Citind Epistola lui Iacov până la sfârșit, vei observa, că credincioșii în Domnul Iisus Hristos pot să aibă parte de sărăcie (precum orfanii și văduvele), să-și piardă persoana dragă, sau părinții, să-și piardă confortul, pe care l-au avut, pot să fie ispitiți să-și abandoneze chemarea și să alerge după oportunitățile, care îi vor ajuta să se îmbogățească, pot să fie vorbiți de rău și să aibă persoane apropiate fățarnice, este posibil, ca să nu le fie plătit salariul, să aibă parte de o boală, care îi împiedică să facă ceva și pot să fie judecați pe nedrept, de către un judecător nelegiuit...

Dacă ai parte de așa ceva, atunci aceasta înseamnă, că a venit vremea încercărilor. Viața ta se află într-o situație de poligon. Aceasta înseamnă, că unui produs, se crează artificial condiții dificile. De obicei, japonezii, crează vibrații puternice, pentru ca să cerceteze televizoarele populare, înainte ca să le vândă.

Doar după ce vor trece cu succes aceste încercări, probabil, concluzia va fi: tehnică sigură. Nu va da greș. Va primi o garanție a calității. Va fi folositoare pentru clienți.

La fel este și în viețile noastre. Înainte ca să ne fie încredințate lucrări foarte importante, trebuie să fim încercați la fel.

Rahav, despre care se vorbește în capitolul 2 din epistola lui Iacov, niciodată nu avea să devină parte a poporului lui Israel, și parte din spița de neamuri a lui Iisus Hristos, fiul Lui David, Matei 1:5, dacă credința ei, nu ar fi fost încercată în Ierihon, și nu avea să aibă o garanție a calității. Iov, care a suferit foarte mult, despre care Iacov a scris în capitolul 5, niciodată “nu avea să-l vadă pe Dumnezeu”, după cum a zis în capitolul 42, din cartea Iov, dacă credința Lui nu ar fi fost încercată. Și noi de asemenea, prin suferințele lui, care păreau că nu se sfârșesc, nu avea să cunoaștem că Dumnezeu este plin de milă, și de îndurare, după cum a scris Iacov la 5:11. Bătrânul Avraam, nu avea să aibă o relație deplină cu Dumnezeu (Iacov 2:22), dacă nu avea să-l pună pe Isaac pe altarul Domnului.

În momentul încercării, nu poți să te bizui pe credința cuiva, pe credința pastorului, sau pe cea a fraților și surorilor tale, chiar dacă te foloseai liniștit(ă) în trecut cu o credință străină. Iar de aceea, chiar dacă după obiceiul tău, îi suni pe prieteni, și îi rogi să te sprijine, totuși aceasta nu funcționează bine. Când ești singur împreună cu situația, de care ai parte, înțelegi: nimeni în locul tău nu se va opune mulțimii de gânduri, pe care ți le-a trimis vrăjmașul, presiunii, pe care nimeni nu o vede din exterior.

De aceea, în necazurile vieții, încrede-te pe deplin în Dumnezeul, Care este plin de milă, și de îndurare! Nu te plânge pe procesul, care trebuie să te curețe, căci atunci vei pierde oportunitățile, pe care ți le dă Dumnezeu.

Dumnezeule, doresc să fac voia Ta pentru viața mea! Ajută-mă cu credință și răbdare să trec peste toate necazurile, care apar în cale, spre scopul tău pentru viața mea! În numele Lui Iisus Hristos, Care a fost preamărit de Tine, pentru smerenia și ascultarea Lui până la moarte, și încă moarte prin cruce, amin!

Traducere: Repalov Veaceslav

Autor: Igor Opincă

1- Ce s-a întâmplat floricică?

2- Nu mai pot...

1- Ce tot vorbești? Te udă regulat cu apă, îți pun îngrășăminte naturale, și primești suficientă lumină...

2- Și totuși mor

1- De ce nu trăiești așa precum păpădia?

(Păpădia) – Asfaltul a crăpat! Oauuuuuuuuuuuuuuuu! Am crescut în această crăpătură!