Dacă avea să cauți cei mai morali oameni de pe vremea Lui Hristos, când trăia pe pământ, atunci nu trebuia să mergi prea departe – fariseii erau suficienți: posteau, dădeau zeciuială, se rugau, și erau ascultători. Dar, când Iisus a avut oportunitatea să comunice cu ei, le-a zis următoarele cuvinte:

“Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înăuntru sunt pline de răpire şi de necumpătare. Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi partea de afară să fie curată.” (Matei 23:25-26).

Pentru acești lideri religioși, sfințenia era doar partea de afară. Faptele lor erau morale, dar inimile lor au fost rele. Iisus a înțeles, că ceea ce poate fi văzut în viața unui om, deseori vorbește foarte puțin despre starea duhovnicească a omului. Dacă Dumnezeu ar fi dorit să schimbe pur și simplu purtarea vreunui om, Iisus avea să-i laude pe farisei. Dar în loc de aceasta, ei au auzit de la Iisus, unele din cele mai severe cuvinte.

Dumnezeu caută schimbări mult mai adânci, decât pur și simplu purtarea, decât ceea ce se vede în exterior!

De exemplu, un om care are kg. în plus, slăbește cu vreo câteva kg. El este gata să-și sărbătorească succesul, aspectul său exterior! Și putem spune la general, cu deplină încredere, că dieta corectă, și exercițiile fizice, sunt mult mai benefice pentru starea de sănătate a acestui om, și pentru procesul său de slăbire. Dar se merită să sărbătorești aceasta, dacă pierderea greutății era motivată de mândrie și laudă de sine? Sau dacă ea a dus la aceea, că în inimă a apărut o auto-neprihănire, sau o auto-laudă? Probabil, îmbuibarea a primit o lovitură de moarte, doar că în locul ei, a crescut iubirea de sine, s-a mărit nota la auto-evaluare, care nu este în conformitate cu realitatea. Iar această stare nouă a omului, poate să fie mai rea decât cea dintâi!

Puritanul John Owen a zis foarte bine despre lupta împotriva păcatului: “Acela, care schimbă mândria pe lucrurile de nimic și lumești, pasiunile pe sindromul de fariseu, lauda de sine, pe disprețul față de ceilalți, să nu creadă, că a omorât păcatul, care pare că a plecat. Și-a schimbat stăpânul, dar a rămas în continuare rob al păcatului.” Să ne păzească Dumnezeu de așa “schimbări”!

-         Dragul meu Dumnezeu! Curăță-mi mai întâi “partea dinăuntru a paharului”! Succesul meu să fie măsurat prin această puritate, căci Tu Îți întinzi privirile peste tot pământul ca să sprijinești pe aceia a căror inimă este întreagă a Ta! (2 Cronici 16:9)! În numele Lui Iisus Hristos te rog, amin.

Traducere: Repalov Veaceslav

Autor: Igor Opincă

Fără să ne gândim, credem că Dumnezeu ne vede de sus – dar El ne vede dinăuntru.

Gilbert Cesbron