Întrebare:

Cum se explică faptul că la moartea lui Hristos unii sfinți au înviat din morți și s-au arătat în oraș?

Această întâmplare ne este relatată doar de Evanghelistul Matei:

Isus a strigat iarăș cu glas tare, și Și-a dat duhul. Și îndată perdeaua dinlăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus pînă jos, pămîntul s-a cutremurat, stîncile s-au despicat, mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care muriseră, au înviat. Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfînta cetate, și s-au arătat multora. Sutașul, și cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, cînd au văzut cutremurul de pămînt și cele întîmplate, s-au înfricoșat foarte tare, și au zis: “Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” Acolo erau și multe femei, care priveau de departe, ele urmaseră pe Isus din Galilea, ca să-I slujească. Între ele era Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov și a lui Iose, și mama fiilor lui Zebedei. (Matei 27:50-56)

Acest pasaj este un text dificil de interpretat. Evanghelistul Matei nu ne dă detalii cu privire la învierea sfinților din morți. Cum au înviat? Cu ce trup au înviat? Mai mult decât atât, la o citire rapidă a textului avem impresia că sfinții au înviat când Isus a murit, dar nu au părăsit mormintele și nu s-au arătat celor din oraș decât după învierea Lui. Ce au făcut ei în tot timpul acesta? Cine sunt sfinții care au înviat? La toate aceste întrebări, Matei nu ne dă niciun răspuns.

Ierusalimul se află într-o zonă seismică și cutremurile sunt un fenomen destul de bine cunoscut în Israel. În cazul descris în textul menționat mai sus cutremurul a deschis mormintele. Mormintele erau peștere săpate în stânci și acoperite cu o piatră ce se rostogolea în exteriorul peșterii. Un cutremur mai puternic putea să miște într-o parte piatra de la intrarea peșterii. Însă cum rămâne cu învierea sfinților?

Evreii credeau în învierea din morți a celor neprihăniți și credeau că învierea din morți este asociată cu venirea lui Hristos. Mesajul lui Matei pe care vrea să-l înțelegem este că învierea din morți a celor care au trăit înainte de Isus Hristos cât și a celor care au murit după învierea Domnului Isus depinde de moartea și învierea triumfătoare a Mântuitorului. Hristos a fost răstignit ca să împlinească planul lui Dumnezeu și să împlinească Scriptura Vechiului Testament. Moartea lui Hristos nu este sfârșitul istoriei Sale, ci începutul sfârșitului veacului și începutul unui nou veac ce este marcat de un cutremur și o înviere parțială a “multora” îngropați în regiunea Ierusalimului. Nu toți sfinții au înviat, pentru că a fost doar în parte o înviere a celor sfinți, o parte a ceea ce are să aibă loc la sfârșitul veacului. Până atunci însă este timpul facerii de ucenici, așa după cum Matei anunță în 28:19-20:

Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezîndu-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfîntului Duh. Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit. Și iată că Eu sînt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrșitul veacului. Amin!