Tată, din toate serviciile divine la care participăm ca să Te auzim pe Tine, acum, unii dintre noi se adună sâmbătă după-masa, alții se adună duminica seara, unii se adună duminica dimineața. Tu ești aici și noi suntem flămânzi să auzim de la Tine, din Cuvântul Tău inspirațional devenit trup în Hristos. Vino și ajută-mă, fii credincios cuvântului Tău, în Numele lui Isus cer. Amin!

    Biblia are două părți, probabil știți aceasta. Vechiul Testament și Noul Testament. În Noul Testament sunt 27 de cărți. Patru dintre ele sunt numite Evanghelii și prezintă viața lui Isus, 21 sunt epistole ce cuprind esența lui Isus pentru biserici, viața noastră individuală și lume. Și una este istorică, despre Biserica Primară. Iar una este profetică numită Apocalipsa. Fiecare dintre aceste 27 de cărți Îl prezintă pe Isus ca o Persoană vie, care trăieste și care este centrul universului. Toate Îl prezintă așa. Ce vreau să fac, este să-L văd, împreună cu tine, pe Isus cel înviat din mormânt, ce se arată prima dată ucenicilor Săi sau apostoli, uneori sunt numiți cei unsprezece. Iuda nu mai este, s-a spânzurat. Sunt 11 și se ascund, sunt înfricoșați. De dimineața, s-a arătat Mariei, Maria Magdalena. Iar acum El va veni la acești oameni înfricoșați. Vreau să vedem împreună această scenă, să vedem ce face și ce spune. Acestea sunt cele două ținte ale mele: ce va face și ce va spune. Vom face acesta!

    În buletinul duminical, pe prima pagină, avem textul din Ioan 20:19-23. Să mergem la versetul 19, dacă nu aveți numerele în textul din mapă, vă veți dea seama singuri. Vom observa acum ce a făcut. Motivul pentru care urmăresc ceea ce a făcut, ceea ce a zis este deoarece cred că modul în care Ioan spune lucrurile, el vrea ca noi, cei din secolul XXI, să ne uităm la modul în care El acționează, ca și cum este modul în care acționează cu noi acum. Și modul în care vorbește este decisiv pentru noi, ca și cum ar vorbi cu noi acum. El este la fel de viu azi ca și atunci. Deci, cum arată? Cum se raportează la noi? Și ce spune astăzi? Și cred că putem citi aceasta din acest text. Suntem la versetul 19, Ioan 20. “În seara aceleiași zile, cea dintâi zi a săptămânii” – acesta e duminica – “pe când ușile locului unde erau adunați ucenicii erau încuiate, de frica iudeilor, a venit Isus, a stătut în mijlocul lor” (Ioan 20:19). Deci, a fost crucificat vineri, a fost îngropat în mormânt aproape trei zile și acum El a înviat dis-de-dimineață, s-a arătat Mariei, citim mai sus în versetul 18 al capitolului 20 și acum vine și se arată ucenicilor. Vreau să evidențiez trei lucruri care sunt adevărate și au legătură cu ceea ce face:
    1. Ușile sunt încuiate sau închise;
    2. Sunt foarte înfricoșați;
    3. Isus vine și stă în mijlocul lor.

    Vreau să vorbim despre aceste trei lucruri puțin! Unu – ușile erau încuiate și Isus nu a trebuit să bată și să deschidă ușa. Pur și simplu, El era acolo în mijlocul lor. Și nu era o fantomă! Versetul 20: “Le-a arătat mâinile și coasta”. Într-un alt loc, în Evanghelia după Luca, e scris: “Pipăiți-Mă și vedeți: un duh n-are nici carne, nici oase, cum vedeți că am Eu” (Luca24:39b). Le era frică că totul se întâmplă doar în imaginația lor. Le era frică că era doar o fantomă. Cum de a intrat aici? Oricum... Și mai departe, potrivit cu Luca, le spune: “Aveți aici ceva de mâncare? I-au dat o bucată de pește” (Luca 24:41,42a) și a mâncat-o. Toate acestea pentru a le dovedi că nu este o fantomă. Am carne, am oase, am o gaură în coastă. E fizic, dar nu e chiar ca și noi. Puteau să spună că este El. Arăta același, avea aceeași față, dar ușa era închisă... Și totuși El este acolo. Este ca noi și totuși nu este ca noi. Are un corp, dar nu este ca și al nostru. E corpul nostru, dar este o imagine aceea ce va fi după Înviere, o imagine a noului Cer și Pământ, unde noi vom locui când vom învia din morți. Nu vom arăta la fel, dar vom arăta ca noi, tot ce bun și iubim din această creație va fi parte din noi, iar ce rău, limitat va fi lăsat în urmă.

    Cred că ceea ce înseamnă pentru tine, astăzi, pentru mine azi, este că Isus poate intra în viețiile noastre, acolo unde nimeni altcineva nu poate. Poate să ajungă acolo unde consilierul nu poate. Acolo unde doctorul nu poate. Și unde iubiții nu pot ajunge. Poate ajunge la tine. Poate ajunge în omul din tine, oriunde, oricând. Și nu există loc unde te-ai afla sau adâncimi ale personalității unde El să nu poată pătrunde. Nu este nimeni ca El, în această privință, în tot universul! Este în viață! Și este Dumnezeu-Om! Și este capabil de lucruri, pe care tu nu ți-le poti imagina! Este un minunat Vindecător! Cel putin, eu așa Îl simt! Este un minunat Vindecător, pe care Îl poți contempla! Toate ițele complexe ale corpului tău, pe care tu nu le înțelegi și pe care nimeni nu le înțelege, sunt un teritoriu familiar pentru Hristos cel Înviat! Mi-am dat seama că aceasta este incredibil de stabilizator pentru complexitatea sinelui meu, literal vorbind.

    Doi – erau înfricoșați. Versetul 19, din nou: “ușile locul unde erau adunați ucenicii erau încuiate, de frica Iudeilor” (Luca 20:19). Liderul lor, cu trei zile în urmă, tocmai fusese crucificat, fiind o amenițare pentru Coroana Cezarului. Acești oameni erau într-un pericol mare, știau aceasta. Și le era frică! Este de înțeles! În aceea stare de frică, Isus vine și stă în mijlocul ei. Și cred că motivul personal pentru care vreau să-ți atrag atenția asupra acestui aspect este pentru că frica este locul din viața mea, unde Isus Își arată puterea cel mai adesea. Nu știu dacă sunt ca voi, în privința aceasta. Frica de a nu fi pregătit să fac ceea ce se așteaptă să fac. Trebuie să vorbesc în Louisville pe un stadion plin de oameni. Predica nu este gata! Nu știu când se va întâmpla. Mi se întâmplă asta mai tot timpul. Nu pot digera ușor asta! Acești oameni se așteaptă ca eu le vorbesc! Nu am nici o idee despre ce am să le vorbesc, încă. Frica că biserica nu va prospera. Frica că nu vor fi participanți la conferință. Frica că nu va fi de nici un folos studenților cursul. Frica că ai mei copii nu vor reuși în viață. Frica că nu voi avea credință să mor cum trebuie. Frica că voi rătăci fără folos și țintă ca și pastor.

    Ce spune Isus, în acestă acțiune, este că a venit la ai Săi când le era frică ca să-i ajute! Fiți atenți! El nu stă afară și le spună: “Uite! Biblia spune de 100 de ori “Să nu te temi!” Când vă veți aduna și veți crede în Dumnezeu de ajuns ca să nu vă temeți, atunci voi veni!” El nu vorbește așa! Isus cel Înviat mă vede că mă lupt să nu mă tem, că încerc să nu mă tem, mă vede că zic: “Cred! Ajută necredinței mele!” Și El vine! El vine, chiar în mijlocul fricii noastre! Versetul meu preferat este: “Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine!” (Psalmul 56:3) Nu după sau în înainte! Ci când mă tem! Cred că L-am chemat de mii de ori! Am încercat să fac câteva calcule matematice, dar am renunțat. Ca sumă rotundă, cred, că am strigat de mii de ori: ”Ajută-mă!” Chiar înainte de a face ceva de care mi-e teamă că n-aș putea să-l fac bine. “Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare” (Isaia 41:10). Când sufletul îmi tremura, El mi-a vorbit, de mii de ori! Hristos cel înviat, prezent, de aproape, căruia Îi pasă! Nu Hristosul de departe! Deci, lor le era teamă și El a stat în mijlocul lor. Acest lucru nu este fără sens.

    Trei – Isus vine și stă în mijlocul lor. Din nou, versetul 19: “ușile locului unde erau adunați ucenicii erau încuiate de frica iudeilor, a venit Isus, a stat” (Ioan 20:19) printre ei, acolo în mijlocul întâlnirii lor. Nu a stat pe margine, nu a șoptit prin perete, nu este o zeitate distantă, nu se joacă cu credința lor. Vrea ca ei să Îl vadă! Vrea ca ei să Îl cunoască! Încearcă să-i ajute să creadă! Mai încolo îi va spune lui Toma: “Pentru că M-ai văzut, ai crezut! Ferice de cei n-au văzut și au crezut” (Ioan 20:29). El nu a stat deoparte, să se joace cu ei, să vadă dacă cred. “Uhu, Îmi recunoașteți voce?” Nu a făcut aceasta! El a stat acolo și le-a zis: “Uitați-vă!” (Luca 24:39a) Acest lucru i-a ajutat! El nu vrea să fii neajutorat. Poate spui: “Eu nu-L pot vedea!” Da, nu-L poți vedea. Are un alt mod să ni Se facă cunoscut. Are un alt mod să ajungă la tine! De aceea te afli aici! El este în viață! Și nu este neajutorat ca să te facă să vezi! Cu ochii inimii tale! El te va ajuta! El nu a stat deoparte. El a venit la ei.  Și vrea ca noi, astăzi, să credem, să ne încredem, să avem speranță, să-L cunoaștem. Să-L vedem!  Și aceasta îmi doresc pentru voi, în acest serviciu de biserică! Deci, în acest mod S-a comportat El!

    Să trecem acum la ce a spus. Devine și mai bine. Ce a spus? A spus trei lucruri, poate patru, depinde cum le numeri. Și când analizezi aceste trei lucruri pe care le-a spus lor, realizezi că le dă un dar, trei la număr. Darul păcii, darul puterii și darul scopului! Cu cât m-am gândit cu atât am realizat că aceste lucruri chiar sunt esența vieții. Poți să-ți construiești viața având pace cu Dumnezeu, cu tine însuți și cu cei din jur? Poți să ai puterea să faci ceea ce trebuie să faci în viață? Poți să ai un scop care chiar să te satisfacă în viață, de la început până la sfârșit, să ajungi în veșnicie, știind că ai trăit o viață bună? Despre aceasta este vorba! Este important! Este foarte important! Nu cred că mai lipsește ceva! Dacă înțelegi pe deplin ceea ce Isus oferă! Gândește-te!

    Opusul păcii e conflictul, opusul puterii e slăbiciunea, opusul scopului e a fi fără rost. Multe vieți sunt distruse de conflict, slăbiciune și de lipsa scopului! Iar Isus nu a venit în lume să te distrugă. Biblia spune că are un plan adevărat, în Ioan 12:47 scrie, “Nu am venit să distrug, să judec sau să ruinez vieți. Am venit să aduc o altfel de pace, putere și scop ca viețiile să nu fie distruse. Și să vă salvez de la a vi le ruina singuri prin lipsa păcii, lipsa puterii și a scopului. Și vreau ca ei să știe aceasta.” Aceasta vreau ca urechile tale să audă! Deci, ce a spus?

    Unu – “Pace vouă!” Versetul 19 și 20: “În seara aceleiaşi zile, cea dintâi a săptămânii, pe când uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate de frica iudeilor, a venit Isus, a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pace vouă!” Şi după ce a zis aceste vorbe, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Ucenicii s-au bucurat când au văzut pe Domnul. Isus le-a zis din nou: „Pace vouă!” Deci, le zice de două ori: “Pace vouă!” Ordinea e foarte importantă aici. Înainte de a te gândi să faci ceva cu putere sau de a realiza ceva cu un scop, tu trebuie să ai pace cu Dumnezeu. Căci, astfel, te vei gândi să faci ceva cu puterea și să realizezi ceva cu scopul în același mod în care găsești pace. Ceea ce este în opoziție cu religia creștină. Alte religii au aceeași gândire. Trebuie să faci ceva pentru Dumnezeu! Trebuie să ai putere! Trebuie să ai un scop în viață! Trebuie să faci ca lucrurile să se întâmple! Și poate, poate vei găsi pacea! Dumnezeu nu este impresionat de o astfel de religiozitate. Isus vine, mai întâi, la acești oameni care L-au abandonat, cu câteva ore în urmă L-au abandonat. Aveau toate motivele să creadă că El vine cu nuiaua să-i bată, să creadă că relația între ei și El era ruptă, ruinată, Petru în special. Dar, în schimb, primul lucru pe care Îl spune este “pace”. Cred, că aceste cuvinte pentru ei au sunat așa de dulci ca acelea: “Astăzi vei cu Mine în rai.” (Luca 23:43) spuse tâlharului de pe cruce. Cuvinte prea dulci, să fie omul de pe acel tron și să auzi: “Astăzi vei fi cu Mine în rai”.  Și apoi ucenicii să audă: “Astăzi vin în pace la voi”. Gândește-te la toate lucrurile pe care le-ai făcut! Crezi că poate va veni în pace la tine? Da, va veni! Căci eu Îl reprezint pe El și acesta e modul El în care vine. El spune aceasta.

    Apostolul Pavel, ne dă câteva indicii aici. E unul din cei care au scris cele 21 de epistole, el a scris 13. În una din ele, scrie că Isus Însuși este “pacea noastră care din doi a făcut unul”, adică iudeul și neiudeul, oameni în Hristos și “a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmășia” (Efeseni 2:14-16). Aceasta e minunat! O propoziție importantă. Pacea pe care Isus o oferă ucenicilor a fost realizată pe cruce. Prin cruce, face pace pe verticală cu Dumnezeu și vrăjmășia existentă acolo este nimicită. Pe cruce, vrăjmășia Lui este absorbită și te chem pe tine să lași vrăjmășia ta și să te bucuri de aceasta. Și iau vrăjmășia dintre tine și ceilalți care s-au împăcat cu Dumnezeu. În versetul 20 vedem că atunci când le-a spus aceasta le-a arătat mâinile și coasta. Cu alte cuvinte, “Eu sunt Cel care a murit, Cel pe care L-ați părăsit, Cel care străpus, străpuns pentru păcatele noastre”, după e scris în Isaia (Isaia 53:3). Motivul pentru care vă ofer pacea este pentru că păcatele împotriva mea și împotriva Tatălui Meu sunt acoperite de sângele Meu. De aceea vă pot oferi pacea. Dacă credeți în Mine, păcatele nu vor fi ținute împotriva voastră. Și mânia lui Dumnezeu se va întoarce de la voi datorită crucii.

    Cuvintele lui Pavel, din nou, Hristos “a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmașia” (Efeseni 2:16). Sunt cinci relații. Și, probabil te-ai gândit la trei până acum. Cinci relații, în care El ne aduce pacea. Chiar acum, în acest loc, prin Duhul Său, prin Cuvântul Său aduce pace.
    1. Între noi și El. E primul înțeles evident, “Vin în această cameră, vă dau pacea. Vă zic pace între Mine și voi, Eu sunt Cel pe care L-ați părăsit, Petru tocmai M-ai tăgăduit, vă ofer pacea.” Deci pacea între noi și Isus.
    2. Între noi și Dumnezeu Tatăl. Dreptatea lui Dumnezeu cere pedeapsa, Isus este trimis de Tatăl ca să suporte pedeapsa și să împlinească neprihănirea, de care noi aveam nevoie și pe care nu am putut-o realiza. Și acum Tatăl este satisfăcut și vine la noi ca un Tată dornic să ne adopte, să ne iubească, să ne poarte de grijă, ce aleagă pe drum ca să îmbrățișeze fii risipitori ce merg la biserică doar de Paști. Sunt întâmpinați de Dumnezeu, ce le spune: “Da, intrați! Aici vreau să fiți! Cu Mine!”
    3. Între noi și alții care sunt în Hristos. Aduce pace pe verticală și aduce pace pe verticală într-un singur mod pentru diferiți oameni. Între acești oameni nu mai poate fi deloc dușmănie. Tolsa. Stanford. “Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una în Hristos Isus” (Galateni 3:28).
    4. Între noi și sufletele noastre. În altă carte din Biblie, Evrei, scrie “sângele lui Hristos vă va curăţi cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiţi Dumnezeului celui viu!” (Evrei 9:14) Există ceva mai plăcut decât a conștiință curată, liberă, de necondamnat? Există ceva mai apăsător, mai tulburător decât o voce în inima ta care spune noapte după noapte, zi după zi: “Ai greșit! Ai greșit! Ai greșit! Ai greșit! Niciodată n-ai să reușești! N-o să ajungi în rai! Meriți mânia! Ești un păcătos! Păcătos! Păcătos! Păcătos! Păcătos!” O voce care strigă și spune adevărul. Și pe care nu o poți evita! Când Isus le-a oferit pacea, conform Evrei, “sângele lui Hristos vă va curăţi cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiţi Dumnezeului celui viu!” (Evrei 9:14)
    Am citit o mărturie, în această săptămână, a unei femei care a avut un avort acum opt ani, în care ea spunea că nu se poate ierta pe sine. Iar eu i-am scris: “Pentru aceasta există Vinerea Mare!” Pace cu tine însuți nu înseamnă că începi să vezi păcatele din trecut ca fiind de dorit, normale. Acum poți sta liniștit că nu sunt așa de păcătoase cum ai crezut! Nu așa stau lucrurile! Pacea nu însemnă că păcatele din trecut nu mai sunt dureroase, ci doar nu te mai paralizează. Poate durerea nu este luată imediat, dar pedeapsa este luată imediat în Hristos. Când crezi în Isus și accepți pacea Lui, pedeapsa fiecărui păcat este luată. S-a terminat! Isus a purtat-o! Fără comdanare! Durerea poate mai există, dar aici e frumusețea! Când pedeapsa este luată, paralizie e frântă și tu te poți să mergi mai departe cu viața ta în timp ce durerea se va vindeca în timp. Aceasta se întâmplă când pedepsa și paralizia sunt luate prin cruce. Deci, El ne dă pacea cu noi înșine!
    5. În cele din urmă, ne dă pacea în lume. Tocmai am auzit aceasta citindu-se, poate cei care mă privesc în transmisiune video nu știu, dar în timpul acestui serviciu divin a avut loc o minunată citire despre absența păcii în lume. Vreau să fiu sigur că nu că-L transformăm pe Isus într-un omuleț drăguț, care merge la fiecare persoană în parte și oferă câte un pachețel de Pace pe această planetă. El e Domnul Domnilor și Regele Regilor! Și când El a murit, în Coloseni 1 și multe alte texte din Vechiul Testament, s-a întâmplat aceasta: “El va face ca domnia Lui să crească şi o pace fără sfârşit va da prin neprihănire, de acum şi-n veci de veci.” (Isaia 9:7) Va fi un cer nou și un pământ nou! Și toate ororile din Mali sau 100.000 de soldați în Pakistan care au fost măturați într-o avalanșă sau cei trei prieteni omorâți în Tulsa sau, sau, sau.... Aceasta se va sfârși! Și Isus a făcut aceasta cu Sângele Lui! El a cumpărat noul pământ și noul cer. Noi ne îndreptăm spre acel moment. El va interveni în istorie la momentul potrivit pentru a împlini aceasta. Exact așa! Pace cu Isus! Pace cu Tatăl! Pace cu alții în Hristos! Pace cu noi înșine! Și pace cu lumea!

    Aceasta e o mare realizare! Modul în care o primiți este prin credință! E un dar! E un dar! N-o capeți pe bani! Nu faci nimic pentru a o primi! Pur și simplu, o primește ca pe un dar. “Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1:12) “Deci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu” (Romani 5:1) Credință! Cred în Tine! Am încredere în Tine! Te primesc! Acesta e adevărul despre Tine! Și acum primind aceasta, despre mine. Acum, aceasta e viața mea! Așa vorbește credința!

    Am vorbit aproape tot timpul despre pace. Așa am intenționat, nu mi-a scapat. Știu cât timp am. Stăm bine! Pe scurt, îți voi vorbi, acum, despre putere și scop, pe care le găsim în text. Și motivul pentru care ți-am vorbit atât despre pace este că sunt foarte convins de Biblie că dacă înțelegi aceasta, dacă rămâi cu cele cinci relații despre pace, lucrurile care la care ești chemat cu un scop și puterea de care ai nevoie în lume vor veni. Dar, dacă o înțelegi greșit, toată puterea și scopul în lume nu-ți va aduce nici un bine și îi va răni pe oameni. Așadar, în versetul 21: „Isus le-a zis din nou: „Pace vouă! Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi”. După aceste vorbe, a suflat peste ei şi le-a zis: ‘Luaţi Duh Sfânt!’” (Ioan 20:21-22)

    Știm din alte cărți ale Bibliei că Isus s-a ridicat la cer, la șapte săptămâni după ce a înviat din morți. Trupul Lui s-a înălțat la cer, unde este și astăzi cu trupul Lui înviat, luându-Și locul la dreapta Tatălui, unde mijlocește pentru noi (Romani 8:34) și revarsă Duhul Sfânt peste 10 zile mai târziu la Rusalii. Și ne spune de ce va revărsa Duhul Sfânt și va binecuvânta Biserica locuirea Duhului Sfânt în noi. În Faptele Apostolilor  1:8 scrie: “Ci voi veți primi o putere, când Se va pogoarî Duhul Sfânt peste voi.” Duhul Sfânt le este dat celor ce cred în Hristos că este prezența Hristosului Înviat, dându-le putere și împuternicire să facă lucruri pe care noi nu putem să le facem de unii singuri. Lucruri care sunt importante de făcut, de exemplu să crezi în Isus, să ne iubim unii pe alții, să renunțăm la viața noastră pentru cauze juste existente în lume. Aceste lucruri nu sunt normale pentru omenirea egoistă. Singurul mod în care pot avea puterea să iubesc oamenii neplăcuți, să supun morții la firea mea păcătoasă, egoistă, să mă implic în anumite cauze bune, demne de Hristos cel Înălțat existente în lume. Cum pot eu, un John Piper egoist, păcătos, ratat, să fac acesta? Un singur răspuns! Dumnezeu mi-a dat Duhul Sfânt! Care locuiește în mine și în cei care se în cred în El ca sursa puterii pentru a trăi o viață plină de “dragoste, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, facere de bine, credincioşie, blândeţe, înfrânare a poftelor” (Galateni 5:22,23). Roada Duhului! E nevoie de putere supranaturală pentru oameni ca noi pentru a deveni astfel de oameni.

    Ceea ce se întâmplă, aici, în versetul 22 este , cred că este prezentarea unei pilde. Ce? Ce se întâmplă aici? Suflă! A suflat! Și apoi a zis: “Luați Duh Sfânt!” (Ioan 20:22) El nu a zis: “ Luați instantaneu!” El a zis: “Luați!” Și eu cred că înseamnă: “suflarea Mea, viața Mea, Cuvântul Meu va veni peste voi prin Duhul Sfânt! Când Duhul Sfânt vine peste tine, Eu suflu viață în tine! Când Duhul Sfânt vine peste tine, Eu suflu putere în tine! Când Duhul Sfânt vine peste tine, Eu îți dau Cuvântul Meu în tine!” Aceasta este reprezentarea unei pilde. Și am văzut-o și în capitolul 14, acum câteva săptămâni în urmă. În același fel. “Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi” (Ioan 14:18). Însemând, “când Duhul Sfânt vine, Eu vin. Suflarea Sa va fi suflarea Mea, când va veni.” Acestă Persoană, această Putere este singura noastră speranță pentru a îndeplini al doilea, al treilea scop din partea a doua a versetului 21: “Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi” (Ioan 20:21b). “Acum, vreau să trăiți în lume. Voi, creștinii, aveți Pacea Mea, aveți Puterea Mea. Acum, vreau să trăiți în lume așa cum Eu am trăit în lume. Vreau să fiți ambasadorii Mei, să fiți reprezentanți Mei (2 Corinteni 5:20). Eu sunt Lumina Lumii (Ioan 8:12), acum voi fiți lumina lumii (Matei 5:14). Lumina voastră să stralucească în mijlocul lor, să vadă faptele voastre bune (Matei 4:16). M-a trimis ca Lumină, acum, vă trimit pe voi să fiți lumină în această lume întunecoasă. M-a trimis pe Mine ca Adevăr, acum, vă trimit pe voi ca adevăr. M-a trimis pe Mine ca Martor, acum, vă trimit pe voi ca martori. M-a trimis pe Mine să Iubesc, acum, vă trimit pe voi să iubiți. Vă trimit pe voi să faceți, ce am zis Eu în capitolul 12, versetul 27, care e motivul principal pentru care mă aflu aici. Și ce voi zice? Tată, izbăvește-Mă din ceasul acesta? Dar tocmai pentru acesta am venit până la ceasul acesta! Tată, proslăvește Numele Tău.” Isus a venit în lume să-L prezinte Dumnezeu într-un mod minunat! Să ni-L prezinte așa cum este: în Pace, El dă Putere, e un Dumnezeu darnic, iubitor, atent, iertător, primitor. “Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi” (Ioan 20:21b).

    Așadar, Isus vine și le dă pace, putere și un scop pentru viețiile lor. “Care să Mă reprezinte în fiecare aspect. Fă-Mă parte din profesia ta. Nu îți cer să-ți schimbi slujba. Lui Dumnezeu nu-I pasă atât de mult care este meseria ta atâta timp cât Îl reprezinți pe El acolo. Și nu păcătui! De fapt, El vrea să fim în slujbele noastre ca patinatori răspândiți în toată lumea, în fiecare sferă a societății. Să fii Eu acolo! Arătă-Mă acolo! Acesta este Scopul tău în viață! Așa că te trimit să-Mi răspândești pacea și să mergi în putere și să-Mi împlinești scopul.”

    Acum, dacă ești nedumerit, în încheiere, cu versetul 23, o mulțime de oameni sunt... Le vorbește ucenicilor sau mie, John Piper, acum sau ție: “Celor ce le veți ierta păcatele, vor fi iertate; șic elor ce le veți tinea, vor fi ținute.” Ce înseamnă aceasta? Iată ce cred că înseamnă. “Piper și ceilalți reprezentații ai Mei, când le spuneți oamenilor ce am făcut Eu, așa cum ai făcut pentru 30 de minute, când le spuneți ce am făcut, când faceți aceasta în puterea Mea, vorbiți cuvintele Mele, Eu sunt Cel ce vorbește prin Tine. Eu am puterea de a ierta păcate. De acum încolo, dacă ei primesc ceea ce le-ai vorbit despre Mine și în Numele Meu, prin puterea Mea, ei mă vor primi pe Mine și vor fi iertați. Și dacă resping ceea ce tu spui în Numele Meu, prin puterea Mea, atunci ei Mă resping pe Mine și resping iertarea. Dar îți spun, John Piper, dacă tu ești credincios Cuvântului meu, dacă spui ceea ce Eu am spus, dacă o faci prin puterea Duhului Meu, tu vorbești și Eu îți spun că tu legi sau le dezlegi păcatele prin Evanghelia pe care o predici.” Ceea ce înseamnă, în cele din urmă, că se rezumă la aceasta, nu-i așa? De aceea ești aici. Dacă am vorbit cu credincioșie, dacă L-am prezentat pe Hristos Cel Înviat cu credincioșie, conform cu Cuvântul lui Dumnezeu, ceea ce faci cu ceea ce ți-am spus va face diferența. Dacă păcatele îți sunt iertate și ai pace sau păcatele nu îți sunt iertate și rămâi în conflict cu Dumnezeu. Și nici Dumnezeu, nici eu nu vrem ca aceasta să se întâmple.

    Așadar, voi încheia prin a pleda pentru tine, așa cum Pavel a făcut, ca un ambasador pentru Hristos te implor, te îndemn, te rog fierbinte să te împăci cu Dumnezeu (2 Corinteni 5:20). El a înlăturat vrăjmășia la cruce, din partea Lui, pentru toți aceia care sunt ai Lui, dacă ești parte din aceasta, mânia este îndepărtată de la tine. Și dacă spui nu, nu vreau s-o am, mânia va rămâne peste tine și păcatele tale vor dăinui. Eu nu vreau aceasta și nici El. Fie că vizionezi acest video sau ești în sală, voi pleda pentru tine să vorbești cu Dumnzeu și să accepți ceea ce are Isus de oferit: pace, putere și scop pentru viața aceasta. Va fi un timp după serviciu divin, când ne putem ruga împreună. Să ne rugăm!

    Tată, încheiem acest serviciu divin în această atmosferă de închinare, ne rugăm să vii și să câștigi credința fiecarei persoane de aici din sală. Mă rog în Numele lui Isus!