Importanța priorității în viața de credință (Matei 6:31-33, Luc. 14:26)

”Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?” Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6:31-33)
„Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mama sa, pe nevasta sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. “ (Luc. 14:26)
– Prioritate s. f. Însușirea de a fi primul în timp; dreptul de a ocupa primul loc ca importanță, ca valoare, ca demnitate; precădere, primordialitate, întâietate.
– Prioritatea în viața de credință, este capacitatea de-a analiza, distinge și accepta, prin Duhul Sfânt, lucrurile care au întâietate în trăirea noastră, astfel ca voia lui Dumnezeu să fie împlinită în viața noastră.

O prioritate greșită duce la un stăpân greșit sau la schimbarea stăpânilor, duce la robia întunericului, duce pe om departe de Dumnezeu, în timp ce o prioritate corectă duce pe om sub autoritatea lui Dumnezeu, duce pe om la lumină, la o comoară veșnică.
Matei 6:19. Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii; 20. ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. 21. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
Matei 6:24. Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt; nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.

Să privim împreună astăzi in Sfânta Scriptură, la cateva adevăruri privind importanța priorității in viața de credință, văzandu-i cu adevărat valoarea, să hotarâm ca prioritatea vieții noastre să fie Dumnezeu, ascultarea de El:

1. Prioritatea în viața de credință este de importanță vitală
a) Vitală pentru fiecare personal
Luca 9:23. Apoi a zis tuturor: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze. 24. Fiindcă oricine va voi să-şi scape viaţa o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine o va mântui.
Luca 9:59. Altuia i-a zis: „Vino după Mine!” „Doamne”, I-a răspuns el, „lasă-mă să mă duc întâi să îngrop pe tatăl meu.” 60. Dar Isus i-a zis: „Lasă morţii să-şi îngroape morţii, şi tu du-te de vesteşte Împărăţia lui Dumnezeu.” 61. Un altul a zis: „Doamne, Te voi urma, dar lasă-mă întâi să mă duc să-mi iau rămas bun de la ai mei.” 62. Isus i-a răspuns: „Oricine pune mâna pe plug, şi se uită înapoi nu este destoinic pentru Împărăţia lui Dumnezeu.”
b) Vitală pentru cei din jurul nostru
Iosua 7:1. Copiii lui Israel au păcătuit cu privire la lucrurile date spre nimicire. Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din seminţia lui Iuda, a luat din lucrurile date spre nimicire. Şi Domnul S-a aprins de mânie împotriva copiilor lui Israel.
Iosua 7:5. Oamenii din Ai le-au omorât aproape treizeci şi şase de oameni…
Iosua 7:24. Iosua şi tot Israelul împreună cu el au luat pe Acan, fiul lui Zerah, argintul, mantaua, placa de aur, pe fiii şi fiicele lui Acan, boii lui, măgarii, oile, cortul lui şi tot ce era al lui; şi i-au suit în valea Acor. 25. Iosua a zis: „Pentru ce ne-ai nenorocit? Şi pe tine te va nenoroci Domnul azi.” Şi tot Israelul i-a ucis cu pietre. I-au ars în foc, i-au ucis cu pietre
Marcu 9:42. Dar, dacă va face cineva să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră mare de moară şi să fie aruncat în mare.

2. Prioritatea în viața de credință ne arată ce iubim cu adevărat
Luca 18:20. Ştii poruncile: „Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta.” 21. „Toate aceste lucruri”, I-a zis el, „le-am păzit din tinereţea mea.” 22. Când a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis: „Îţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă.” 23. Când a auzit el aceste cuvinte, s-a întristat de tot; căci era foarte bogat. 24. Isus a văzut că s-a întristat de tot şi a zis: „Cât de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii!

Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubește cineva, va păzi Cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el și vom locui împreună cu el. (Ioan. 14:23)

2. Prioritatea îți arată cine îți este Stăpân
1 Samuel 15:7. Saul a bătut pe Amalec, de la Havila până la Şur, care este în faţa Egiptului. 8. A prins viu pe Agag, împăratul lui Amalec, şi a nimicit cu desăvârşire tot poporul, trecându-l prin ascuţişul sabiei. 9. Dar Saul şi poporul au cruţat pe Agag şi oile cele mai bune, boii cei mai buni, vitele grase, mieii graşi şi tot ce era mai bun; n-a vrut să le nimicească cu desăvârşire, şi au nimicit numai tot ce era prost şi nebăgat în seamă.
1 Samuel 15:22. Samuel a zis: „Îi plac Domnului mai mult arderile de tot şi jertfele decât ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea face mai mult decât jertfele, şi păzirea cuvântului Său face mai mult decât grăsimea berbecilor. 23. Căci neascultarea este tot atât de vinovată ca ghicirea, şi împotrivirea nu este mai puţin vinovată decât închinarea la idoli şi terafimi. Fiindcă ai lepădat cuvântul Domnului, te leapădă şi El ca împărat.”

Ioan 8:41. Voi faceţi faptele tatălui vostru.” Ei I-au zis: „Noi nu suntem copii născuţi din curvie; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.” 42. Isus le-a zis: „Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-aţi iubi şi pe Mine, căci Eu am ieşit şi vin de la Dumnezeu: n-am venit de la Mine însumi, ci El M-a trimis. 43. Pentru ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Pentru că nu puteţi asculta Cuvântul Meu. 44. Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii. 45. Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeţi.

4. Prioritatea îți arată în ce direcție te îndrepți
Luca 16:24. şi a strigat: „Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi înmoaie vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba; căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.”25. „Fiule”, i-a răspuns Avraam, „adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi-a luat pe cele rele; acum aici, el este mângâiat, iar tu eşti chinuit.

Luca 10:38. Pe când era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat într-un sat. Şi o femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei. 39. Ea avea o soră numită Maria, care s-a aşezat jos la picioarele Domnului şi asculta cuvintele Lui. 40. Marta era împărţită cu multă slujire, a venit repede la El şi I-a zis: „Doamne, nu-Ţi pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i, dar, să-mi ajute.” 41. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămânţi tu, 42. dar un singur lucru trebuie. Maria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua.”

Prioritățile din viața noastră sunt “turnesolul” credinței, care ne arată exact unde stăm pe cale!

Întâmplare exemplu: Un popor care a fost atât de bine guvernat de poporul său, încât supușii i-au făcut chipul. După moarte au căutat în toată țara pe unul să-i semene. N-au găsit, însă lângă acea sculptură în final au dat de un tânăr care semăna aproape perfect. Timp de ani de zile tânărul a privit la chipul regelui și astfel chipul acela s-a imprimat pe fața tânărului.

Să ne întrebăm astăzi, care sunt cu adevarat prioritățile din viața noastră?
Care sunt prioritățile în deciziile noastre?
Uitându-ne la prioritățile din viață, oare trăim cu adevărat, oare îl iubim cu adevarat pe Domnul, oare Domnul este Stapânul nostru, oare mergem pe Direcția bună spre Cer?
Avem puterea să ne pocăim astăzi, văzând cât de importante sunt prioritățile din viața noastră?
Avem puterea ca de astăzi să hotărâm, ca prioritățile noastre în fiecare zi să fie ancorate în Scriptură, astfel ca să ne ducem Mantuirea până la capăt?

Simion Ioanăș