acasă, dacă locuiești singur, asta nu înseamnă că ei îți dictează ce să faci, că trebuie să ai permisiunea lor în ceea ce faci, dar tu încă trebuie să îi onorezi, să le ceri sfatul și atunci când sfatul este biblic, cu siguranță trebuie să îl urmezi.
Astăzi vom începe să vorbim despre erezia întâlnirilor de distrație. Dați-mi voie să vă citesc ceva ce am scris cu ceva timp în urmă, ca o introducere: practicarea întâlnirilor pentru distrație este așa departe de învățătura biblică încât nici nu este măcar abordată. Mulți oameni vor zice: "Frate Paul, am o nedumerire, unde sunt scrise în Biblie principiile legate de întâlniri?" Și le voi spune că nu există. Și chiar nu există. Nu este o practică biblică, cel puțin modul în care se desfășoară astăzi. Este un fenomen recent care nu numai că nu se găsește în Biblie, dar abia este întâlnit și în cronicile istoriei umane. Acest lucru este foarte important să îl înțelegem. Ești un produs culturii noastre în care trăim și dacă nu studiem istoria, vom crede că lucrurile au fost întotdeauna cum sunt astăzi și asta nu este neapărat adevărat. Tinerilor, ascultați-mă! În urmă cu probabil doar o generație sau două, un tânăr nu se ducea, pur și simplu, la o tânăra pentru a încerca să înceapă o prietenie cu ea. Nu făceai acest lucru independent de familia ei, de tatăl ei, nu nesocoteai autoritățile existente în viața ei. Știu că lucrul acesta este un obicei comun în zilele noastre, chiar și în așa numitele cercuri creștine. Ca fapt divers, dacă numai i-ai sugera unui tânăr că a procedat greșit începând o relație cu o tânără, fără a vorbi cu părinții acesteia, ar râde de tine, ar crede ca ai avut o atitudine de-a dreptul puritanistă, numai pentru faptul că i-ai sugerat un asemenea lucru. Dar voi trebuie să înțelegeți că sunteți rezultatul culturii noastre, și chiar în mediul celor necredincioși, cu doar câteva generații în urmă, acest lucru ar fi fost considerat un gest îngrozitor, un tânăr să se ducă, pur și simplu, la o fată și să îi propună să aibă o relație de prietenie, fără a cere consimțământul tatălui ei, sau cel puțin autorităților din viața ei.
Întalnirile de distrație sunt rezultatul unei culture lipsite de Dumnezeu, nelegiuită, și motivată de ignoranță. De multe ori, mă adresez unor tineri din biserică, sau unor tineri care ne vizitează biserica - chiar de curând câțiva studenți au venit la biserică pentru prima oară, m-am apropiat de ei, și după o conversație destul de lungă, le-am spus: "Dați-mi voie să vă întreb ceva. Dacă v-aș ruga pe fiecare dintre voi să luați loc chiar acum și să îmi acordați 20 de minute pentru a mă învăța ce spune Biblia cu privire la relații, în mod special cu privire la relațiile cu sexul opus, cum ar trebui să înceapă, să fie inițiate, care sunt parametrii Scripturii, câți dintre voi ar putea să facă asta?" Și toți au zâmbit și au spus că niciunul nu îndrăznește să o facă. Și le-am spus: "Unii dintre voi deja au făcut acest lucru, iar unii dintre voi sunteți pe cale să porniți probabil în cea mai frumoasă călătorie a vieții voastre, aceea de a găsi un partener, de a întemeia o familie, și nu aveți niciun fel de principiu biblic pe care să vă bazați și deci trebuie să faceți ceea ce e bine după părerea voastră, nu credeți că este riscant?" Și bineînțeles ei au răspuns "da". Deci trebuie să schimbați acest lucru, aveți nevoie să fiți îndrumați, deoarece Biblia vorbește despre asemenea lucruri. Dar de ce, își dau tinerii întâlniri așa, pur și simplu? Știti și voi, când cineva împlinește o anumită vârstă, în generația mea era vârsta de 16 ani, acum, o, Doamne, nouă ani! Știți, aud printre copii de chestii ca prieteni, prietene, își dau întâlniri și tot felul de alte lucruri, și ei nu sunt încă nici tineri. Cum de s-a ajuns la asta? Dați-mi voie să vă spun câteva motive, care cred că vor fi folositoare. Sunt doar câteva, nu putem epuiza subiectul, dar ne vom uita la câteva care sunt importante.
În primul rând, unul dintre motive este, pur și simplu, să satisfacă pofta firii, care constă fie în imoralitate, fie în distrație. E ideea de noutate a unei relații, de a fi cu o persoană cu care nu au fost niciodată înainte, de a experimenta anumite lucruri care nu au nimic de a face cu voia lui Dumnezeu, dar sunt strâns legate de firea noastră decăzută, și de dorința noastră de a ne folosi de alți oameni pentru a împlini această poftă în viețile noastre. Dacă ești creștin, fii foarte, foarte atent: Dumnzeu te-a schimbat cu adevărat și va exista mărturia unei firi răstignite. Totuși, chiar și cel mai autentic creștin, cel mai matur creștin, trebuie să lupte împotriva unor astfel de lucruri, precum imoralitatea. Este ceva foarte periculos, o capcană de care nu dorești să te apropii deoarece, cu cât te apropii mai mult, cu atât este mai probabil să fii tras înăntru și prins în ea. Unul dintre motivele pentru care tinerii își dau întâlniri este pentru că vor să își satisfacă pofta firii, vor să experimenteze ceva. De multe ori firea se expune pe sine din dorința de a experimenta lucruri care sunt strict interzise de Cuvântul lui Dumnezeu. Tânărule, te întreb din nou cum poți tu stabili dacă ceva este sau nu voia lui Dumnezeu? Doar înnoindu-ți gândirea printr-un studiu zilnic al Cuvantului lui Dumnezeu.
Un alt motiv, în afară de a satisface dorința firii, este acela de a împlinii pasiunile sincere, care pot fi chiar biblice, dar fără a le căuta împlinire în modul lui Dumnezeu. Să vă dau un exemplu. Nu este nimic în neregulă când un tânăr dorește compania unei tinere, acest lucru poate fi un lucru minunat, poate fi o dorință lăsată de Dumnezeu. De fapt o mare parte din lucrurile pe care le dorim pot fi biblice. Dar dacă ele sunt îndeplinite într-un mod nebiblic atunci încetează să mai fie biblice, devin imorale și periculoase. Vrei să ai o relație cu o tânără, aceasta este dorința ta ca și tânăr, asta e minunat. Ești o tânără și îți dorești să ai o relație cu un tânăr, asta este de asemenea minunat. Nu e nimic în neregulă cu asta. Dar pasiunile biblice trebuiesc împlinite într-un mod biblic, altfel încetează să fie biblice și devin foarte, foarte periculoase.
Un alt motiv este o mentalitate de consum. Adică, de exemplu, în țara noastră trebuie să testezi o mulțime de modele de mașini, pentru a o găsi pe cea care o dorești. Sau, după cum ar spune unii, trebuie să săruți o mulțime de broaște râioase până să îți găsești prințul. Problema este că te vei murdări în tot acest timp. Niciunul din aceste motive nu este biblic, niciunul. Fiți atenți! Nu testezi o relație, deoarece atunci când testezi o mașină, doar în cazul în care picioarele tale erau murdare sau mașina a fost extrem de murdară, cobori din mașină și amândoi sunteți intacți, mașina rămâne aceeași, tu rămâi la fel. Nu așa funționează relațiile! Nu te poți implica într-o relație cu o persoană de sex opus fără ca ceva să fie câștigat și fără ca ceva să fie pierdut. Fără ca o parte din tine să rămână alături de aceea persoană pentru totdeauna și o parte din aceea personă să rămână cu tine. Trebuie să înțelegeți acest lucru, chiar și într-o relație cu o persoană de sex opus, care nu implică o relație fizică, acest principiu rămâne valabil. Intri într-o relație baiat-fată și din punct de vedere emoțional se vor realiza anumite legături, o unire, împărtășire, o participare, iar dacă acestea nu vor fi în cele din urmă împlinite prin căsătorie, vor fi rupturi. Ceva se întâmplă acolo care va cauza probleme, și pot afecta tot restul vieții tale. Vă rog să înțelegeți! Nu este vorba doar de faptul că un creștin trebuie să evite relațiile fizice, și totul e în regulă din punctul de vedere al Scripturii. Asta nu este adevărat. Începi o relație cu o tânără și o parte din inima ei poate să rămână alături de tine pentru tot restul vieții tale. Și ea poate rămâne cu o goliciune în inima ei pentru toată viața. Deci nu doar relațiile fizice sunt periculoase, orice fel de relație cu o persoană de sex opus care tinde spre romantism, dintre un bărbat și o femeie, poate avea consecințe foarte, foarte periculoase și dăunătoare. Va rog sa înțelegeți acest lucru! Trebuie să mă repet pentru că, de multe ori cred, nu luăm această problemă în serios. Nu doar relația fizică poate duce la păcat. O relație în care două inimi sunt legate împreună într-o anumit fel și nu vor rămane așa, acest lucru va cauza probleme, o va face. Deci o mentalitate de consum, asta chiar nu este în regulă.
Un alt aspect, care are legătură cu acesta este faptul că de multe ori tinerii cred că pentru a ști dacă o persoană este sau nu aceea rânduită de Dumnezeu, trebuie să aibă măcar câteva contacte fizice, deoarece prin asta vor ști dacă sunt sau nu compatibili. Din nou, aceasta este o minciună, o minciună și este foarte, foarte periculoasă. De fapt, dacă doi creștini, un tânăr și o tânără se apropie unul de celălalt, și amândoi sunt într-adevăr dedicați Domnului și au câteva contacte fizice, cad în păcat, acest lucru nu îi va ajuta să își dea seama dacă ar trebui să se căsătorească, ci mai degrabă va aduce confuzie. Și ar putea mai degrabă duce la distrugerea relației lor chiar înainte să înceapă. Să luăm un exemplu, dacă ești creștin, cunoști câte ceva din Cuvântul lui Dumnezeu și Duhul Sfânt lucrează în inima ta să te convingă de păcat. Să spunem că ești tânăr și chiar îți dorești să fii evlavios și începi o relație cu o tânără despre care tu crezi că poate fi fata cu care ai putea să te căsătorești, ok? Ești cu adevărat creștin, dar într-o noapte, într-un loc în care nu ar fi trebuit să fii, ai o relație fizică cu ea. Ce se întâmplă? Să vă spun eu ce se va întâmplă. Ești convins că ai păcătuit, ești convins că ai păcătuit. Și uite ce se va întâmpla. Tânărul va începe să se gândească: "Uite ce am făcut, mi-e așa de rușine, eu ar fi trebuit să o conduc, să îi onorez tatăl, și acum am făcut toate astea." Și probabil, pur și simplu, vei rupe relația rușinat. Iar tânăra se va gândi, am vrut să fiu o slujitoare a lui Dumnezeu, să fiu pură, am dorit să fiu toate aceste lucruri, dar am permis să se întâmple toate acestea, ce părere are acest tânăr despre mine? Vedeți relația fizică nu contribuie la înaintarea relației, ci o distruge, duce la o mare confuzie. Dacă ceva de acest gen s-a întâmplat în viața ta ar trebui să fie un înspăimântător semnal de alarmă și trebuie să te căiești de acest păcat. Dar nu trebuie neapărat să rupi acea relație, Dumnezeu poate reface lucrurile; prin căință, prin credință și prin mărturisirea păcatelor, dar trebuie să realizezi că acest lucru este primejdios, extrem de primejdios. Deci mentalitatea de consum este absolut greșită!
Cred că unul dintre cele mai mari lucruri - deoarece mă adresez creștinilor, sau cel puțin lor este adresat acest mesaj - mi-am dat seama că atunci când spun creștin acest termen este unul foarte general dar vreau să știți că mă refer din punct de vedere biblic, nu mă refer la cineva care se identifică pe sine cu Hristos, nici la cineva care frecventează o biserică, care susține că este evanghelic, deoarece foarte mulți care afirmă că Îl cunosc pe Hristos, de fapt nu Îl cunosc. Vorbesc de o persoană care a fost înnoită prin Duhul Sfânt și este o făptură nouă, care se încrede într-adevăr în Hristos, se spală în sângele lui Hristos, și există în el roadă din viața lui Hristos. Mulți dintre cei de acest fel, oameni care Îl iubesc pe Hristos sincer, sunt distruși din lipsă de cunoaștere. Ei, pur și simplu, nu știu. A existat, de fapt încă există o altă alternativă. Osea 4:6: "Poporul meu piere din lipsă de cunoștință."
Pe vremea când eram tânăr și am întâlnit-o pe soția mea Charo, prin harul lui Dumnezeu, prin harul lui Dumnezeu, am rezistat, Dumnezeu ne-a protejat dar nu a fost datorită cunoștinței noastre, ci datorită harului Său. Pot să vă asigur de acest lucru. Deoarece multe din lucrurile despre care vreau să vă învăt, eu nu le-am cunoscut. Nimeni nu predica aceste lucruri pe vremea aceea și se părea că singura alternativă pe care o aveai era să faci aceleași lucruri pe care le fac oamenii din lume, doar fii sfânt. Intră în aceleași relații ca și cei din lume, expune-te la aceleași pericole, dar citește Scriptura, roagă-te și teme-te de Domnul. Ce am de gând să vă spun este că acest lucru nu e adevărat. Nu trebuie doar să citești Scriptura, să te temi de Domnul, ci e nevoie să te rogi, trebuie să fii foarte, foarte atent, dar trebuie de asemenea să realizezi că există câteva lucruri care sunt lăsate ca învățătură în Cuvânt care ne pot proteja și ne pot ține departe de pericol. Vedeți voi, nu este un lucru înțelept să citești Scriptura tot timpul și să te rogi să fii puternic, iar apoi să mergi în locuri periculoase despre care Scriptura spune că este interzis să mergi acolo. Ai nevoie să citești Scriptura, să fii evlavios, dar este nevoie și să eviți lucrurile care sunt periculoase într-o relație. Nu te pune într-o astfel de situație. Să vă dau un exemplu: Iosif, nu vreau să știrbesc vreun merit de-al lui, dar el a intrat în aceea casă singur, știind că soția lui Potifar îl plăcea. Iosif a fost un om foarte, foarte evlavios, a demonstrat acest lucru. Ceea ce vreau să remarcați în această situație este că dacă știi că există vreun pericol, pune în jurul tău o proteție. "Trebuie să mă duc în casa lui Potifar, trebuie să iau ceva. Atunci trebuie să iau câteva persoane cu mine, pe cineva care să mă protejeze. Da, dar nu e nimeni care să poată veni cu mine, așa că mă duc singur!" Nu, nu te duce singur! Pur și simplu, nu te duce. Dacă nu poți proceda corect, nu te duce. Zici: "S-a întâmplat să fiu cu ea în situația asta mai aparte, nu era nimeni prin preajmă și noi a trebuit să mergem mai departe." Nu, nu trebuie să mergi mai departe. Amintiți-vă, un om înțelept vede răul, vede pericolul și se abate din drumul acela. Nu trebuie să fii testat în toate lucrurile pentru a fii evlavios. Când vezi că se apropie o situație care este un test, și te-ar putea face să cazi, întoarce-te de acolo, întoarce-te.
Deci, câteodată oamenii merg la întâlniri din cauza dorinței de a satiface pofta firii, altădată pentru împlinirea dorințelor sincere, care pot fi chiar și biblice. De multe ori este vorba de o mentalitate de consum, iar de multe ori facem acest lucru deoarece nu am știut că există o alternativă biblică, că există principii biblice care tratează această problemă. Acum vom căuta să vedem care este timpul potrivit pentru curtare, un timp pentru curtare. La ce mă refer când spun asta? Timpul potrivit pentru curtare este adeseori trecut cu vederea. Când ar trebui un tânăr sau o tânără să înceapă o relație de curtare, când ar trebui să facă acest lucru? Desigur, nu pot veni la tine acasă să-ți zic când este ora sau timpul potrivit, sunt atâtea circumstanțe, și chiar dacă te-aș cunoaște îndeaproape, nu aș putea să determin conștiința ta să decidă. Dar pot împărtăși cu voi câteva principii biblice care vă pot ajuta să decideți când este timpul potrivit.
În primul rând, vreau să vă vorbesc despre ceea ce numesc "trezirea". Atunci când tinerii devin conștienți de persoanele de sex opus. Cred că această vârstă de trezire a interesului față de persoanele de sex opus, din cauza nelegiuirii din cultura noastră, scade din ce în ce mai mult. Credem minciuna că dacă ne păstrăm copiii ignoranți față de ceea ce este rău, nu vor fi capabili să se opună păcatului, dar acest lucru este o contradicție directă față de învățăturile Scripturii. Când spune că trebuie să cunoaștem lucrurile rele, de fapt trebuie să fim inocenți față de ele. Părinților, ascultați-mă! Va veni o vreme - fiți foarte atenți cu privire la acea vreme - cât timp copiii voștri sunt mici este sarcina voastră să protejați inocența lor, apoi pe măsură ce ei cresc și încep să pună întrebări, e datoria voastră să le răspundeți la ele. Sau dacă ei nu pun întrebări, dar voi realizați că este timpul ca ei să se confrunte cu anumite lucruri, atunci voi trebuie să aduceți această problemă în discuție și să le explicați într-un mod corespunzător, într-un mod onorabil. Protejați-vă copiii, nu permiteți ca o altă persoană să le explice despre acest subiect, relație fizică dintre un bărbat și o femeie, să afle acest lucru de la altcineva, în special de la alți copii, de la mijloacele mass-media fără de Dumnezeu din zilele noastre. Nu sunteți înțelepți, cool, pentru că sunteți isteți, dacă știți toate mizeriile pe care le știu ceilalți. Nu ai nevoie de aceste lucruri pentru a înțelege răul. Ca să înțelegi răul e nevoie doar să știi cine este Hristos, și apoi pe măsură ce lumina lui Hristos crește în tine, tot ce Îl contrazice pe El și Cuvântul Său, tot ce este în contradicție cu voia lui Dumnezeu, îl vei recunoaște ca păcat. Întotdeauna le spun oamenilor, ca un avertisment. În prezent avem doi băieței și o fetiță, cel mare are 9 ani, apoi celălalt de 7 ani și apoi ultimul copil care are aproape 4 ani. Întotdeauna le spun. Cineva a venit odată la fiul meu și i-a spus: "Băiete, ce chipeș ești! Înalt, pun pariu că o mulțime de fetițe te plac." Eu l-am apucat de braț și l-am tras de lângă fiul meu și i-am spus: "Să nu mai spui niciodată lucrul asta unuia dintre copiii mei." Băiețelului meu, cred că atunci avea șapte ani sau ceva de genul, am zis că imaginația băiețelului meu nu trebuie trezită față de astfel de lucruri. Acum treaba lui este să gândească la lucruri cum ar fi să călătorească precum un astronaut în grădina din spate, în casa din copac, să sară pe trambulină, să se lupte cu dragoni imaginari și să facă tot felul de lucruri minunate ca și copil. Va exista cu siguranță un timp pentru trezirea interesului său față de astfel de lucruri, dar tu nu ești persoana în măsură să facă acest lucru. O să îmi protejez copilul până voi vedea că Duhul Sfânt, după cursul natural al lucrurilor, stârnește interesul fiului meu față de astfel de lucruri, și la fel și în cazul celorlalți copii ai mei.
Vedeți voi, copiii pot fi atât de prinși de lucruri de acest gen, dar ei nu au maturitatea de a le trata. Nu numai că este periculos, dar ei pierd toate acele lucruri ale copilăriei, acea inocență specifică copilăriei, acea bucurie a copilăriei, acel timp al explorării, al descoperirilor, și imaginația și toate aceste lucruri. Dar tu îi implici în acest lucru, despre care nu au fost învățați, nu au fost instruiți, nu sunt suficient de maturi, emoțional, spiritual sau din orice alt punct de vedere, legat de asta. Nu faceți asta! Am auzit o mulțime de oameni spunând: "Dacă nu îi lași să știe câte ceva într-o zi vor ieși în lume și vor scăpa de sub control." Există un sâmbure de adevăr în asta. Îmi place să privesc lucrul acesta astfel, nu știu cine a venit prima dată cu ideea asta, dar imi place să o abordez astfel. Când vorbim despre o boală, dacă aș avea un copil și imediat după naștere l-am pune într-un balon, unde nu există contaminare de vreun fel, nu este nimic, totul este imaculat, perfect, este adăpostit, dacă vreodată am scoate acel copil din balon el va muri, deoarece nu și-a dezvoltat niciun pic de imunitate care este necesară pentru a supraviețui în afara balonului. Celălat lucru, cealaltă extremă este aceea că pot să îmi iau copilul și să-i spun că lumea asta este foarte murdară și trebuie să îi formăm imunitatea așa că îl arunc în canalizare să supraviețuiască acolo, asta îl va omorî de asemenea. Ceea ce e nevoie să fac este ca eu însumi să îmi înnoiesc mintea prin Cuvântul lui Dumnezeu pentru ca să știu care este voia lui Dumnezeu, eu trebuie să studiez cartea Proverbelor că ar trebui să fiu un om înțelept și să știu când este vremea să protejez și când este vremea să nu mai fac asta. Lucrurile aceste nu pot fi învățate principiu cu principiu, ci este o înțelepciune dobândită prin citirea Cuvântului lui Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, și nu este vorba de ceva ce poți aduna la un loc, ci doar o înțelepciune căpătată de-a lungul anilor, prin rugăciune și Cuvântul lui Dumnezeu de către o persoană care își crește și educă copiii. Haideți să evităm ambele extreme. Dar nu permiteți ca copiii voștri să fie stârniți către astfel de lucruri, înainte de a fi cazul. Fiți foarte, foarte prudenți, mai ales pentru că trăim într-o cultură care dorește să îndese toate învățăturile acestea pe gâtul copiilor voștri și în mintea lor încă de când sunt foarte mici. Este de necrezut, dar voi trebuie să fiți vigilenți, să vă supravegheați familia. Pemiteți-mi să vă spun domnilor, celor dintre voi care sunteți tați, nu revine în primul rând mamelor sarcina să protejeze copiii de aceste lucruri, este obligația voastră. Și asta nu constă numai în a-i proteja de oamenii imorali, ci de a-i învăța și iar a-i învăța Cuvântul lui Dumnezeu. Trebuie să faceți asta! Deși păstorii, prezbiterii și alții pot fii un mare ajutor, este mai ales responsabilitatea voastră să vă protejați copiii, nu numai fiindu-le scut, ci și învățându-i adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu.
Când tinerii încep să fie atrași de persoane de sex opus, nu este un semn că trebuie să se implice, ci un semn că trebuie să te pregătești tu pentru asta. Ce vreau să spun prin asta? Să spunem că băiatul tău are 12 ani și tu începi să realizezi că el începe să își dea seama că tinerele sunt fermecătoare și devine interesat de asta. Acest lucru nu e ceva rău. Ceea ce trebuie să îți dai seama este că trezirea interesului său pentru aceste lucruri nu este un semn de la Dumnezeu că acest copil trebuie să ia parte la lucruri de acest gen, ci este un semn de la Dumnezeu că tu ai nevoie să îți intensifici pregătirea. Timpul se scurteză, ceva s-a trezit în acest baiat, în curând va ieși în lume și deci tu trebuie să îl pregătești mai mult ca niciodată pentru maturitate. Am ajuns într-un punct în care - și mijloacele mass-media sunt cele care au făcut asta - veți vedea că există unele tipuri de show-uri de televiziune sau comedii, care există încă de pe vremea când eram eu copil, unde părinții sunt întotdeauna neghiobi, iar copiii întotdeauna știu mai bine. Dezvoltăm această cultură unde atunci când un copil spune că e pregătit, atunci așa e. Când un copil devine interesat de aceste lucruri, atât timp cât nu credem într-o realitate spiritual și că există Dumnezeu și suntem creați după chipul Lui, ci suntem decât niște animale conduse de propriile insticte, în momentul în care copilul tău îți spune că îi plac fetele sau când fata ta spune îmi place de acest băiat, voi credeți că gata este timpul pentru ei să înceapă întâlnirile. Ați investit din orice alt punct de vedere în ei înainte de a începe această perioadă, dar nu aveți de gând să investiți nimic în ei înainte de a începe o relație. Și apoi ne întrebăm de ce se dezbină relațiile. E absurd. Atunci când băiatul vostru sau fata voastră începe să fie interesați de aceste lucruri, nu tratați cu rezerve, ca și cum s-ar întâmpla ceva șocant, este un lucru minunat ceea ce se întâmplă. Dar spune-i că acum mai mult ca niciodată, pentru că a aflat aceste lucruri, și se maturizează, trebuie să petreceți mai mult împreună, mai mult timp studiind Cuvântul lui Dumnezeu, în așa fel încât să înceapă să înțeleagă exact cum ar trebui să înceapă acest lucru.
Taților permiteți-mi să vă împărtășesc ceva. Încă de când baieții mei erau micuți am vorbit cu ei despre căsătorie. Nu înțeleg ei cu ce se mănâncă asta în totalitate, dar am vorbit despre căstorie ca ei să știe că într-o zi vor pleca din căminul nostrum și își vor lega viața, să sperăm, de cea a unei fete evlavioase și vor avea propria lor familie. Acum ei cred încă ideea că copiii vor apărea, pur și simplu, de undeva de sub stânci sau alte chestii dar au o idee că într-o zi se vor implica într-o relație cu o tânără. Și li s-a spus că nu trebuie să chicotească pe seama acestui lucru, să strâmbe din nas, ci să se poarte ca niște bărbați și că acesta este un lucru bun. Iar apoi le-am explicat din nou și din nou cum trebuie să se poarte cu o fată. Așa ar trebui să te comporți în preajma fetelor, acesta este modul în care ar trebui să le protejezi, să le onorezi, să le onorezi părinții și lucuri de acest gen. Ei știu, chiar li s-a spus: "Uite, trebuie să te rogi pentru viitoarea ta soție." De asemenea, învață-i că trebuie să se roage și pentru viitoarele cumnate, pentru că poți avea o soție foarte bună, dar să ai niște cumnate foarte rele, deci e bine să te rogi și pentru ele. Dar încurajează-ți copilul, ei ar trebui să vadă în căsnicia ta că e un lucru frumos să fii căsătorit și că este ceva ce ei vor face de asemeni într-o zi și că trebuie s-o facă cum trebuie. Deci atunci când un copil începe să ne pună întrebări ar trebui să ne bucurăm de asta, ar trebui să ne ocupăm de această problemă cu foarte mare grijă, dar aceasta nu înseamnă că este timpul pentru ei să se implice, ci este un timp pentru ei ca să se pregătească.
Acum vreau să vorbesc despre minciuna adolescenței, chiar este o minciună. Dați-mi voie să vă citesc ce am scris aici. Adolescența este, de obicei, definită ca aceea perioadă dintre copilărie și maturitate, când o personă tânără își descoperă identitatea lui sau a ei, și își afirmă propria independență. Este născocirea gândirii evolutive și este unul dintre cele mai mari obstacole în calea dezvoltării unui copil spre maturitate, și eu susțin această afirmație. Nu găsesc în Scriptură ideea că adolescența este perioada de tranformare dintr-un băiat într-un bărbat, și mai ales aceea perioadă când un băiat are nevoie să înceapă să își afirme pretenția la autoritate, lucru care este de fapt un mod politicos de a vorbi despre rebeliune. Ca în orice lucru există extreme înfiorătoare, sunt persoane care ar fi de acord cu tot ce am spus dar apoi încă își tratează fiul în vârstă de 18 ani ca pe unul care are 3 ani, și asta este de-a dreptul absurd. Ne dorim pentru copiii noștri să crească, să se maturizeze, dorim să-i învățăm să gândească independent, cu ajutorul Scripturii, folosind logica, vrem să-i învățăm înțelepciunea Cuvântului lui Dumnezeu, dorim ca ei să se maturizeze. Dar aici este problema cu adolescența. În primul rând, în Scriptură, este puțin umor în asta, în Cuvântul lui Dumnezeu ești fie un băiat, fie un bărbat, sunt conștient că nu are nimic de-a face cu ideiile modern din zilele noastre cu privire la adolescență. Noi spunem că dacă aș fi într-o cameră cu... să spunem 12 băieți, cu vârste între 14 și 17 ani, și le-aș spune: "Bună, băieți!" Sau i-aș spune unuia dintre ei: "Băiete, vino puțin!" Cred că toți s-ar simți ofensați de modul în care i-am strigat și mi-ar spune: "Pe cine strigi tu băiete?" Și apoi următoarea mea întrebarea pntru ei ar fi: "Cum să vă strig? Sunteți voi bărbați? Sunteți voi oameni maturi? Dacă nu ești un băiat, nu ești un bărbat, ce ești tu?" "Ei bine, sunt adolescent." Ce înseamnă asta? Ceea ce adolscența înseamnă, în mod fundamental, este atunci când un tânăr spune: "Am dreptul la toate privilegiile maturității, fără să trebuiască sau îmi fie cerut să îmi asum responsabilitățiile perioadei de maturitate. Am dreptul la toate aceste privilegii fără să mă disciplinez pentru a le folosi într-un mod înțelept, fără ca să mă straduiesc pentru ele, fără a fi nevoie să progresez în ceea ce privește caracterul meu, să acumulez mai multă cunoștință, să devin mai responsabil. Eu cer să am toate aceste privilegii chiar dacă nu îmi asum responsabilitățile maturității." E groaznic, dar asta se întâmplă. Un băiat care împlinește 15 ani pretinde că are dreptul să aibă o relație cu tânără. Este el deja capabil să își asume responsabilitățile pe care le implică aceea relație? În mare parte nu. Chiar deloc! La cealaltă extremă avem o grămadă de băieți care au 35 de ani și totuși se comportă ca niște adolescenți. Ei se bucură anumite lucruri care sunt privilegii ale maturității dar în ceea ce privește nivelul lor de responsabilitate este precum cel al unui băiat de 13 ani. Trebuie să te întoarci la stadiul unui copil, să fii trezit către astfel de lucruri și să te pregătești pentru asta, aici nu e vorba numai de faptul că ai o anumită vârstă și gata poți pretinde că ai dreptul la toate privilegiile maturității. Nu! Toate acele privilegii trebuiesc dobândite. Ai tu toate aceste lucruri: caracter, cunoștință, înțelepciune? Te-ai maturizat tu precum un om matur? Dacă nu, nu ai nici un drept la aceste avantaje ale unui om matur!
Există o mulțime de băiețași care se umflă în pene pretinzând tot felul de lucruri care sunt caracteristice numai bărbaților, dar nu sunt încă bărbați. Unul dintre lucrurile pe care le vom învăța, unul dintre indiciile că este timpul potrivit pentru tine să te implici în orice fel de relație cu o tânără este acela că te-ai maturizat și ai devenit un bărbat. Îți asumi responsabilitățile unui bărbat. Vreau să ne uităm la câteva lucruri. Ca o consecință a conceptului de adolescent, am vorbit deja despre asta, dar doresc să mai citesc o dată pentru a accentua acest lucru, un tânăr devine adolescent atunci când are dreptul să se bucure de toate privilegiile maturității fără să trebuiască să își asume responsabilitățile pe care le implică maturitatea. Acest lucru este foarte periculos! Să vă dau un exemplu. Câteodată când am timp, acum nu prea mai am așa mult timp, obișnuiam să merg la vânătoare mult mai mult, vânătoare de căprioare, de curcani, obișnuiam să o fac cu ajutorul unui arc mare. Arcurile mari sunt foarte lungi și se deplasează foarte încet în comparație cu un arc modern din zilele noastre și datorită acestui lucru, săgeata se va lansa din coardă cu o viteză de aproape 55 m/sec, comparativ cu un arc modern, unde viteza poate fi de circa 105 metri pe secundă. Din cauză că săgeata se deplasează mult mai încet, vârful săgeții va trebui să fie foarte ascuțit, va trebui să aibă chiar ceea ce numim "broadhead range", astfel încât să poți monta vârful săgeții fără a-l atinge chiar, pentru că ele sunt asemeni unor lame. Când merg cu unul din băiețeii mei împreună la vânătoare, el nu are niciodată un vârf de săgeată la vreuna din săgețile lui. De ce? Deoarece ele sunt periculoase chiar și pentru un bărbat. Am vânat și am tras cu arcul de ani de zile, dar de fiecare dată când montez vreunul din aceste dispozitive, sunt foarte, foarte prudent. Te poți răni foarte grav cu ele, sunt ca niște lame. Băiețeii mei nu vor folosi aceste lucruri, nu acum. De ce? Pentru că nu sunt capabili să le mânuiască. Fiul meu cel mare are aproape 9 ani și poate chiar să tragă cu arcul meu, deci are mușchii necesari pentru a face asta, dar nu are îndemânarea, cunoștința pentru a realiza cât de periculoase sunt aceste lucruri de fapt. Vedeți tot așa, relațiile sunt de-a dreptul minunate, daruri de la Dumnezeu, dar sunt deosebit de periculoase. Și nu pui un astfel de lucru în mâinile unui copil, chiar dacă acel copil are 35 de ani, pentru că o mulțime de oameni vor fi răniți.
Care sunt câteva dintre pericole ale adolescenței, după cum am spus, tânărul imatur are dreptul să se implice în activități care necesită maturitatea unui adult, pentru a evita consecințe grave. Un al doilea lucru, nu există aproape deloc motivație în rândul tinerilor să se maturizeze și să devină adulți. Gândiți-vă la asta. Un băiat care împlinește 13, 14 ani crede că ar fi cazul să își facă o prietenă, să înceapă o relație, să își permită să facă tot felul de lucruri, iar părinții lui cedează în fața lui, în fața culturii. El niciodată nu trece printr-un proces de pregătire, nu este niciodată învățat, niciodată pregătit, niciodată nu are spre ce să se îndrepte, un obiectiv o țintă sau un premiu. Pur și simplu crede că s-a născut cu ele, sau ceva de genul. Nu, nicidecum! Și astfel copilul niciodată nu se maturizează. De exemplu dacă te uiți la un copil de 13 ani căruia i s-a trezit interesul pentru aceste lucruri, e ceva de genul: "Wow, tată, niciodată nu am știut!" Și tu îi răspunzi: "Bun venit la realitate, fiule! Este foarte frumoasă, ai dreptate, foarte plăcută, foarte fermecătoare." Și el adaugă: "Tată, știi mi-ar plăcea ca într-o zi să mă căsătoresc." "Fiule, asta e minunat. Și eu îmi doresc ca tu să te căsătorești. Dar fiule, ca să ai grijă de ceva așa de prețios - nu numai că este prețioasă, este prețioasă pentru tatăl ei, pentru mama ei, pentru Dumnezeul ei - înainte ca ceva așa de prețios să îți fie încredințat, va trebui să dai dovadă că ești capabil de acest lucru." Am auzit că în unele din triburile africane, tinerii trebuie să meargă să ucidă un leu cu propriile mâini, pentru a deveni bărbați. Probabil lucrul acesta nu se va întâmpla, dar sunt tatăl unei fețițe, care este foarte prețioasă pentru mine. Și m-am gândit să le spun tinerilor că dacă doresc să o curteze vor trebui să omoare un leu cu mâinile lor, dar nu cred că fata mea va avea multe șanse să se căsătorească dacă fac acest lucru. Adevărul cu privire la acest lucru este că, băieților, tinerilor, ascultați-mă, voi vă câștigați acest drept. Ciocăniți la ușa mea și pentru că sunteți doar niște băieței, vă voi spune să vă întoarceți peste câțiva ani, când sunteți bărbați. Dați-mi voie să vă întreb, tinerilor, poate ai 13, 14 ani și asculți acest mesaj, poate ai 21 de ani, permiteți-mi să vă întreb, cât de mult te-ai pregătit pentru a deveni bărbat? Crezi că aceste lucruri ți se întâmplă pur și simplu? Sau te-ai născut înzestrat cu cunoștința de a face lucrurile bine? Câți dintre voi vă gândiți că într-o zi Dumnezeu vă va încredința cea mai prețioasă comoară și trebuie să știți cum să vă purtați cu ea, să aveți grijă de ea. Trebuie să vă formați caracterul, să deveniți mai înțelepți, să creșteți în asemănare cu Hristos, în cunoașterea lui Dumnezeu.
Vedeți, nimeni nu mai vorbește despre aceste lucruri, și din cauza asta am ajuns să avem problema pe care o avem. Trebuie să facem asta, trebuie. Unii dintre voi ați jucat baseball și basket încă de când erați micuți, și întotdeauna vă pregăteați pentru un vis, ca de exemplu să jucați într-o echipă profesionistă, totdeauna antrenându-te, pregătindu-te pentru o carieră, te pregătești pentru tot felul de lucruri. S-a oprit cineva oare să se realizeze că poți avea toată pregătirea din lume pentru a avea o carieră, dar dacă nu ai caracterul unui om evlavios nimic nu are nicio valore. Merită să vă gândiți la asta, așa-i? Și taților ascultați-mă, nu este vorba doar să ne învățăm copiii principii despre căsătorie, despre perioada de curtare, ci să-i învățăm Scriptura, să ne rugăm ca prin harul lui Dumnezeu să fie născuți din nou, născuți din nou prin lucrarea Duhului Sfânt să devină creștini și vor avea un caracter tot mai asemănător cu Hristos. Deoarece o persoană care are un caracter ca al lui Hristos, dar nu cunoaște încă multe principii din Scriptură, va proceda mai bine decât o persoană care cunoaște toate principiile din Scriptură, dar nu are caracter. Asta este o povață.
Vreau să ne uităm la ceva care este deosebit de important, în perioada curtării am vorbit despre trezirea interesului, am vorbit despre minciuna adolescenței, și doresc să mai privim și la primul adevăr indispensabil. Atât tânărul cât și tânăra trebuie să îmbrățișeze scopul suprem al căsătoriei, trebuie să treacă de la simplu romantism la adevărul biblic. În discernerea faptului că este sau nu timpul pentru căsătorie, este o întrebare foarte importantă: realizează acea persoană că, în primul rând, căsătoria trebuie să fie în primul și în primul rând pentru slava lui Dumnezeu? Că ei se căsătoresc nu ca își satisfacă dorința trupească, nu se căsătoresc nici măcar pentru a îndeplini dorințe după voia lui Dumnezeu, nu se căsătoresc pentru tovărășie, ci se căsătoresc pentru gloria lui Dumnezeu și pentru propășirea împărăției Lui. Amintiți-vă că 1 Corinteni 10:31 este scris: "Deci fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva: să faceți totul pentru slava lui Dumnezeu." Tinere, poți tu să spui sincer, caut acest lucru în special, motivul principal, de baza, fiindcă eu cred că acest lucru va aduce slavă lui Dumnezeu. La acest lucru trebuie să fim atenți, nu doresc ca voi să fiți super - spirituali. La ce mă refer când spun asta? Câteodată, vin la mine tineri și spun: "Simt că este scopul lui Dumnezeu, voia Lui, este pentru slava Lui ca eu să mă căsătoresc cu această fată." Și eu spun: "Slavă lui Dumnezeu, o iubești? Crezi că este frumoasă?" "Ei bine, frate Paul, ceea ce conteză cu adevărat este ca Dumnezeu să fie slăvit." "Ceea ce conteză în primul rând este slava lui Dumnezeu, dar sunt o mulțime de alte lucruri care sunt importante. Nu numai să simți că lucrul acesta este pentru slava lui Dumnezeu, te bucuri de acest lucru?" Ești atras de ea, ești atrasă de el, dacă ești o tânără? Ești încântat de asta? Ai speranțe mari cu privire la asta? Dați-mi voie să o spun altfel... Ești îndrăgostit până peste cap de această persoană? Îți pasă de ea profund? Vrei să îți petreci restul vieții tale alături de ea? Vreau să spun acest lucru pentru că nu doresc să ajung cu asta la ceva prea exagerat și nebiblic, spunând că totul constă numai în a aduce slavă lui Dumnezeu. Așa este, dar există alte lucruri care se leagă acestei glorii a lui Dumnezeu, de acest scop. Niciodată să nu uitați asta! Dacă Dumnezeu te-a chemat să te căsătorești cu această persoană, El, de asemeni, a lăsat în tine o dorință profundă și trainică să fii cu acea persoană, și să o ajuți, să o binecuvintezi. Deci, trebuie să ne căsătorim pentru slava lui Dumnezeu și pentru propășirea Împărăției lui Hristos. Dorința din adâncul inimii lui Isus Hristos este revelată în Matei 6:9,10: "Iată, dar, cum trebuie să vă rugați: "Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tau; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ." Deci, propășirea Împărăției lui Dumnezeu... Va propăși Împărăția lui Dumnezeu prin această căsătorie dintre tine și această tânără? Asta este foarte, foarte important. Nu vom aborda această imagine numai din punct de vedere cosmologic, ci putem să privim și din punct de vedere individual și personal. Perfecționează relația pe care o am cu această fată sau relația dintre un băiat și o fată, propășește lucrarea lui Dumnezeu în ei, în viața lor?
Sunt de multe ori pus în situația de a mărturisi la tot felul de oameni și să merg pretutindeni, dar de asemenea am avertizat că dacă intri într-o relație cu o persoană necredincioasă care începe să aibă o influență nepotrivită asupra ta, o influență rea, trebuie să te desparți de persoana aceea, să te protejez pe tine însuți de acea influență negativă. Unul din lucrurile pe care am dorit să le observați este că atunci când începi o relație cu cineva trebuie să îți pui această întrebare: Mă conduce această relație către o viață mai evlavioasă sau această persoană este o piatră de poticnire pentru evlavia din viața mea? Băieți, mai ales voi care poate vă gândiți să fiți predicatori sau misionari, trebuie să fiți foarte atenți aici. De ce? Când am fost în Peru am fost un misionar fără partener și trăiam singur și ce evlavios eram! Puteam să citesc Biblia ore în șir, puteam să mă rog, să postesc, să merg în sus și în jos pe munți predicând Evanghelia, părea simplu. Mă gândeam: "Măi, ce spiritual sunt, trăiesc pentru Isus!" Dar când m-am căsătorit, aici e ceva foarte interesant, Dumnezeu s-a folosit de căsătorie încă din prima zi să mă facă mai evlavios, dar căsătoria, de asemenea o relație, a dat la iveală cât de păcătos, cât de imatur, cât de firesc pot să fiu. Vezi, când ești singur, ești liber să alergi pretutindeni prin munți să predici Evanghelia în Anzi.. chiar este ușor să fii spiritual, dar când intri într-o relație, mai ales relația de căsătorie, asta va scoate la suprafață multe slăbiciuni de care nu erai conștient că le ai. Și când îți spun că unul din indiciile faptului că trebuie să te căsătorești cu o anumită persoană este ca acea relație te ajută să devii mai evlavios. Nu se va întâmpla întotdeauna așa, câteodată relația în care te implicit va scoate la iveală lipsa de sfințenie din viața ta și își va oferi o șansă să te căiești de acest lucru. Dar fiți conștienți de acest lucru, și voi știți diferența dintre acestea. Dacă este voia lui Dumnezeu să te implicit în acea relație, ea va ajuta la înaintarea lucrării lui Dumnezeu în viața ta și nu va fi o piatră de poticnire. Dacă această persoană te îndepărtează de Hristos trebuie să ai îndoieli cu privire la ce se întâmplă.
Deci facem acest lucru pentru slava lui Dumnezeu, și de asemenea pentru propășirea Împărăției lui Hristos. Unul dintre lucrurile pe care trebuie să le înțelegeți este acesta: căsătoria nu înseamnă doar o nuntă, ceea ce contează este ce se întâmplă după nuntă, viața împreună. Voi știți deja că în calitate de creștini ați fost chemați să slujiți, cum ați fost chemați să slujiți mai exact, deschide în fața voastră o mulțime de posibilități. Duhul Sfânt te-a înzestrat și te-a chemat să faci ceva, dar trebuie să realizezi că fie că ești misionar, păstor, polițist, om se serviciu sau doctor vei fi implicat în acea slujbă iar partenerul tău va avea un impact extraordinar asupra disponibilității pe care o vei arăta față de Dumnezeu. Trebuie să fii foarte, foarte atent cu privire la acest lucru. Trebuie să te gândești că te căsătorești cu o persoană care va complete lucrarea la care Dumnezeu te-a chemat, care te va ajuta în această lucrare. Nu înseamnă că acea personă va fi perfectă, nu înseamnă că va părea potrivită întotdeauna, și nici măcar că va părea persoana potrivită pentru a te ajuta să înaintezi în slujirea pe care Dumnezeu ți-o încredințează. Dar având o atitudine înțeleaptă, privești la acea persoană și realizezi că ește o persoană evlavioasă, care are aceleși dorințe să Îi placă lui Dumnezeu, să Îl glorifice pe Dumnezeu, să slujească în Numele lui Hristos. Dacă ești un tânăr ia aminte la ce spun: dorești să te căsătorești cu tânără care este conștientă că soțul ei are o chemare, și ea trebuie să îl ajute să împlinească acea chemare. Ea trebuie să fie un ajutor potrivit pentru el. Dar în acelați timp băieților, nu vă gândiți că soția voastră, sau viitoarea voastră soție este doar o anexă a voastră, că ea există doar pentru a vă ajuta pe voi să duceți la capăt slujirea care vi s-a încredințat, doar să vă ajute pe voi. Ea va fi îndeosebi ajutorul vostru, dar și voi trebuie să o ajutați. Deorece ea este o creștină, un copil al lui Dumnezeu cu propriile sale drepturi, vor fi lucruri pe care Dumnezeu i le va încredința ei să le facă. Iar voi nu trebuie să neglijați acele lucruri, trebuie să le încurajați, să binecuvântați și să ajutați acea lucrare. Acest lucru este foarte, foarte important. Ea nu este doar o anexă a voastră, este chemată să fie ajutorul vostru, este chemată să se implice în lucrarea pe care Dumnezeu v-a încredințat-o, dar să nu credeți ei nu i-a fost dat nici un fel de talente unice care pot fi folosite pentru un scopuri precise pe care Dumnezeu i le-a încredințat. Acest lucru este foarte, foarte important. Deci acest lucru va fi pentru slava lui Dumnezeu, pentru propășirea Împărăției lui Hristos și, de asemenea, relația aceasta despre care am vorbit, va ajuta la asemănarea ta tot mai fidelă cu Hristos.
Mi-aș fi dorit să terminăm această sesiune, dar acest subiect este foarte vast, așa că vom lua o pauză și în următoarea sesiune vom continua să vorbim despre asta încă puțin. Cred că acest lucru va fi foarte folositor în primii ani, după perioada de curtare, când sunteți căsătoriți, asta vă va ajuta în unele aspecte mai dificile, pe care probabil le veți întâmpina. Dumnezeu să vă binecuvinteze!