„Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El şi pentru El. El este mai înainte de toate lucrurile şi toate se ţin prin El.” (Epistola lui Pavel către Coloseni 1:16-17)

Aceste cuvinte din Biblie despre Iisus Hristos ne oferă o înţelegere deplină a măreţiei Lui, ceea ce este foarte important pentru viaţa noastră. Nimic nu ar exista fără El! El – Veşnic („El este mai presus de toate”), Creatorul tuturor („Totul a fost creat de El”), scopul vieţii noastre („totul... a fost creat pentru El”) şi Cel atotputernic, Care controlează totul („toate se ţin prin El”)!

Pobabil, Domnul a creat viaţa noastră în aşa fel – să fie într-adevăr imposibilă şi să nu fim în stare să ajungem la plinătate fără El. Probabil, El ştia, că dacă avea să fim în stare să reuşim fără El în viaţă, atunci avea atât de mult să ne concentrăm pe ea, că la urma urmei avea să-L uităm pe Acela, Care ne-a dat toate acestea. De aceea Scriptura ne învaţă: «Ţine-L minte pe Creatorul tău» (Eclesiastul 12:1). Tot de ce ai nevoie în fiecare zi – puterea unei rugăciuni simple, care Îl recunoaşte pe deplin pe Dumnezeu. Este important, să-I vorbeşti Domnului: „Doamne, am nevoie de Tine!” Noi, uneori, atât de mult suntem preocupaţi cu cererile noastre, cu privire la diverse lucruri, că uneori uităm să-L cerem pe El. Iar El – Acela, Care reţine toate acestea! Toată creaţia (inclusiv tu, şi tot ce ai) se ţine datorită Lui!

De aceea recunoaşte dependenţa ta de El: „dacă va voi Domnul, şi dacă vom trăi, vom face cutare, sau cutare lucru” (Iacov 4:15). Ţine minte, că doar Domnul, poate să te ajute să supravieţuieşti noaptea, şi să întâlneşti dimineaţa. David a fost atât de inspirat, chiar şi de aceasta, că a zis odată: „Când mă scol, sunt tot cu Tine” (Psalmii 139:18).

Recunoaşte, că anume harul Lui te-a ajutat să treci peste toate necazurile. Să spui pur şi simplu un „mulţumesc” nu este suficient. Trebuie să fii mulţumitor (mulţumitoare). Trebuie să fii mulţumitor (mulţumitoare) – să ai o recunoştinţă mare în inimă. Să fii mulţumitor înseamnă să recunoşti, că viaţa este dură, dar Dumnezeu – credincios, şi El întotdeauna este vrednic de laudă.

Indiferent de durerea de care ai parte în viaţă, nu dispera şi nu înceta să recunoşti dependenţa ta de Domnul!

Odihneşte-te mai departe în făgăduinţele Lui. Bizui-te pe puterea Lui. Desfătează-te cu prezenţa Lui şi să ştii, că tu – nu eşti o greşeală, şi nu eşti neplanificat(ă), tu – creaţia Lui, creată pentru El. Iar El te aşteaptă, recunoaşte aceste adevăruri, că El este veşnic, deţine puterea, este bun, şi doreşte să te scoată din trecut şi să te ducă spre viitor. Durerea este doar slujitorul Lui, care slujeşte cu scopul, ca să te ducă la o altă etapă din viaţa ta, care este foarte scumpă pentru Creatorul ei. Ultimul cuvânt nu este al durerii, greutăţilor şi necazurilor. Ultimul cuvânt este al Lui, deoarece totul se ţine datorită Lui! El – Primul şi Ultimul! El este la finele eşecurilor şi respingerilor. El nu doar a fost mai înainte de toate, dar de asemenea finisează totul! Încrede-te până la sfârşit în El, în acest proces din viaţă. El ştie ce face! Nu permite ca tragediile din viaţă să te apese atât de mult, încât să pierzi din vedere aşteptarea întâlnirii cu El la sfârşit, viziunea cu privire la slava viitoare. Anume atunci, anume atunci, când te vei întâlni cu El faţă în faţă, vei înţelege sensul tuturor lucrurilor, de care ai avut parte în această viaţă scurtă de pe pământ! Căci credinţa „este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd.” (Evrei 11:1)

De aceea, sculându-te din pat, priveşte în ochi ziua, care a venit, şi spune cu toată puterea, pe care o ai: „Această zi a creat-o Domnul. Mă voi bucura şi mă voi veseli înaintea Lui!”

Fie ca rugăciunea ta să fie:

Doamne, iartă-mă pentru încrederea în sine. Am nevoie de Tine! De tine am nevoie! Nu din cauza că trec prin necazuri, şi crize, ci din cauza că te am pe Tine, Veşnicul, Atotputernicul şi Bunul Dumnezeu! În mâna Ta sunt zilele mele şi veşnicia mea! Recunosc că depind de Tine! Ajută-mă mai des să-mi ridic ochii spre cer, să găsesc mângâiere în timpul necazului, şi nenorocirilor, nădăjduind în Tine. Nu permite ca dezamăgirile amare şi pierderile să-mi fure sensul vieţii mele, şi nu permite ca ele să mă depărteze de Tine. Ajută-mă cu tărie să trec peste obstacolele vieţii, şi să înving durerea prin credinţa în Tine, să găsesc puterea în puterea şi autoritatea Ta asupra tuturor lucrurilor! Dă-mi linişte şi seninătate în Tine!

În numele Domnului Iisus Hristos, amin.

Traducere: Repalov Veaceslav

Autor: Igor Opincă