1.       Vorbind pentru a fi placuti de Dumnezeu (I Tesaloniceni 4: nu vorbim ca sa placem oamenilor, ci lui Dumnezeu)

In Evanghelizare, lumea nu va primi intotdeauna cu bine propovaduirea noastra. Isus si apostolii au fost persecutati, condamnati si batuti datorita Cuvantului rostit.

Marturia Evangheliei este insa bine primita de Dumnezeu. Lui ii este placuta marturia Evangheliei, prin intermediul nostrum

2.       Primind slava de la Dumnezeu (I Tesaloniceni 6: N-am cautat slava de la oameni, nici de la voi, nici de la altii)

Sa nu ne asteptam la aprecieri din partea oamenilor. Din contra, sa ne asteptam la incercari si persecutie din partea lumii.

Marturisirea Cuvantului nu este pe placul oamenilor (putini vor sa auda de Isus, cel care ne elibereaza de pacate, atunci cand traim intr-o lume plina de pacate). Dar este pe placul lui Dumnezeu si face parte din Marea Trimitere lasata de Isus pentru credinciosi.

Rasplata sufletelor salvate nu va fi pe pamant, ci in ceruri.

3.       Fiind dispusi la orice sacrificiu (I Tesaloniceni 8: V-am iubit atat de mult incat eram gata sa va impartasim nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, ci chiar vietile noastre)

Ce trebuie sa sacrificam pentru altii cand raspandim Evanghelia:

- timp: vestind Evanghelia mereu va vesteam Evanghelia lui Dumnezeu

-energie: oboseala si munca noastra de oboseala si munca noastra, lucrand zi si noapte

-sentimente – sa iubim cu un suflet de tata: am fost pentru voi ca un tata pentru copiii lui: va sfatuiam, va incurajam si va indemnam sa traiti intr-un mod vrednic de Dumnezeu

Evanghelizarea nu are success in lipsa dragostei de oameni.

Apostolul Pavel ne invata ca atunci cand raspandim Cuvantul, trebuie sa :

·         sacrificam orice pentru sufletele celor pierduti.

·          sa ne facem cat mai mult timp pentru a vesti Evanghelia,

·          sa lucram pentru Evanghelie fara oboseala

·         sa sfatuim, sa incurajam, sa iubim pe oameni, chiar cu insusi pretul vietii noastre.