Bună dimineața tuturor! Arătați foarte bine azi! Poate ar merge un zâmbet larg din partea voastră… Iată-l! O respirație adâncă… O, ce bine e să fim în casa lui Dumnezeu! Amin? Mi-ați cunoscut noua amică?
- Hey, Siri, ce mai faci?
- Sunt bine, mulțumesc de întrebare!
Puteți să credeți asta? Ați mai făcut așa ceva înainte?
- Hey, Siri, tu mă iubești?
- Te respect.
Corect politic…
- Hey, Siri, m-am pierdut. Cum ajung acasă?
- Nu-ți știu adresa de acasă. De fapt, nu știu nimic despre tine. Intră la Informațiile Mele în Setările Siri și apoi introdu datele tale și așa voi știi cine ești.
Are dreptate. Nu știe nimic despre mine, prin urmare, nu mă poate ajuta să ajung acasă. Am vești bune pentru voi. Există un Dumnezeu măreț în cer care știe totul despre voi. Amin.

Despre asta vom vorbi astăzi, despre cum Dumnezeu ne ghidează spre casa noastră eternă. Continuăm studiul despre Duhul Sfânt uitându-ne la diferitele ilustrații sub forma cărora apare în Biblie care ne ajută să înțelegem a treia persoană a Trinității. Vom încerca să răspundem la întrebarea: cum putem să-L auzim pe Dumnezeu?

Doamne, ajută-ne! Nici măcar nu putem începe să vorbim despre ceea ce înseamnă să Te auzim dacă nu ne vei deschide urechile întâi. Te rugăm, ajută-ne! Iartă-l pe vorbitorul nostru, păcatele lui sunt multe. Și ajută-ne să-L vedem pe Hristos, doar pe Hristos. În Numele Lui ne rugăm și toată biserica spune „amin”.

Știați că viața este o serie de decizii? Multe decizii. Unele mici, altele mari. Unele nesemnificative, unele foarte semnificative. Ne mutăm sau rămânem aici? Mă căsătoresc sau rămân singur? Decizii la tot pasul. Noi luăm deciziile, iar deciziile ne formează pe noi. Alegerile au consecințe. Așadar, a lua decizii poate deveni o treabă foarte neliniștitoare. Devenim agitați. Dacă luăm deciziile greșite? Dacă eu merg spre sud și trebuia să merg spre nord? Din acest motiv, dată fiind greutatea luării deciziilor, găsim o mare încurajare în Scriptură. Aceasta este promisiunea că nu suntem lăsați singuri în luarea deciziilor. Putem fi conduși de Duhul Sfânt. El este Ghidul nostru personal. În Psalmul 23:3 avem această promisiune: "Mă povăţuieşte pe cărări drepte din pricina Numelui Său." Bunul nostru Păstor nu doar că ne hrănește, dar ne și conduce. Nu doar ne corectează, ci ne și direcționează. Nu ne va lăsa singuri. El nu ne lasă să deslușim viața de unii singuri. El ne ține pe cale, iar atunci când ne abatem, El s-a angajat să ne aducă înapoi. El Și-a trimis Duhul Său cel Sfânt să ne ajute să ne găsim drumul spre casă.

Există multe ilustrații în Biblie care ne ajută să înțelegem Duhul Sfânt. El este Vântul lui Dumnezeul, Focul lui Dumnezeu, Untdelemnul lui Dumnezeu. Vreau să vă sugerez încă una pe care este posibil să nu o fi luat vreodată în considerare. Ilustrația se află în antica poveste a lui Moise și a poporului evreu. Probabil vă amintiți că au petrecut 400 de ani în sclavie egipteană, iar această generație care urma să fie salvată nu trecuseră vreodată granița, își petrecuseră întreaga viață în Egipt. Dar apoi, într-o turnură fulgerătoare a lucrurilor, Faraon i-a eliberat. Marea Roșie s-a deschis înaintea lor și toate secolele de sclavie erau lăsați în urmă. Acum se puteau îndrepta în direcția Țării Promise. Totuși, aceștia erau începători în toate astea. Nu părăsiseră niciodată orașul natal, nu știau cum să călătorească, nu știau încotro să meargă, nu știau dacă să facă dreapta sau stânga…

Din acest motiv, Dumnezeu Și-a luat rolul de Cale. Priviți la aceste trei pasaje:
1. Exodul 13:21: "Domnul mergea înaintea lor: ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, pentru ca să meargă şi ziua, şi noaptea.
2. Exodul 14:19-20: "Și stâlpul de nor care mergea înaintea lor şi-a schimbat locul şi a stat înapoia lor. El s-a aşezat între tabăra egiptenilor şi tabăra lui Israel."
3. Exodul 40:36-38: "Cât au ţinut călătoriile lor, copiii lui Israel porneau numai când se ridica norul deasupra cortului. Şi când nu se ridica norul, nu porneau până ce nu se ridica."

Ei erau ghidați de Dumnezeu. Vă puteți închipui cum a schimbat acest lucru anxietatea lor? Știau exact unde trebuie să meargă, tot ce aveau de făcut era să-și ridice ochii spre cer. În fiecare zi poate că Moise și liderii vedeau diferite opțiuni la dreapta, o vale în fața lor, la stânga poate niște câmpii aride… Și nu știau încotro. Dar au privit spre ceruri și, la momentul potrivit, norul sau focul pornea într-o anumită direcție. Și-și spuneau: „Fiecare să se pregătească, este vremea să ne mișcăm. Stresul luării deciziilor a fost redus la o privire atentă spre cer. Cui nu i-ar plăcea așa ceva? Să-i spunem un GPS divin.

Dar știți ce, oameni buni? Vreau să vă spun că și noi îl avem. Și noi avem ceea ce evreii aveau în pustie, cu excepția faptului că noi nu trebuie să mâncăm mană în fiecare zi. Și putem să-i mulțumim profetului Isaia pentru dezvăluirea numelui puterii ce conducea norul și focul. Vreți să vedeți despre cine este vorba? Priviți la acest pasaj din Isaia 63:11-14: “‘Unde este Acela care i-a scos din mare, cu păstorul turmei Sale? Unde este Acela care punea în mijlocul lor Duhul Lui cel sfânt; care povăţuia dreapta lui Moise, cu braţul Său cel slăvit, care despica apele înaintea lor, ca să-Şi facă un Nume veşnic, care îi călăuzea prin valuri ca un cal pe loc neted, fără ca ei să se poticnească? Ca fiara care se coboară în vale, aşa i-a dus Duhul Domnului la odihnă.’ Aşa ai povăţuit Tu pe poporul Tău, ca să-Ţi faci un Nume plin de slavă!"

Așadar, întrebarea zilei este: cine i-a ghidat pe copiii lui Israel? Duhul Sfânt. Și întrebarea pentru noi este: cine ne ghidează astăzi? Duhul Sfânt. Isus ne-a dat această siguranță binecuvântată, Ioan 16:13: "Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul." Nu trebuie să deslușiți viața de unii singuri. Dumnezeu nu v-a salvat și apoi v-a părăsit. Nu v-a salvat ca mai apoi să vă lase singuri să vă descurcați. Nu, nu, ci exact opusul. A pus în voi chiar prezența Lui Însuși. Și voi aveți exact ceea ce aveau evreii, anume o direcționare supranaturală.

Atunci de ce ne mai pierdem? De ce devenim confuzi? De ce ni se pare așa greu să identificăm voia lui Dumnezeu pentru noi. Am câteva gânduri ca răspuns, dacă vreți să umpleți spațiile de pe foi. Pentru a-L putea auzi pe Dumnezeu trebuie (1) să ne oprim din a urma o cultură care nu-L urmează pe Dumnezeu. Amin. Nu avem cum să credem că dacă îi urmăm pe ei, putem să-L urmăm și pe El. Aceasta a fost învățătura apostolului Pavel, priviți ce clar a fost în Romani 12:2: "Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită." Ce pasaj și ce promisiune! Există o voie pe care Dumnezeu o are pentru tine care este bună, plăcută şi desăvârşită. Și este posibil să înveți care este această voie, dar pentru a o face trebuie să iei decizia că Îl vei alege pe El deasupra lor. „Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia.”

Vedeți, oameni buni, Dumnezeu vrea să fim diferiți. Vrea să fim diferiți. Nu vrea să fim ciudați sau stranii. El, pur și simplu, nu vrea ca noi să ne străduim să ne amestecăm cu ei și să fim la fel. Noi nu ne uităm la societatea noastră după direcționare, ci la Creatorul nostru. Așa cum Dumnezeu le spune evreilor, Exodul 23:2: „Să nu te iei după mulțime ca să faci rău.” Știți ce se întâmplă dacă vă luați după mulțime și faceți rău? Vă riscați să cădeți în prăpastie. Cel puțin așa s-a întâmplat cu 1500 de oi în Turcia nu demult. Păstorii turci au raportat unul din cele mai bizare incidente, anume că 1500 dintre oile lor au fugit spre o prăpastie, iar 450 au murit. Ar fi murit și celelalte, dar au căzut pe corpurile celor moarte. Și nu s-a putut face nimic să le oprească. Vă puteți imagina o astfel de scenă? Mie îmi vine să cred că oile ce s-au luat după acele primele ce au căzut, pur și simplu nu gândeau. Nu-i așa? Sau dacă gândeau, gândeau ceva de genul: „Mda, nu pare prea inteligentă ideea, dar nu se pot înșela chiar 100 de oi. Nu?”

Ei bine, ba da pot. Nu cumva urmați și voi 100 de oi în prăpastie? Nu-L puteți auzi pe El dacă îi ascultați pe ei. Prima întrebare pe care trebuie să o puneți pentru a discerne voia lui Dumnezeu nu este, „Doamne, care e voia Ta pentru mine?”, ci „Cine este Șeful meu? Cine este la comandă? Cine are autoritate asupra vieții mele? Cine decide ce se întâmplă în viața mea?” Dacă răspunsul este „oamenii”, nu veți auzi direcțiile lui Dumnezeu. Dacă răspunsul este „personalități din televiziune”, nu veți auzi voia lui Dumnezeu pentru viața voastră. Adăugați la astea horoscopul, cititorii în palme, vrăjitorii. Dacă urmați stelele, nu urmăriți Soarele (Fiul). Opriți-vă din a urma o cultură care nu-L urmează pe Dumnezeu!

Și (2) începeți să ascultați de Duhul Sfânt care vorbește din partea lui Dumnezeu. În timpul umblării prin pustie a poporului evreu, s-a întâmplat ceva minunat. Au venit momente când poziția stâlpului de foc și a norului se schimba. Acestea două erau sus pe cer, conducând oamenii. Dar poate că vă amintiți de acest lucru, în primii ani ai pribegiei, lui Moise și poporului li s-a cerut să construiască Cortul lui Dumnezeu. Era un templu portabil dacă vreți să-i spuneți așa. Spre sfârșitul construirii acestuia, Duhul lui Dumnezeu a coborât în cort. În imaginația mea, norul și focul se întrepătrund și încep să se învârtă ca un ciclon coborând peste cort și ajungând între heruvim și serafim, în scaunul milei, pe chivotul legământului. Exodul 40:34: "Norul a acoperit cortul întâlnirii şi slava Domnului a umplut cortul."

Dacă ar fi fost ca noi să fim acolo în pustie și să fim martori la acea minune, din acea zi am fi arătat înspre cort și am fi spus că Dumnezeul nostru locuiește acolo. Cu această imagine în minte, pot să vă rog să vă puneți mâna pe inimă și să repetați după mine: „Dumnezeul meu locuiește aici”? Vedeți voi, a avut loc o minune grozavă în ziua în care I-ați spus „da” lui Isus. Dacă nu ați făcut asta niciodată, puteți să-I spuneți astăzi și se va întâmpla o minune invizibilă, dar de necontestat. Aceasta este marea și incredibila putere a Duhului Sfânt care a condus copiii lui Israel prin pustie, este faptul că va coborî - sub ce formă, nu știu - și va locui în voi, va alege să vă facă locul Lui de sălășluire.

Aceasta a fost promisiunea lui Isus, priviți la Ioan 14:17,23: "Duhul adevărului […] rămâne cu voi şi va fi în voi. Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, - vedeți, El va schimba ceea ce vreți voi în ceea ce vrea El și vă va face să vreți să-I ascultați învățătura - şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el." Din acest motiv, oriunde mergeți voi, e și Dumnezeu cu voi. Locul vostru de muncă este mai bun pentru că sunteți voi acolo, casa voastră e mai bună pentru că sunteți acolo, clasa de la școală este mai bună pentru că sunteți voi acolo, toate pentru că prezența lui Dumnezeu este cu voi. Da, Dumnezeu încă stă pe acel tron minunat, ceresc pe care îl vom vedea în Împărăția care vine, dar da! , da! , da! , El ne-a făcut pe fiecare dintre noi reședința Sa și locuiește în noi. Apostolul Pavel spune în 1 Corinteni 3:16: "Nu ştiţi că voi sunteţi Templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?" Aleluia! Ce popor sfânt ne-a făcut Dumnezeu să fim!

Ramificațiile acestui lucru sunt multiple și semnificative. Una dintre ele este că voi aveți puterea de a vă ghida, puterea Duhului Sfânt, locuind în voi. El ne mișcă dinlăuntru pentru a ne ghida. Și cum ne ghidează El? O face (3) prin două unelte: versetul și vocea. Versetul și vocea. Prima unealtă a Duhului Sfânt este versetul. Apostolul Pavel ne îndeamnă să luăm "coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu." Sabia Duhului, arma cu care Duhul luptă împotriva diavolului este Scriptura. Sursa Lui principală de comunicare este Scriptura. Primul loc unde trebuie să mergeți ca să-L auziți pe Dumnezeu sunt versetele Sale. El Își face cunoscută voia prin Cuvântul Său. Amintiți-vă acest verset din Psalmii 119:105: "Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea."

Așadar, vă pot implora, îndemna și îndruma să lăsați Cuvântul lui Dumnezeu să vorbească mai clar decât cuvântul societății? Inima mea se îndreaptă azi în mod special spre tineri. Sunt atât de multe voci care vă spun azi că voi nu valorați mult. Dar Cuvântul lui Dumnezeu spune că voi valorați totul pentru El. Există atât de multe voci care vă spun că nu veți păți nimic rău dacă veți încerca una sau alta. Dar Cuvântul lui Dumnezeu spune că există o cale care pare bună omului, dar sfârșitul ei este moartea. Există atât de multe voci care spun că probabil nu există Dumnezeu, sau dacă există, probabil nu ne cunoaște. Dar Cuvântul Lui spune că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea că a dat pe Singurul Lui Fiu”. Cea mai importantă decizie pe care o putem lua, indiferent de vârstă, este să lăsăm ca vocea lui Dumnezeu să fie vocea principală în viețile noastre.

Câți dintre voi puteți spune despre Cuvântul lui Dumnezeu că este nu doar inspirațional, ci și uimitor de practic? Ne ajută să luăm decizii în viața de zi cu zi. Da, vorbește despre marile probleme ca destinul, identitatea, mântuirea… Dar știați că vorbește despre relații, vecini și despre cum să te ocupi de afacerea ta? Îmi aduc aminte de o ocazie, acum mulți ani, când locuiam cu familia în Brazilia. Ca misionari, eram puși față în față cu o dilemă, o problemă etică, anume dacă să plătim taxe pe venit guvernului brazilian. Am angajat un avocat, el a analizat datele și ne-a spus că, tehnic, nu trebuia. Venitul nostru nu venea dintr-o sursă braziliană. Și era un articol în legea lor care spunea că dacă nu câștigi salarul din bugetul brazilian, nu trebuie să plătești impozit din el. Dar aveam aici și o problemă etică. Conduceam mașina pe drumuri braziliene, mă foloseam de servicii braziliene, îmi era destul de logic faptul că și eu ar trebui să-mi fac partea mea.

Și m-am întrebat dacă Biblia - deși credeam că nu poate fi chiar așa specifică - nu cumva are ceva de spus despre această problemă foarte particulară și unică pentru mine. Așa că mi-am scos din bibliotecă cartea de concordanțe și am căutat cuvântul „taxe”. Și iată, Biblia chiar are de spus câte ceva despre plătirea taxelor. Și am găsit cea mai interesantă poveste. Vă va da pe spate. Vă rog, dacă ați auzit-o deja, să nu mă opriți. A existat o ocazie în care oamenii vorbeau cu Isus dacă ar trebui sau nu să plătească taxe guvernului roman. Iar Isus i-a spus lui Petru: „Știi ce? Noi suntem copiii Regelui, deci, într-un fel, nu ar trebui să plătim.” Dar, i-a mai spus ceva (Matei 17:27): "Dar, ca să nu-i facem să păcătuiască, du-te la mare, aruncă undiţa şi trage afară peştele care va veni întâi. Deschide-i gura şi vei găsi în ea un ban pe care ia-l şi dă-li-l lor, pentru Mine şi pentru tine."

Îmi amintesc că am închis Biblia și m-am gândit: „Ei bine, nu cred că este neapărat să plătesc, dar ar fi bine.” Și m-am dus la pescuit sperând să prind și eu un pește cu ban. Glumesc, aveam deja banul, dar nu știam cui să i-l dau. Dar acum știam. Aceasta este doar o ilustrație pentru a arăta că Biblia este plină de sfaturi practice. Rugăciunea mea este ca voi să plecați de aici spunând astfel: „Bine, de azi înainte când am de luat vreo decizie, mă voi gândi întâi ce are Biblia de zis despre acel subiect.” Pentru că Dumnezeu vorbește întâi prin versete.

Deseori, El suplimentează versetul cu o voce. Pe lângă verset, El ne dă și o voce. Această voce poate fi un sfat înțelept atunci când mergi la cineva să îți dea un sfat. Această voce poate fi natura, atunci când Dumnezeu vă vorbește prin minunile din cer. Această voce poate fi și ceea ce noi numim presimțire sau voce lăuntrică. Aceasta este, de fapt, o combinație între Cuvântul lui Dumnezeu și conștiința voastră care a fost remodelată să reflecte gândul lui Hristos. Și aveți acel simțământ că acel lucru este bun. Știți despre ce vorbesc? Cei din vechime o numeau   „cunoștință”. Există o cunoștință în noi și, pur și simplu, știm. E acea voce interioară.

Cartea Faptele Apostolilor este plină de oportunități la care ne putem uita în care Duhul Sfânt a fost vocea deciziilor. Biserica din Antiohia căuta pe cine să trimită ca misionar în slujire. Scriptura spune (Fapte 13:2-3): "Pe când slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: ‘Puneţi-Mi deoparte pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.’ Atunci, după ce au postit şi s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece." Așadar, ei au auzit vocea Duhului Sfânt, nu-i așa? Cum de au auzit acea voce? A fost o voce ce a vorbit direct? Nu știu. Oare a fost vocea unuia dintre ei spunându-le ceea ce credea. Nu știu. Să fi făcut Dumnezeu litere din nori și să fi scris „Barnaba și Saul” sus pe cer? Nu știu. Știu doar că Dumnezeu a vorbit cu ei și ei au fost convinși că au auzit vocea lui Dumnezeu. Iar atunci când au auzit vocea, au ascultat-o.

Ceea ce știu sigur este acest lucru, Dumnezeu vă va vorbi, prieteni dragi. Dumnezeu vă va vorbi, vă va ghida. El nu v-a lăsat singuri în această călătorie. El vă va vorbi și, pe măsură ce continuați să creșteți în relație cu Dumnezeu, veți începe să înțelegeți felurile în care vă vorbește. Ioan 10:3: „Oile aud glasul lui.” În familia mea avem un fluierat secret. Nu va mai fi secret din moment ce vă voi povesti despre el. Dacă se întâmplă vreodată să fiu la un magazin, la mall sau la aeroport și aud acest fluierat, imediat îmi dau seama că am dat de bucluc cu Denalyn. Este fluieratul nostru de familie. Și funcționează de decenii pentru noi. Parcări, locuri de joacă, aeroporturi… Atunci când ne pierdem unul de celălalt, folosim acest fluierat.

La fel cred că Tatăl ceresc are un fluierat pentru voi. Vi se pare ciudat acest lucru? Sper că nu. Sper să-l găsiți ca un gând bun. Sper că știți că aveți un prieten care nu dă greș, Duhul Sfânt, care și-a asumat slujba, în numele Trinității, de a vă ghida prin viață și de a vă ajuta să luați decizii. Și El va folosi orice și pe oricine să vă ajute să ajungeți acasă în siguranță. Cu mulți ani înainte, când această biserică avea în vedere cumpărarea acestei proprietăți, eu și soția mea cântăream care ar putea fi sprijinul nostru financiar. Am discutat aceast lucru împreună, am întors subiectul pe toate părțile și, într-o sâmbătă dimineață, am ieșit la alergat și mă gândeam la asta. Aveam în minte o sumă ce mie mi se părea cea potrivită. În minutul în care mă gândeam la acea sumă, a trecut pe lângă mine o pasăre roșie foarte frumoasă. M-am gândit că e interesant. M-am întors acasă, Denalyn era în bucătărie. I-am spus: „Dragă, cred că știu suma. Dar sunt curios dacă ai și tu vreo sumă în minte.” Și ea mi-a spus că da. I-am propus să ne scriem fiecare numărul pe hârtie și să vedem în același timp cât de aproape suntem. Când ne-am arătat foile, aveau pe ele același număr. Și i-am spus despre acea pasăre roșie, i-am spus că poate Domnul a trimis-o ca o confirmare. Din acea zi, am avut nenumărate momente de genul cu o pasăre roșie, atât de multe încât Denalyn a cumpărat un tablou cu o pasăre roșie și l-a pus pe perete acasă la noi.

Ce vreau eu să spun, de fapt? Vreau să spun că dacă vreau să știu voia lui Dumnezeu, trebuie să merg să caut o pasăre roșie? Oare trebuie să devin un fan St. Louis Cardinals (echipa poartă costume roșii)? Nu asta spun. Ceea ce spun este că Dumnezeul nostru care deține natura, care deține cerurile, care deține păsările cerului, ne iubește prea mult pentru a nu folosi aceste elemente minunate ale creației pentru a-Și face vocea auzită. Vă rog frumos să nu mergeți acasă și să spuneți că Lucado a mers acasă și a spus că vocea autoritară a lui Dumnezeu este transmisă prin păsări. Nu! Nu asta încerc să spun! Care este Cuvântul autoritar principal? Scriptura. În primul rând versetele. Apoi posibil, dacă vrea Dumnezeu, vocea și afirmarea din partea prietenilor, a consilierilor, a naturii. Dar ideea de ansamblu este că Dumnezeu vă va ghida pe măsură ce alegem să facem vocea Lui să fie autoritatea în viața noastră. El ne va vorbi prin Scriptură.

Apropo, acum înțelegeți de ce este atât de ușor să fiți distrași din lecturarea Bibliei. Nu-i așa? Aceste cărți au tendința de a acumula praf mult în unele case. Asta e pentru că diavolul nu vrea să le folosim. El știe ceea ce se întâmplă, știe că acesta este Cuvântul viu al lui Dumnezeu. Așadar, nu ați vrea să plecați astăzi de aici cu hotărârea de a asculta de versete în fiecare zi, să cereți să auziți vocea și să primiți îndrumarea lui Dumnezeu?

Există o poveste despre un bătrân ce trăia în estul Europei în anii 1900. Căutând să-și facă un trai mai bun, a pus deoparte niște bani pentru a-și cumpăra un bilet de vapor spre New York. planul lui era să își găsească un loc de muncă și să trimită de acolo bani pentru familie. A dat toți banii strânși pe bilet și îi mai rămăseseră doar pentru a cumpăra rația de brânză și covrigi pentru 12 zile. A subzistat cu asta timp de 12 zile pe mare. În fiecare zi urmărea oamenii mergând la cantină și se uita pe fereastră la acele minunate meniuri. Apoi se ducea în camera lui și-și mânca brânza și cartofii. În ultima zi a călătoriei, stând și uitându-se la Statuia Libertății, unul dintre chelneri l-a zărit, a mers spre el și l-a întrebat: „Nu intenționez să fiu băgăcios, dar de ce nu v-am văzut niciodată în cantină? Călătorul a explicat lipsa banilor și dependența sa de covrigi și brânză. Însă chelnerul i-a spus uimit: „Nu știați că în biletul dumneavoastră erau incluse și trei mese pe zi? V-am pregătit un loc în fiecare zi, dar nu ați venit niciodată.”

Dragă copil al lui Dumnezeu, El ți-a pregătit un loc la masă. V-a pregătit un loc la masa Sa. el vă va hrăni. El vă va purta de grijă. Să nu credeți că trebuie să treceți prin viața asta mâncând covrigi și brânză. El vă va conduce acasă și vă va ghida fiecare pas prin versetele Sale și prin vocea Sa, pentru că El este un Bun Păstor. Amin?

Îți mulțumim, Doamne, pentru binecuvântările Tale de azi. Fă-Ți lucrarea în noi acum în timp ce ne punem inimile deoparte în acest moment de rugăciune. Prin Hristos ne rugăm, amin.