Vrăjmașul ne influențează, ca să credem, că într-o astfel de situație deznădăjduită, de care avem parte, nu există “vreo cale de scăpare corectă.” Această minciună a dat naștere la “o mulțime de căsătorii distruse.”

Da, căsătoria – o lucrare dificilă, dar o căsătorie și mai bună, mai dificilă. Oamenii, care trăiesc sub un acoperiș, uneori vor fi împietriți în inima lor, ambii vor provoca dureri partenerului de căsătorie, unul celuilalt, între ei, uneori vor fi neînțelegeri, nu întotdeauna vor putea să împlinească nevoile celuilalt. Să te căsătorești și “să trăiești mult și fericit” poți doar în povești. Niciodată, din ziua descrisă la capitolul 3 al Cărții Geneza, pe pământ n-a existat o căsătorie ideală.

De îndată ce pronunță la nuntă “da.” Șarpele (diavolul) își ridică capul său răutăcios și începe să distrugă această căsătorie. Deobicei minciuna se începe nu cu o minciună clară și deschisă, pe care o poți depista ușor, iar dacă nu o vei depista, nu o vei respinge. Ea se începe cu un adevăr spus pe jumate, și amestecat cu minciună (jumătate adevăr + jumătate minciună). Ea apare pe neobservate, cu gânduri, care par drepte, și cu sentimente, care par adevărate.

Deci, soțul tău, la o scurtă perioadă după căsătorie, uită data, când a făcut cunoștință cu tine. Sau el...

·       Te înscrie pe tine, ca să slujești împreună cu el, copiilor din biserică, fără să te întrebe, dacă dorești aceasta;

·       Îi promite părinților săi, că veți veni la ei de Crăciun, în timp ce-ai sperat că vei petrece Crăciunul la părinții tăi;

·       Sau te numește cu vreun cuvânt “rău” dintr-o mie.

Dacă te vei supăra, dacă nu vei ierta, și dacă nu vei renunța la pretențiile tale, atunci, aceasta înseamnă, că vei fi vulnerabilă în fața minciunei, iar ea va crește cu timpul.

·       El întotdeauna se gândește doar la sine.

·       Pe el nu-l interesează, că m-a supărat.

·       Este imposibil să trăiești cu el – o minciună, în care cred femeile;

·       El niciodată nu se va schimba – nu știi viitorul;

·       (vreun bărbat oarecare de la serviciu, sau de la biserică) este mult mai grijuliu și se poartă cu mai multă afecțiune. El nu se poartă așa cu soția lui!

·       Este imposibil să salvăm căsătoria noastră – o minciună, în care cred femeile;

·       Aș fi fost mult mai fericită, dacă m-aș fi căsătorit cu un alt bărbat... – o minciună, în care cred femeile;

·       Dacă soțul meu nu mă iubește și nu mă respectă, atunci am dreptul să plec de la el – o minciună, în care cred femeile;

·       Uneori doi oameni nu sunt în stare să locuiască împreună – evident, pur și simplu n-am fost creați unul pentru celălalt – o minciună, în care cred femeile;

·       Mai bine să divorțez, decât să rămân într-o căsătorie nefericită - o minciună, în care cred femeile;

După acest scenariu, soția se convinge pe sine însuși, că soțul este vinovat în toate și pe deplin (sau în mare parte). Ea rămâne oarbă la nevoile lui și nu-și vede starea sa, că nu procedează corect, sau mai mult atrage atenția la vina lui, decât la vina sa. Ea își vede vina prin telescop, dar vina lui – prin microscop. Ea nu recunoaște că este păcătoasă, și nu recunoaște, că soțul ei are nevoie de harul (dar nemeritat) Lui Dumnezeu.

Mai mult de atât, viața ei se învârte în jurul persoanei sale – ea se gândește doar la fericirea sa și doar la supărările sale. Ea este mai mult cointeresată de rezolvarea problemelor sale, și de împlinirea nevoilor sale, decât de împăcarea cu soțul ei și decât de sfințirea relației lor de căsătorie de către Dumnezeu. Ea nu vede, că poate deveni o conductă prin care, va curge harul necesar pentru soțul ei, sau nu dorește să plătească un asemenea preț.

Cea mai mare problemă – ea L-a scos pe Dumnezeu din situația ei. Ea nu înțelege, căsătoria a fost creată de Dumnezeu, pentru un anumit scop. Ea de asemenea nu înțelege, cum Dumnezeu folosește problemele și dezavantajele soțului ei, pentru ca să-Și împlinească scopurile Sale. Ea nici nu încearcă să creadă în puterea supranaturală a Lui Dumnezeu, Care este în stare s-o schimbe, atât pe ea, cât și pe soțul ei, El este în stare să le transforme căsătoria în ceva prețios și foarte frumos. Când ea tinde spre divorț, ea pune fericirea și bunăstarea personală mai presus, decât părerea Lui Dumnezeu, despre cât de grav este să calci promisiunile, pe care le-ai făcut la încheierea legământului de căsătorie, și cât de grav este călcarea în picioare a condițiilor acestui legământ, stabilite de Dumnezeu.

O astfel de înșelăciune a influențat-o pe Anett, și ea a ajuns la următoarea concluzie:

-         Am dreptul la fericire. Deja am trăit jumate din viață, în cel mai bun caz, și merit, ca să petrec următoarea jumătate din viață, în dragoste și în fericire, cu acela, care mă va iubi, și care mă va îngriji cu drag, va fi afectuos față de mine – și este clar, că nu soțul meu este această persoană, cu care doresc să trăiesc mai departe.

Prin durerea, care s-a adunat ani de zile, trebuie să treci cu ajutorul metodelor Lui Dumnezeu, căci altfel omul va începe să accepte anumite lucruri rele, pe care niciodată în trecut nu le-ar fi acceptat, și va lua decizii rele, pe care niciodată în trecut nu le-ar fi luat. Mai departe, inima omului se va împietri, el își va pierde speranța – înseamnă, va cădea în lațul vrăjmașului, se va încâlci în plasa minciunei lui.

Unica metodă de a distruge acest cerc vicios, și de a obține eliberare – să respingi acea minciună, care a început să cârmuiască mintea și emoțiile, și să te opui minciunei, prin adevărul, care este descoperit în Cuvântul Lui Dumnezeu.

Iată adevărul:

·       Scopul principal al căsătoriei, nu este să devii fericit(ă), ci să-L proslăvești pe Dumnezeu și să oglindești dragostea Lui răscumpărătoare.

·       Dumnezeu folosește “colțurile ascuțite”, ca să-l schimbe pe partenerul de căsătorie, și pentru ca să-l facă asemenea Lui Hristos. Slăbiciunea partenerului tău de căsătorie, poate să devină un instrument în mâna Lui Dumnezeu, care te va ajuta să devii o femeie evlavioasă.

·       Dragostea adevărată – Dragostea Lui Dumnezeu – necondiționată și niciodată nu se finisează. Noi singuri, fără ajutorul Lui Dumnezeu, nu putem să iubim cu adevărat. Dar Dumnezeu poate să iubească prin noi pe orice om, dacă Îi vom permite. Dragostea – nu este un sentiment, ci o decizie de a acționa pentru binele celuilalt, dragostea nu caută folosul său, dragostea acționează pentru interesul bun al celuilalt. În conformitate cu mila Lui Dumnezeu putem să ne învățăm să iubim acest om, chiar dacă nu simțim față de el sentimente calde.

·       Căsătoria – legământ. Domnul Iisus Își ține promisiunea înaintea Miresei Lui – Biserica. Iar din cauza că El Însuși este credincios promisiunilor Sale, noi de asemenea nu trebuie să călcăm legământul de căsătorie, care este creat în calitate de o ilustrație, ce arată la relația Lui Dumnezeu cu poporul Său.

·       Dumnezeu ne-a poruncit să iertăm întotdeauna.

·       Credincioșia ta și năzuința ta de a-l iubi pe soțul tău cu o dragoste jertfitoare, poate să contribuie la vindecarea lui duhovnicească. Tot așa suferința Lui Hristos ne-a vindecat (1 Petru 2:24-25; 1 Corinteni 7:12-14).

·       Problemele tale nu se vor rezolva, dacă îți vei schimba soțul (după statistică, căsătoriile după divorțuri, mai des se finisează cu divorțuri, decât primele căsătorii).

·       Harul Lui Dumnezeu este suficient, pentru ca să fii în stare să-i rămâi credincioasă partenerului de căsătorie, să-l iubești și să-l ierți nelimitat.

·       Dumnezeu niciodată nu te va lăsa. Indiferent de împrejurările tale din viață, El va fi aproape și te va scoate la lumină.

·       Probabil, în viața aceasta, n-ai primit răsplată pentru credincioșie, ea te așteaptă doar în veșnicie. Dar credincioșia, totuși va fi răsplătită, și aceasta se merită să aștepți, și aceasta se merită să obții!

Mulți ani în urmă o femeie, după conferința, la care am participat, mi-a transmis o foaie cu un mesaj. La început este scris:

-         Iertarea – unica metodă de a primi, ceea ce este mai bun, ce a fost pregătit de Dumnezeu pentru noi!

După aceasta au urmat alte câteva propoziții, fiecare din rând nou, care mi-au transmis istoria emoțională a acestei femei, istoria despre aceea, cum a căutat și a găsit calea de la minciună la adevăr, de la robie – la libertate:

-         Mulți ani în urmă, soțul meu, m-a dezamăgit foarte tare. Eu am depus actele pentru divorț. Apoi am primit o scrisoare de la un prieten, la care a murit soția. În ea era scris doar aceasta: “Smerește-te.” Așa și am făcut – fără bucurie, fără să doresc. Cu cât mai mult mă smeream și cu cât mai mult îl iubeam pe soțul meu, cu atât mai mult se apropia, de acel chip minunat al bărbatului, care are un caracter după voia Lui Dumnezeu. În curând am început să mă mândresc, că sunt soția lui. Mi-a plăcut aceasta foarte mult! Odată, în noaptea de Crăciun, ne-am îmbrățișat și ne-am privit reciproc cu uimire. Dumnezeu ne-a restabilit căsătoria pe deplin, și a făcut-o mai frumoasă, decât ne-am fi închipuit în cele mai îndrăznețe vise. Pe dată de 26 decembrie ne-am rugat și ne-am îmbrățișat. L-am sărutat, în semn de rămas bun. Peste o oră a murit.

Dumnezeu mi-a dat un dar minunat – să nu regret nimic. Oricât de greu, n-ar fi să trăiesc fără el, totuși este posibil, căci nu regret de viața, pe care am trăit-o cu soțul meu.

Doresc să le vorbesc fiecărei femei măritate: nu pierde timpul prețios, pur și simplu primește ceea ce este mai bun, pe care Dumnezeu ți-l dă. Smerește-te. Dă-i timp bărbatului tău, și dă-i posibilitatea să devină un bărbat, cu un caracter după voia Lui Dumnezeu. Pentru aceasta este nevoie de timp și de jertfe, dar binecuvântarea va fi foarte minunată!

Vrăjmașul a transformat legăturile familiare în ceva îngrozitor și scârbos. Minciuna lui a adus rezultatele dorite de el, iar dovada – o mulțime de familii distruse, vieți distruse. Doar adevărul poate să-ți răscumpere, să-ți restabilească și să-ți înnoiască căsătoria ta.

-         Dumnezeul Drag! Îți mulțumesc pentru acest cuvânt. Cred, că harul Tău este suficient, pentru ca în “slăbiciunea” căsătoriei mele, să se manifeste puterea Ta, iar căsnicia noastră să te proslăvească pe Tine! Ajută-mă să renunț la ceea, ce Te necinstește, în relația cu partenerul de căsătorie. Căci Tu ai zis: “Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos” (Efeseni 4:31-32). În numele Lui Iisus, amin.