Printre femeile credincioase, care trăiau în Iope, a fost o femeie care avea o inimă bună, pe nume Tabita, care era slăvită prin faptul că făcea mult bine, și ajuta pe săraci, trăia cu ei, și făcea haine pentru ei.

“În Iope, era o uceniţă numită Tabita (Dorca)... Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milostenii (ajuta pe săraci)... i-au arătat lui Petru hainele şi cămăşile pe care le făcea Dorca pe când era cu ele.” (Faptele apostolilor 9:36,39)

Tabita – un exemplu minunat, a unei femei, care și-a predat inima Domnului “ca o jertfă vie”. Iar Dumnezeu a umplut-o cu bunătate, a făcut-o generoasă, și i-a binecuvântat mâinile, ca ea să facă haine pentru cei ce duc lipsă. Calitatea ei de bază a devenit iubirea de oameni!

Ești o femeie, care iubește oamenii? Dorești să procedezi așa cum a făcut această femeie bună la inimă? Pentru aceasta trebuie să faci suficient bine cu mâinile tale, să spui un cuvânt bun, și trebuie să devii un sprijin sincer! Da, aceasta nu este pur și simplu, să dai o bucată de pâine, sau să dai o dată bani pentru a ajuta pe cineva, fără să te aștepți să primești ceva înapoi, pentru care probabil și mulțumesc nu-ți vor spune. Milosteniile – în primul rând, să fii pregătit(ă) să dăruiești permanent lumina arzătoare a Lui Dumnezeu din inima ta din compasiune, pentru fiecare persoană care este în nevoie, fără să te aștepți, ca să primești ceva înapoi.

Trebuie să fii deacord, să socoți pe cineva mai presus de tine, să te lași cârmuit(ă) nu doar de interesele tale, ci de asemenea și de interesele altora, este ceva pe cale de dispariție în ziua de azi. În prezent, întotdeauna suntem sfătuiți să ne îngrijim doar pe noi înșine și să ne folosim timpul doar pentru interesele noastre, căci în afară de noi pe nimeni nu-i interesează starea noastră. Dar nu le interesează din cauza aceluiași motiv – ei se gândesc doar la ei, se iubesc doar pe sine! Egoismul și iubirea de sine în ziua de azi – o normalitate în viață – tragic.

Dar este clar un lucru. Nu poți să devii o soție bună, o mamă și o soră bună, dacă te gândești în primul rând doar la tine, dacă aștepți să-ți fie împlinite nevoile tale personale, ci nu acele ale copiilor tăi, și ale oamenilor, care au parte de lipsuri. Dacă nu te vei smeri precum Fiul Lui Dumnezeu, atunci nu vei putea să-ți împlinești vreodată datoria ta de femeie și de ucenică a Lui Hristos. Iisus s-a smerit și s-a făcut ascultător până la moarte – și încă moarte de cruce. Doar în așa fel poți să scapi de firea egoistă. Doar în așa fel poți să capeți eliberarea adevărată. Răspunsul se află la piciorul Crucii. Egoismul firii pământești trebuie să moară. Merită să suferim pentru aceasta toată durerea!

Nu-ți pierde timpul, în încercări fără folos, de a-ți trăi viața împreună cu egoismul tău, încercând să te adaptezi la el, undeva să-l îndrepți, sau să-l repari. Adu egoismul la Cruce!

Dumnezeul milostiv! Nu mă simt confortabil și nu mă simt bine, când îmi dau seama, care este starea inimii mele. Dar, indiferent de faptul că este un proces dureros, Te rog nu te opri. Continuă să descoperi calități ale firii mele pământești în caracterul meu. Mă încred în Tine, curățește-mă și reînnoiește-mă zi de zi. Ajută-mă să-mi pun “Eul” pe locul doi – după Tine și aproapele! În numele Lui Iisus Hristos te rog, amin.

Traducere: Repalov Veaceslav

Autor: Igor Opincă

Vă doresc dragi femei, ca inimile voastre să fie întotdeauna bune!