- Psalmii 63:3 Fiindcă bunătatea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa, de aceea buzele mele cântă laudele Tale.
Doamne, chiar suntem recunoscători pentru faptul că niște creaturi rele ca noi nu sunt disprețuite de Salvatorul lor. Pentru faptul că El ne-a purtat păcatele asupra Sa pe lemn pentru a ne putea aduce acasă, la Tine. Pentru faptul că ne-ai împins să începem să Te iubim în felul în care trebuie să fii iubit, să Te prețuim, să Te vedem, să Te auzim, să Te îmbrățișăm, să Te prețuim, să fim satisfăcuți în Tine și să Te urmăm așa cum ar trebui să Te urmăm. Și putem să ne considerăm rămânerea în tine ca eșuată, fiind plini ce corupție și de păcat, lucruri pe care le urâm. Le declarăm împreună și cerem ajutor. Vrem să plecăm de la această conferință iubindu-L mai mult pe Hristos și iubindu-i pe oameni mai mult. Nu vrem să ne irosim viața în fața unei oglinzi sau în lucrurile de nimic ale lumii. Vrem să ne cufundăm în nesfârșita Ta glorie și în harul manifestat în Isus. Deci vino, și fă o lucrare mare și decisivă pentru gloria Fiului Tău. În Numele Lui ne-am rugat. Amin.
Cum arată viața neirosită dacă Evanghelia este soluția de a cuceri obiectivă, condamnabila mea poziție de sub un drept, mânios și sfânt Dumnezeu, salvându-mă, astfel încât să se poată spune că nu există condamnare pentru aceia ce sunt în Isus Hristos și a început prin îndurare și sfințire să transforme această inimă oarbă, moartă, iubitoare de oameni într-o inimă iubitoare de Dumnezeu, modestă și ce-L prețuiește pe Hristos? Cum arată? Tot rostul vieții, tot sensul vieții care contează este să prezinți valoarea lui Isus Hristos ca ceilalți să o vadă și să prețuiască. Din cauza aceasta există universul: să trăim astfel încât să demonstrăm, prin modul în care trăim, că Isus este mai prețios decât viața. „Iubirea statorincă a Domnului este mai bună decât viața” – Psalmul 63:3. Aceasta înseamnă faptul că trebuie să existe un mod de a trăi care seamănă cu aceasta în loc să semene cu standardul de a avea aceeași structură de valori pe care o are și restul lumii.
Așadar, câteva texte pentru a pune totul în context biblic și, apoi, cât mai multe idei despre cum să nu îți irosești viața. Cuvântul cel mare, cuvântul biblic, cred, fulgerător, cum Îl faci pe Dumnezeu să arate bine, ca un telescop, nu ca un microscop, nu folosești machiaj să Îl faci să arate bine. Nu are nevoie de machiaj. Are nevoie de ferestre. Iubirea Lui pentru oameni. Nu circumcizia sau necircumcizia, ci credința, lucrarea prin dragoste – Galateni 5:6. Credința, în înțelesul meu, este o perspectivă trează asupra gloriei lui Hristos în Evanghelie, îmbrățișarea Lui ca Salvator, Domn şi Comoara supremă a vieții noastre, această credință care este satisfăcută în El, se revarsă asupra altor oameni și această revărsare se numește dragoste. Tot ceea ce am găsit eu în El vreau, de asemenea, să fie găsit și de alți oameni în El. Eu, prețuindu-L pe El, Îl certifică pe El ca fiind valoros. Eu vreau, ca ceilalți oamenii, prin prețuirea pe care o manifest față de El, să experimenteze și ei valoarea Sa, astfel încât inimile lor să fie schimbate prin Evanghelie și astfel să înceapă să Îl prețuiască și ei așa cum am început și eu să Îl prețuiesc pe El. Astfel, aplecarea aceasta fermă asupra Domnului se numește dragoste.
Vă spun un text! Doream să vă spun două însă am să vă spun unul singur. Să deschidem Biblia la 2 Corinteni 8. Pavel strânge bani pentru sărmani, în Iersusalim și motivează corintenii cu modul prin care macedonienii au răspuns acestui apel și modul în care o face este remarcabil și este o imagine frumoasă a iubirii lor față de oameni, în acest context. 2 Corinteni 8:1: „Fraților, dorim să vă aducem la cunoștință harul pe care Dumnezeu l-a dat Bisericilor din Macedonia.” Macedonia este Nordul Greciei. Le scrie corintenilor care sunt în Sudul Greciei. Primul lucru pe care vrea ca ei (corintenii) să îl știe este ceea ce a făcut Dumnezeu, prin harul Său, în Filipe, în Tesalonic și în orașele acestea micuțe din Nord. „Fraților, dorim să vă aducem la cunoștință harul pe care Dumnezeu l-a dat Bisericilor din Macedonia.” Deci, ce a făcut acest har? Harul are putere. Harul nu este doar nepărtinirea lui Dumnezeu. Harul este putere. Intră în vieți căzute și le repară într-un mod puternic, depășind toate rezistențele, salvându-i și transformându-i în ceea ce par a fi macedonienii. Versetele 2-3: „În mijlocul multelor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie au dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor. Vă mărturisesc că au dat de bunăvoie, după puterea lor şi chiar peste puterile lor.” Nu era nevoie să îi forțezi ca pe un cal ca să facă aceste fapte. Ei iubeau să fie generoși.
Acum, remarcați câteva lucruri. Numărul 1 – trece totul în contul harului lui Dumnezeu. Harul Domnului a coborât peste macedonieni. Primul efect asupra lor este „bucuria lor peste măsură de mare”. Vedeți această în mijlocul versetului 2: „În mijlocul multelor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste măsură de mare...” Bucurie, dar în ce? Circumstanțe? Existau două considerente împotriva lor aici. Numărul 1: „În mijlocul multor necazuri”. Acești oameni nu au o viață mai bună deoarece au devenit creștini. Devine din ce în ce mai rău pentru ei. Nu cred în evanghelia prosperității, bunăstării și a sănătății. Lucrurile devin mai rele pentru tine atunci când ești creștin, nu mai bune. „De altfel, toți cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus vor fi progoniți” – 2 Timotei 3:12. „Oricine va veni după mine, să se lepede de sine și să își ia crucea” (aceasta este un intrument de execuție). „Dacă m-au persecutat pe Mine atunci vă vor persecuta și pe voi.” Și continuă așa mai departe. Promisiunea este că va fi greu pentru voi, creștinii. Așa că nu vând nimic aici. Vă chem la o viață care contează, nu o viață ușoară. Așadar, circumstanța numărul 1, circumstanță care îmi arată că bucuria, această bucurie copleșitoare, nu era limitată ci era „peste măsură”.
Numărul 2 – „şi sărăcia lor lucie au dat na, să Te prețuim, să ştere la un belşug de dărnicie din partea lor”. Așa că nu doar erau persecutați din cauză că erau creștini nu erau nici prosperi. Afacerile falimentau, bursă nu urcase de când deveniseră creștini. Ei încă se luptau pe plan financiar. Dar, acești oameni sunt ciudați. Nu vrei să fii ca acești oameni? Eu îi iubesc pe oamenii aceștia. Nu semăn cu aceștia. Dacă aș avea probleme pe plan financiar și oamenii ar fi supărați pe mine, expresia folosită atunci de oameni pentru a mă descrie ar fi „fără bucurie peste măsură”. Dar ei au experimentat bucuria aceasta! Atunci ce este în neregulă cu noi? Aici trebuie să ajungem noi atunci când suntem salvați.
Haideți să mai citim o dată: „Fraților, dorim să vă aducem la cunoștință harul pe care Dumnezeu l-a dat Bisericilor.” Deci, aceasta este cheia. Asta trebuie să simțim, să experimentăm, să știm. El mă umple de har, El mă iubește, El mă iartă, îmi ia condamnarea, mă eliberează de iad, îmi ia toată vina, îmi dă neprihănirea Sa, cum aș putea să nu-L laud pe Dumnezeu? Ei veniseră la Dumnezeu și la Evanghelie. Circumstanțele nu s-au schimbat, ba chiar au devenit mai rele, iar ei erau peste măsură de bucuroși.
Acum, o întrebare. Cum arăta asta? Râdeau? Nu aș putea spune, poate că da! Se jucau mai bucuroși cu copii lor chiar știind că acțiunile de la bursă nu au crescut? Poți fi acolo, implicat emoțional, alături de copii tăi nu cu gândul la Wall Street? De acestea se ocupă cineva. Eu am harul revărsat asupra mea ca un ocean. Acum, sunt aici pentru tine. Nu scrie asta, însă acesta este unul dintre efecte. Ceea ce scrie este: „Bucuria lor peste măsură de mare și sărăcia lor lucie au dat naștere la un belșug de dărnicie din partea lor.” Acești oameni au căzut în dragoste cu bani, deoarece se spune că au dat de bunăvoie, după puterea lor sau chiar peste puterile lor. Uitați ce scrie: „Au dat de bună voie, după puterea lor și chiar peste puterile lor. Și ne-au rugat cu mari stăruințe pentru harul și părtășia la această strângere de ajutoare pentru sfinți.” De ce trebuie să îl implori pe Pavel? Pentru asta este el acolo. Aceștia sunt oameni ciudați. „Te rugam Pavel! Știm că am dat tot ce ar fi trebuit însă, te rugăm, lasă-ne să dăm mai mult de atât săracilor.” Ciudat! Ciudat! Îți iubești lucrurile. Ne iubim lucrurile! Trebuie să ne eliberăm! California nu este interesată de prosperitatea creștină. Nimeni nu va fi salvat fiind văzut prosper. Nimeni! Mulți oameni vor deveni creștini idolatri dacă vă văd prosperi. Aaa! Ai devenit creștin și te-ai îmbogăţit? Ai o casă mai bună? Ai o mașina mai bună? Ai un job mai bun? Voi deveni și eu creștin! Asta nu este convertire! Nu vezi?
Urăsc Evanghelia prosperității! Editura unde mi-am publicat cărțile despre misiune, m-a întrebat dacă vreau să lansez o nouă ediție în care să adaug un capitol nou despre prosperitatea Evangheliei. Le-am scris și le-am răspuns: DA! Promovăm aceasta în Africa, Asia. Bineînțeles că mergem acolo cu avioanele private. Adunăm 80.000 de oameni pe un stadion, ne rugăm cu câțiva și plecam și rămân goi. Sunt ei salvați? Ori s-au îndrăgostit de stilul de viață din vest? O! California! Minnesota! Mai avem mult de mers! Știi ce o să Îl facă pe Isus să pară valoros? Va părea valoros prin ochii noștri, în funcție de cât de prețios este pentru tine. Tu te sacrifici pentru binele altora așa încât să le pară lor ca tu ai Comoara în altă parte decât în lucrurile tale. Aceasta este singura cale prin care îi va face pe ei să pună o întrebare: „Care este motivul speranței din tine?” Te-a întrebat vreodată cineva 1 Petru 3:15? Nu s-a întâmplat pentru că pari că te încrezi în lucrurile în care se încred și ei. Vorbesc cu mine! Acesta este un lucru serios. Cum poți avea un stil de viață în America, oriunde, Virginia de Vest, Minneapolis, California Centrală... Cum să ai un stil de viață care să nu pară oamenilor o copie a ceea ce valorează ei înșiși? Nu am toate răspunsurile! Doar mă rog, Doamne, fă ceva aici pentru că lumea nu este impresionată de creștinii prosperi.
„Vrei să îți faci ritualurile creștine? Le găsesc foarte plictisitoare! Poți să le faci căci eu nu găsesc nici o diferență în viața ta.” Și noi considerăm că respecând cele 10 porunci impresionăm pe cineva. Cui crezi că-i pasă dacă respecți tu cele 10 porunci? Nu le pasă dacă comiți adulter atâta vreme cât nu furi de la ei, cât nu-i ucizi pe ei... Nefăcând lucrurile acestea... Se descurcă și ei binișor cu cele 10 porunci, mai puțin cu prima și cu ultima însă cui îi pasă de asta? Nu este impresionant să fii un bun păstrător al legii. Ceea ce este impresionant pentru oameni este sacrificiul, pentru că sacrificiul din dragoste denotă că ai o comoară diferită de a lumii.
Bine. Încă un pasaj și mergem către cele 20 de modalități. Isus a spus în Matei 5:16: „Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri!” Deci asta este! Asta ne dorim de la viețile noastre! Ne dorim să trăim în felul acesta astfel încât să luminăm înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele noastre și să slăvească pe Tatăl, care este în ceruri! Este ceva misterios aici! Sunt mulți oameni care văd fapte bune însă nu dau slavă lui Dumnezeu. Orașul meu este plin de păstori liberali și biserici liberale care fac fapte bune toată ziua însă nu cred Biblia, nu cred în Isus pentru a fi salvați. Îi știu pe oamenii aceștia! Plini de fapte bune! Asta înseamnă biserica și știi de ce? Pentru că impresionează cultura... Și asta e departe de Matei 5:16 întrucât nu aduc slavă lui Dumnezeu.
Ce nu este, deci, în regulă? Uite care este treaba! Se spune „așa să lumineze și lumina voastră”. Este asta un echivalent al faptelor? Faci faptele! Te oprești și ajuți pe cineva să-și schimbe cauciucul, te duci și ajuți pe cineva la curățenie pentru că este însărcinată în luna a zecea... Uitați ce cred eu că înseamnă „așa să lumineze și lumina voastră”. Să dăm puțin înapoi, ne întoarcem la versetul 12 și revenim la 16. Deci, uitați ce se spune: „Ferice de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor progoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră! Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri, căci tot așa au prigonit pe proorocii care au fost înainte de voi. Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea își pierde gustul, prin ce își va putea recăpăta puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară și călcată în picioare de oameni. Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Și oamenii nu aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă. Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri. “
Deci ce este lumina și sărea? Eu cred că lumina și sărea nu reprezintă doar fapte, ci reprezintă modul în care inima lucrează atunci când sunt faptele făcute adică „bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri” pentru cei persecutați. Vă spun eu ce înseamnă să străluciți în lume! Înseamnă să fiți loviți! Să fiți loviți de circumstanțe, boli, probleme la locul de muncă, bătuți de oameni cărora nu le pasă de tine, care nu te plac și nu te înțeleg, loviți în căsnicii, loviți de copii care pleacă de lângă Isus, loviți în biserică, acolo unde oamenii nu mai au încredere în tine. Și tu, pentru că vezi răsplata care este Isus și bucuria ce-ți stă în față și astfel nu cârtești, nu critici și nu te răzbuni, doar te bucuri. Când oamenii văd asta, văd lumina și sărea. „Ce este asta? Nu am văzut niciodată așa ceva!” Au văzut oameni fericiți din cauza prosperității și diavolul este fericit când prosperă, dar diavolul nu este însă fericit atunci când se sacrifică pentru că este învins și răsplata noastră din ceruri este atât de mare încât continuăm să ne bucurăm în Domnul și avem resursele necesare să revărsă, iubire chiar dacă nu suntem înconjurați decât de necazuri. Acesta este un miracol! Miracolul pe care îl numesc sare și miracolul pe care îl numesc lumină! Când din toate acestea apar faptele bune, oamenii spun: „Dumnezeu trebuie să fie real pentru omul acesta deoarece tot ce i se întâmplă m-ar fi făcut pe mine să fug, să fug din acea căsnicie, din acea biserică, din această afacere, din această relație, din această situație. Am fugit de aici, însă această persoană stă acolo, credincioasă, blândă, bună, răbdătoare în suferință, fericită chiar atunci când lacrimile îi șiruiesc pe față.”
Pavel utilizează această frază ciudată și aceasta este și viața mea ca pastor „întristat și totdeauna vesel”. Nu există nici o zi din viața mea de păstor în care să nu fiu trist. Niciodată. Întotdeauna există cineva cu probleme, întotdeauna cineva este în spital, unele căsnicii au mereu probleme, unii copii frâng inimile părinților! Mereu! Nu este nici o zi fără întristare însă și cu bucurii în ea. Deoarece răsplata cea mare a Domnului și totul lucrează înspre binele tău. Așadar, cheia pentru a nu-ți irosi viața, o viață care să conteze este facerea acelor fapte care izvorăsc dintr-o inimă cicatrizată de greutăți și care se odihnește în Isus Hristos.
Acum, 20 lucruri în care să nu vreau îți irosești viața și vom vedea câte putem parcurge. Nu cred că le putem parcurge pe toate însă vom începe. Le-am pus într-o ordine în care unele din preferatele mele sunt primele și vă promit că le vom citi pe toate. Vreau să lămurim un lucru. Aspectul vieții neirosite este a-L prețui pe Hristos în așa manieră încât El să ne satisfacă sufletul și acest lucru să se reverse asupra altora, iar El apare de o valoare mult mai mare decât viața însăși. De asta existăm! Să arătăm valoarea supremă a lui Hristos în univers. Cum pot să devin o astfel de persoană? Prin Evanghelie. Am să vă reamintesc ceva pentru care ne-am rugat acum câteva minute: să nu lăsăm ca aceste 20 lucruri să fie o povară. Poate să fie așa însă tot ce am spus pe parcursul ultimei ore este intenționat să vă facă să nu le simțiți așa deoarece Evanghelia înseamnă prin credința asemănătoare cu cea a unui copil și primindu-L pe Hristos, fiind uniți cu El, tot ce este El pentru noi este prin uniunea aceasta, nu prin performanțele voastre. Uniunea aceasta provoacă ceea ce am să vă povestesc imediat și nu invers. Evanghelia nu spune: „Nu-ți irosi viața în aceste arii și El te va iubi.” Evanghelia spune: „Pentru că El te-a iubit, te-a iertat, ți-a făcut dreptate, te-a împăcat, te-a adoptat acum poți să nu îți irosești viața în lucrurile acestea.”
Ascultați aici un ordin evanghelic spus de Pavel (1 Corinteni 5:7): „Măturaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o plămădeală nouă, cum şi sunteţi.” Aceasta este Evanghelia și modul de viață. Felul în care-mi predic mie este: nu pot avea niciodată o victorie asupra niciunui păcat cu excepția unui păcat iertat. Aceasta este ordinea. Dacă spun: trebuie să am această victorie asupra acetui lucru ca să fiu iertat? Înseamnă că nu cunosc Evanghelia. Nu-L cunosc pe Hristos!
1. Nu-ți irosi suferința!
Cred că am spus deja multe despre acest aspect! Romani 5:2-4: „Lui Îi datorăm faptul că, prin credință, am intrat în a ceastă stare de har în care suntem și ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu. Ba mai mult, ne bucurăm chiar și în necazurile noastre, căci știm că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruință în încercare, iar biruința aduce nădejdea.” Când suferința este rânduită pentru tine și va fi dacă nu este deja, atunci ea nu trebuie irosită, ci bucurându-ne în ea din cauza speranței ce lucrează în noi. Mâhnirile lucrează răbdarea și răbdarea lucrează îngăduirea şi îngăduirea lucrează speranța și așa ne bucurăm. Trebuie să ai o puternică credința în Dumnezeul suveran ca să poți răspunde așa în fața suferinței. Coloseni 1:24: „Mă bucur acum în suferințele mele pentru voi și în trupul meu împlinesc ce lipsește suferințelor lui Hristos, pentru trupul Lui, care este Biserica.” Ceea ce vrea Pavel să spună este că, „Atunci când sufăr ca apostol, sufăr astfel încât să extind crucea în suferința mea și în vocea mea, în proclamarea mea, astfel încât cei pentru care Hristos a murit să vadă cât de mult El îi iubește și să vadă asta prin supunerea mea în fața suferințelor astfel încât să pot ajunge la ei.”
Poveste după poveste și misiuni despre care aș putea să vă vorbesc. Misionarii trebuie să sufere. Este o parte din înțelegere. Este o parte din pachet decoarece slujim un salvator crucificat și cei ce nu L-au văzut niciodată vor vedea durerea Lui în durerea noastră. Și ceea ce a îndurat El venind în lume să salveze păcătoșii, îndurăm și noi mergând în Afganistan, Indonezia, China, Coreea de Nord și oamenii văd suferințele și cunosc astfel pe Salvator. Așa că nu ne pierdem cu firea. Unii se pierd însă noi ne înnoim în fiecare zi, căci nu privim la cele văzute, ci la cele nevăzute, la Hristos ce stă la dreapta Tatălui. Lucrurile ce se văd sunt temporare însă cele nevăzute sunt veșnice așa că nu irosim îmbătrânirea. Nu irosim ochii ce încep să nu mai vadă, urechile (soția mea crede că am probleme cu auzul și nu știu de ce crede asta). Nu irosim acestea.
2. Nu irosi calamitățile globale.
Vor fi mai multe și vor lovi și mai aproape de casă. Dacă tu crezi că ești în siguranță află că nu ești. „Al patrulea înger a vărsat potirul lui peste soare şi soarelui i s-a dat să dogorească pe oameni cu focul lui. Și oamenii au fost dogorâți de o arșiță mare și au hulit Numele Dumnezeului care are stăpânire peste aceste urgii și nu s-au pocăit ca să-I dea slavă (adică au irosit-o).” Versetul 10 din Apocalipsa 16: „Al cincilea a vărsat potirul lui peste scaunul de domnie al fiarei și împărăţia fiarei a fost acoperită de întuneric. Oamenii își mușcau limbile de durere. Și au hulit pe Dumnezeul cerului din pricina durerilor lor și din pricina rănilor lor rele și nu s-au pocăit de faptele lor.” Și-au irosit suferința. Și-au irosit calamitatea. Calamitățile sunt menite să te atragă către Dumnezeu.
Pastori, trebuie să vorbiți despre asta la timpul potrivit. Radiourile vă vor chema, lumea vă va chema și vă vor întreba: „Care este menirea căderii podului, care este menirea căderii turnurilor, care este menirea împuşcăturilor dintre studenți, care este menirea invalidității copilului meu în Irak?” Și ar fi bine să îi lămuriți corespunzător. „Eu socotesc că suferințele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită față de noi.
„De asemenea și firea așteaptă cu o dorință înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu.” Și aici este înțelesul global al calamității: SIDA, malaria, 300.000 ce mor zilnic în Africa din cauza unor boli cu care soția mea, cu o simplă pastilă, o poate contracara într-un minut. „Căci firea a fost supusă deșertăciunii – nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o cu nădejde însă că și ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. Dar știm că, până în ziua de azi, toată firea suspină și suferă durerile nașterii. Și nu numai ea, dar și noi, care avem cele dintâi roade ale Duhului, suspinăm în noi și așteptăm înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru.” Asta înseamnă că, atunci când vor veni calamitățile și noi vom fi prinși. Nu există nici o garanție cum că creștinii vor fi excluși de la boli, de la atacuri teroriste. Nu este nici o garanție. Ceea ce știm despre aceste lucruri este că, creația suferă pentru că Dumnezeu a sortit suferința. El a supus creația la deșertăciune, „nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o cu nădejde”. Ce nădejde? Nădejdea este ca toate toate acestea să se asemene cu o femeie în travaliu. Dezastrele tsunamiurilor, cutremurele și vulcanii și tornadele și uraganele și Katrina sunt dureri ale nașterii. Așa vorbește Biblia despre ele.
Între timp, ceea ce a făcut Dumnezeu a fost să spună lumii că nimeni din lumea aceasta nu este emoțional devastat de nenorocirea păcatelor ei însă este afectată de dezastre, de sute de mii de oamenii spulberați în Bangladesh de inundații. Sunt furioși din cauza aceasta și nu din cauza păcatelor lor. Scopul este o parabolă despre statutul moral al păcatului. V-ați întrebat vreodată dacă Adam și Eva au păcătuit luând decizii greșite la nivel moral, de ce trupurile lor au suferit plătind astfel prețul? Globalizează acest aspect! Dacă păcatul omenirii este problema și păcatul este o inimă ce preferă lucrurile în locul lui Dumnezeu, de ce carnea plătește păcatul? De ce boli? De ce moarte? Răspunde parabola, simoblic. Noi simțim consecințele în carne și nu ne pasă de consecințele spirituale. Dacă Dumnezeu ne vrea, ne va avea prin pielea noastră. Dumnezeu vrea lumea și lumea ce face? „Nu s-a pocăit de faptele ei.”
Uitați un aspect pozitiv din Apocalipsa 11:13: „În clipa aceea s-a făcut un mare cutremur de pământ și s-a prăbușit a zecea parte din cetate. Șapte mii de oameni au fost uciși în cutremurul acesta de pământ. Și cei rămași s-au îngrozit și au dat slavă Dumnezeului cerului.” Ei nu au irosit! Ei nu au irosit calamitatea!
Ajută California Centrală să nu irosească următoarea calamitate, conducându-i spre pocăință. NPR-ul m-a sunat a doua zi după tsunami și mi-a cerut să le dau o perspectivă baptistă și le-am spus că nu știu care este perspectiva baptistă, dar că îi voi da o perspectivă biblică. Când din turnul Siloam a căzut peste 18 persoane și când au fost omorâți creștinii în Ierusalim – nu am strigat în telefon, dar am spus asta –oamenii L-au sunat pe Isus prin NPR-ul lor și L-au întrebat care a fost scopul tsunamiului. Iar răspunsul lui Isus a fost: „Pocăiește-te, lume! Pocăiește-te sau toți veți fi pedepsiți așa.” Nu irosi! Totul este menit să arate către bunăvoința Domnului care este gata să ne ia și să ne salveze.
3. Nu-ți irosi banii!
Tu ai bani ca un administrator nu ca un proprietar. Tu nu deții nimic. Nici măcar corpul. Dumnezeu te deține. Ești un administrator. În ceea ce privește relaţia cu Dumnezeu, scoate-ți din minte simţul proprietății. Tu nu deții nimic. Ești un manager. Ești un broker. Aceasta înseamnă că banii aceștia pe care tu îi ai sunt irosiți atunci când nu îndeplinesc scopurile proprietarului, proprietar care este Dumnezeu.
Care este scopul Lui? Scopul Lui este ca tu să folosești banii în așa manieră încât să denote că Fiul Său este mai important decât banii. Din cauza aceasta ai tu bani. Tu ai bani astfel încât modul în care îi folosești să arate ca Isus este mai valoros decât banii. Cum faci asta? Aceasta este provocarea vieții aici în America. Tu gândeşti așa? Ce cumpăr, ce suport va arăta? Pot să cumpăr ceva astfel încât să demonstrez că Isus este mai valoros decât acest lucru pe care îl cumpăr? Nu este ușor dar din această cauză avem bani. Isus vorbește despre bani mai mult decât vorbește despre Rai, iad, sex sau orice alt păcat. Doar Împărăția lui Dumnezeu primește mai multă atenție decât banii.
Lasă-mă să citesc câteva texte. Când Isus a venit pe pământ o întorsătură a istoriei a avut loc. În Vechiul Testament, avuția desena o religie de tip vino-să-vezi. Așa că se construia un templu magnific astfel încât oamenii din toate colţurile pământului să vină și să spună: „Uau! Trebuie să aveți un Dumnezeu grozav!” Asta însă s-a terminat! Creștinismul este o relegie de tipul du-te-și-spune și nu există un centru georgrafic nicăieri pe planetă. Nimeni nu vine la creștinism într-un loc. Vin la creștinism la o Persoană și Aceasta este accesibilă oriunde, pe pământ sau în spațiu. Prin urmare, conceptul nostru despre bani se schimbă. Dacă ai o mentalitate de tipul vino-să-vezi, vei construi cel mai mare monument ca oamenii să vină și să îl vadă. Și dacă ai o mentalitate de tipul du-te-și-spune, îți schimbi stilul de viață astfel încât să-ți maximizezi banii astfel încât să ajuți misionarii cu orice preț. Vom vedea sute de mii dintre fii și ficele noastre și dacă nu se vor mai întoarce acasă vom spune că aceea a fost o viață neirosită și banii mei care i-au ajutat să rămână acolo au fost cea mai bună investiție pe care am făcut-o vreodată.
Așadar, când citești despre bani în Biblie este pretutindeni un îndemn ce ne trimite către o simplitate ca pe timpul războiului. Folosesc sintagma „simplitate ca pe timpul războiului” și nu doar „simplitate” deoarece, dacă ne gândim la simplitatea anilor 70-80 când trăiai în Idaho și cultivai morcovi fără chimicale și trăind simplu, așa nu salvăm pe nimeni. Simplitatea nu duce nici în Rai, nici în Iad. Este „simplitate ca pe timpul războiului”? În timpul celui de-al doilea război mondial, nu aruncai agrafele de păr. Și dacă în timpul unui meci de bashet îl pierdeai, toată lumea se oprea și-l căutau până îl găseau, îl puneai la loc în păr și-ți continuai vizionarea jocului. Metalul era pentru o anumită cauză. Regina Maria a fost transformată într-o garnizoană de trupe și locul care era o dată un lux total s-a tranformat complet pentru că acum aveau un război de câștigat și toată lumea se sacrifica. Nivelurile de trai... Nu-ți mai folosești cardurile de credit în același fel. Devii rațional. Aceasta este mentalitatea pe care trebuie să o avem. Pune capac stilului tău de viață sau acesta te va acapara.
Cum ai face asta dacă ai scrie 30 de cărți și ai avea drepturile de autor? Cum ai face asta? Un mod, modul meu a fost să cedez drepturile de autor către o fundație care să lucreze la împlinirea lucrurilor ce-L glorifica pe Isus. Zero drepruri de autor din simplul motiv că îmi este frică de ele întrucât Biblia spune că este foarte greu unui bogat să intre în Rai, iar eu vreau mai mult să intru în Rai decât să fiu bogat. Urăsc dorința de a fi bogat. Aud Biserica vorbind de măriri salariale, oare cât o însemna? Înseamnă că dai mai mult, asta înseamnă. Am deja o casă! Nu mai am nevoie de alta! Baia aceasta nu are nevoie de renovare pentru încă un deceniu sau chiar trei. Are o toaletă, are o chiuveta. Credeți-mă sau nu, iese apă fierbinte atunci când deschizi robinetul. De asemenea și dușul și comoda pe care am cumpărat-o când ne-am căsătorit! Are sertare, încă merg, deci este totul ok. Este suficient de bun.
Vă implor... Doar vă implor. Aveți grijă câte reviste citiți în avion. Sau orice alt fel de revistă ce există în lumea asta. Poate doar cu excepția câtorva reviste despre viață sărite de pe fix care s-ar putea să te ajute. O, de v-ați ține departe de iubirea de bani! Ține-ți viața liberă de iubirea de bani pentru că El a spus, „Nu am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.” Așa că putem spune cu credință Evrei 5:6: „Domnul este ajutorul meu, ce-mi poate face omul?”
V-am spus că voi citi câteva texte.
· Luca 6:20: „Ferice de voi care sunteți săraci, pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a voastră!
· Luca 8:14: „Și-l lasă să fie înăbușit de bogățiile și plăcerile vieții acesteia.”
· Luca 9:58: „Fiul omului n-are unde-Și odihni capul.”
· Luca 12:15: „Viața cuiva nu stă în belșugul avuției sale.”
· Matei 6:19-20: „Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții ci strângeți comori în cer.” Ceea ce înseamnă că trebuie să ne folosim banii pentru a ne mări recompensa în cer,s ceea ce înseamnă să-i dai către cauze ce-L glorifică pe Isus.
· Matei 6:25: „Nu vă îngrijorați de viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca sau ce veți bea, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca.” Domnul știe că aveți nevoie de toate acestea.
· Luca 12:31: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.”
· Luca 12:33: „Vindeți ce aveți și dați milostenie. Faceți-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri.”
· Luca 14:33: „Tot așa, oricine din voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate fi ucenicul Meu.” Trebuie să renunțăm la tot. „Este totul al Tău! Eu am terminat! Tot ceea ce dorești este al Tău!” Nimeni nu a spus că toate lucrurile erau ale Lui, însă toate au acest aspect în comun.
· 2 Corinteni 6:9-10, Pavel descrie starea de misionariat creștin: „Ca niște necunoscuți măcar că suntem bine cunoscuți, ca unii care murim și iată că trăim, ca niște pedepsiți măcar că nu suntem omorâţi, ca niște întristați și totdeauna suntem veseli, ca niște săraci și totuși îmbogățim pe mulți, ca neavând nimic și totuși stăpânind peste toate lucrurile.”
· Efeseni 4:28: „Ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.” Acesta este motivul pentru care tu lucrezi. Muncești ca să ai și să poți da celui aflat în nevoie. Bineînțeles, ca poți avea o casă deasupra capului, probabil ai nevoie de o mașină, de un computer și aici vorbesc despre „stilul de viață din vremea războiului”. Trebuie să ai un B52. Un B52 costă 100.000.000 de dolari. Nu poți câștiga războiul fără un B52 așa că îl vei cumpăra. Acesta este războiul, nu misionariatul. Este războiul – o analogie.
· 1 Timotei 6: „Căci noi n-am adus nimic în lume și nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea. Dacă avem dar cu ce să ne hrănim și cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns. Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare care cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare.”
Și putem continua, am o pagină întreagă dar mă voi opri. Deci, nu-ți irosi banii. Folosește-i într-un mod care să-L facă pe Hristos mai valoros decât banii.
4. Nu-ți irosi jefuirea.
Nu mă pot abține să nu citesc asta fiindcă fiul meu a publicat-o pe blogul său ieri și vine de la NPR, o poveste scrisă de Julio Diaz. Vă voi citi știrea. Julio Diaz are o rutină zilnică. În fiecare seară, lucrătorul social în vârstă de 31 ani își termină drumul lung de o oră cu metroul până în Bronx și coboară cu o stație înainte pentru a mânca la restaurantul său preferat. Într-una din seri, luna trecută, cum a pășit Diaz din tren pe platforma aproape goală, lucrurile au luat o altă întorsătură. Mergea către scări când un adolescent s-a apropiat de el și a scos un cuțit. „Hmmm... Îmi vrea banii. Așa că i-am dat portofelul și i-am spus: ‘Este tot al tău!’ Pe când tânărul se îndepărta, Diaz i-a spus: ‘Stai! Ai uitat ceva! Dacă vei continua să jefuiești oameni pentru tot restul nopții, s-ar putea să vrei să-mi iei haina astfel încât să-ți țină de cald.’ Jefuitorul s-a uitat la victimă sa spunându-și, ‘Hei! Ce se întâmplă aici?!’ Diaz a spus că l-a întrebat de ce face asta. Diaz i-a răspuns: ‘Dacă ești dispus să-ți riști libertatea pentru câțiva bani atunci înseamnă că tu chiar ai nevoie de bani. Tot ce voiam eu era să iau cina și dacă vrei să mă însoțești ești mai mult decât binevenit. Știi... m-am gândit că poate chiar ai nevoie de ajutor.’” Diaz spune că el și tânărul au intrat în restaurant. Managerul trece pe la ei, spălătorul de vase trece pe la ei, chelnerul trece pe la ei și Diaz se salută cu toți. Puștiul îl întreabă:
- Îi cunoști pe toți de aici? Deții localul acesta?
- Nu! Doar că mănânc des aici, spune Diaz.
- Dar ești drăguț și cu spălătorul de vase.
- Tu nu ai fost învățat că trebuie să fii drăguț cu toată lumea?, răspunde Diaz.
- Da, dar nu credeam că oamenii chiar se comportă așa.
Diaz l-a întrebat ce voia să facă el în viață. Fața tânărului s-a întristat și nu i-a putut răspunde. Sau nu a vrut.
- Tu ai banii mei și eu nu pot să plătesc pentru asta așa că, dacă îmi dai portofelul înapoi îți voi face cinste.
Tânărul nu s-a gândit prea mult și i-a returnat portofelul. Diaz spune: „I-am dat 20 de dolari gândindu-mă că poate îl vor ajuta, nu știu.”
Diaz spune că i-a cerut ceva în schimb: cuțitul. I l-a dat. Apoi, Diaz i-a povestit mamei sale cele întâmplate și aceasta i-a spus că este tipul de copil căruia dacă cine îi cere timp, el îi dă ceasul. Acum, nu știu dacă NPR L-a scos pe Isus aici, dar nu poate fi mai clar de atât de unde vin toate aceste fapte.
Dacă cineva îți ia jacheta, dă-i și cămașa. Am să acord prezumția de nevinovăție și chiar dacă nu-L cunoaște pe Hristos, acesta trăiește cu iluzia lui Isus. Nu este minunat? Nu irosi jefuirea sau jupuirea de la colț. Care este planul tău pentru oamenii ce țin plancardele: cei fără adăpost... Care este planul tău? Te uiți pe fereastră și le spui: „Țineți-o așa în continuare! Faceți o treabă bună!” Ajută asta cu ceva? Probabil că tu crezi că da, sau nu! Nu știu!
Eu am un plan. Planul meu este: iau aceste cărți roșii, iau o bancnotă de 1 dolar, o pun în cartea roșie, țin 5 din ele în torpedou și întotdeauna deschid geamul. Știu că voi fi jefuit în cele mai multe cazuri. Dar am o singură speranță, dacă le dau cartea le spun: „Uite o carte! Este despre Isus! Îți dau cartea și sper să o citești. Ai și dolarul, folosește-l pentru orice în afară de alcool și droguri și în Numele lui Isus, fii binecuvântat, frate!”
Locuiesc în cartierul Phillips. Este un cartier dur. Vince vine la mine la uşă. Am să vă dau o poveste despre eșec și o poveste despre succes doar ca să vedeți cum încerc eu să nu irosesc jefuirile. L-am luat pe Vince care era băut în marea majoritate a timpului. L-am dus pe Vince să cumpere ochelari. L-am dus pe Vince să cumpere materiale pentru artă. I-am spus: „Dacă-mi vei desena casa, îți voi plăti suficienți bani să poți trăi liniștit. Spui că ești artist. Atunci, desenează!” Încercam să-i găsesc un țel acestui om. Vine într-o zi de vineri, atât de băut încât abia se ținea pe picioare și-i era foame. I-am spus: „M-ai înfuriat foarte tare, Vince!” Mă duc să-i aduc ceva de mâncare. Îi pun în pungă, i le dau și se revarsă pe peluza din fața casei mele. Cade o sticlă de 2 litri de vodka, goală pe un sfert. Las mâncarea jos și-i iau sticla în casă și-i închid ușa.
Apoi, după 2-3 minute vine la ușă foarte nervos. „Dă-mi sticla! De ce mi-ai furat sticla?” Bătea în fereastră. Fetița mea se isterizează. O rog să se calmeze și-i explic că este inofensiv. Chiar cred că este. Este beat. Mă pot descurca oricând cu un om beat. M-am rugat: „Doamne, ce să fac acum? Cum pot să-l iubesc pe omul acesta? Nu știu cum să-mi manifest iubirea acum! Vreau să îl ajut și chiar nu știu cum arată iubirea acum!” Acum începuse să bată și în ușă așa că m-am dus la ușa din spate cu sticla, am ocolit și am ajuns în față, am pus-o pe bancă și i-am spus:
- Vince, vino! Nu mai lovi în fereastra mea!
- De ce mi-ai luat sticla?
- Uite-ți sticla! Nu mai veni aici până nu ești treaz!
A plecat și m-am simțit îngrozitor din cauza aceasta. Soția mea credea că am făcut exact ce a trebuit, dar eu nu am crezut. M-am rugat și I-am spus Domnului că sunt îngrijorat pentru inima mea. Nu știu dacă am procedat cum trebuie, dar inima mea era foarte furioasă și eu îmi doream ca ea să fie un pic furioasă, dar plină de iubire. I-am spus Domnului să mă ierte pentru tot ce nu a fost bine, tot ce nu era din El, tot ce nu-L glorifica pe Isus și să-mi dea o nouă șansă.
Așadar, acum e sâmbătă, împreună cu fetița mea de 12 ani mereu mergem la Pizza Hut și când terminăm ieșim afară. Fiind acolo, vine Toni. Nu-l cunoșteam pe Toni. El are o poveste: a fost pe străzi și îi era foame și dorea să fie ajutat. I-am spus: „Bine. Talitha, urcă în mașina! Nu am bani! Nu port bani cu mine, tocmai din aceste motive, cu excepția celor 5 dolari din mașină.” I-am spus: „Nu am bani, dar am un card de credit. Să luăm o pizza! Vrei o pizză?” Mergem să luăm! Stăteam la coadă. Costa 5 dolari. Nu le voi simți lipsa celor 5 dolari. Cât timp stăteam acolo, i-am spus:
- Știi ce zi e azi?
- Nu!
- Știi ce zi e mâine?
- Nu!
- Știi ce zi e poimâine?
- Nu!
- Știi de unde vine darul acesta? Și el arată către cer.
- Nu! El are un nume! Numele Lui este Isus! A murit ieri şi va învia mâine, pentru tine!
Am avut cam 3-4 minute să-i împărtășesc Evanghelia. Am spus tot ceea ce am putut. El nu era beat și a ascultat astfel tot ceea ce i-am spus. Am plătit pizza și i-am spus: „Mâine va învia din morți. El este cel ce ți-a dat asta.” Am plecat acasă și m-am simțit minunat mai ales pentru că Dumnezeu a răspuns rugăciunii mele. El mi-a dat o nouă șansă. Sunt două povești despre eșec și succes. Lucrurile mele nu sunt ale mele. Vreau să le folosesc cumva pentru Numele Lui cel Mare.
Ei bine, câte am acoperit? 3? 4? Cred că mai am cam 3 minute rămase. Mulțumesc, dar vom face o sesiune cu întrebări și răspunsuri și vom vedea cum iese. Poate prima întrebare vă fi: „Terminați mesajul!” Vă voi spune care sunt titlurile și apoi vom decide ce facem. Nu-ți pierde compasiunea! Avem acolo o situație despre compasiunea conservatoare și liberală. Nu-ți irosi dușmanii! Nu irosi îmbătrânirea! Nu irosi pensionarea! Nu există așa ceva! Nu irosi tinerețea! Nu irosi sexualitatea! Nu-ți irosi căsnicia – a fost creată pentru gloria lui Hristos! Nu irosi celibatarismul! Nu irosi rugăciunile! Nu-ți irosi importanța! Nu-ți irosi darurile spirituale! Nu irosi diferențele rasiale! Nu irosi diferențele culturale! Nu irosi chemarea de a sta! Nu irosi chemarea de a înainta! Nu-ți irosi moartea!
Tată ceresc, sunt diverse moduri pentru a te glorifica. Dacă o facem, dacă revelăm valoarea lui Isus unui Toni sau unui Vince atunci înseamnă că nu ne irosim viața indiferent de ce ne-a fost luat și dacă ne focusăm pe noi, trăindu-ne viața, multiplicându-ne avuțiile, trăind pentru o viață de confort și siguranță, înseamnă că ne irosim viața. Așa că Te rog să nu lași ca asta să se întâmple pentru prietenii noștrii de aici. Fie ca ei să cunoască esența unei vieți neirosite. Fie ca ei să cunoască originea Evangheliei unei vieți neirosite și aspectele unei vieți neirosite. M-am rugat în Numele lui Isus! Amin.