Ne aflăm în a doua duminica din "Missions Focus" (atenția misiunii) și dintotdeauna, de câțiva ani ne-am terminat programul cu un mesaj care are un apel pentru cei prezenți la aceste 7 servicii ale noastre în acest weekend și vreau doar să vă aduc în atenție unde mergem ca să nu vă ia prin suprindere și ca să vă puteți ruga în timp ce ne îndreptăm spre final. Când voi termina o să vă invit să ieșiți aici în față sau pentru cei din centru, acolo unde urmăriți mesajul sau în nord unde urmăriți duminică dimineața să stați în față dacă Dumnezeu a început prin acest mesaj să vă îndrepte către serviciu misionar pe termen mai lung care este slujirea transculturală la un moment dat în viitor. Nu ești sigur dacă se va întâmplă și nu mă refer la 2 săptămâni vara viitoare. Mă refer la termen mai îndelungat și uneori Dumnezeu ne îndreaptă spre acea direcție. Vreau să mă rog pentru aceasta și vă vom da un card pe care să-l urmăriți. În modul acesta vom termina programul de astăzi. Și mă gândesc la tot felul de oameni copii, vârstă mijlocie, cei la final, studenți, tineri, bărbați, femei, singuri, căsătoriți. Fie că Dumnezeu să folosească acest program ca să confirme ceea ce face și să facă să fie folositor în viața voastră și în viața acestei biserici. Aceste poze pe care tocmai le-am văzut în timpul darului de bună voie a fost doar jumătate dintre ele. Și aceasta te mișcă inevitabil. Să ne rugăm!

Tată, în rândurile lor urmează să se alăture sute cine vor fi? Te rugăm să vii și să fii înmiresmat în acest timp cu cunoașterea Fiului Tău și nu lăsa mireasma nimănui de aici să fie moarte, fă ca mireasma să fie viață. Fie ca unii să se trezească la adevărul și realitate lui Isus Cristos și să fie salvați. Iar ceilalți să găsească aceasta aroma așa de convingătoare încât să dorească să o poarte ca pe un veșmânt într-un loc unde nu este nicio aromă a lui Cristos de orice fel. Ajuta-mă să mă ocup de acest pasaj cu credință. Mă rog în Numele lui Isus, amin!

Înainte să deschidem în 2 Corinteni, aș vrea să vă pun într-un context misionar. Pavel este un misionar am văzut asta foarte clar în Romani 15. Vă aduceți aminte de predica despre "sfânta ambiție"? Vă aduceți aminte care era ambiția sfântă a lui Pavel? Ceva de genul: "Am căutat să vestesc Evanghelia acolo unde Cristos nu fusese vestit, ca să nu zidesc pe temelia pusă de altul" (Romani 15:20). Acesta este modul în care vorbește un misionar. Un misionar este acea persoana care are aceste impulsuri înăuntru de a merge mai departe de aceste concentrări și saturații ale Evangheliei spre locuri și oamenii unde Evanghelia este valabilă în cantități mici. Asta înseamnă a fi misionar. Noi îi numit misionari de frontieră, misionari pionieri sau misionari pentru cei la care nu s-a ajuns încă. Pavel a fost primul și Pavel a fost, probabil, cel mai bun; dar ce descendență de iubitori au urmat după acest mare om. Chiar până azi, această slujire și acest moment fie că ești în nord, centru sau, unde voi fi eu mâine dimineața, sud.

Puteți găsi motivele pentru care această descendență a ținut 2000 de ani și este încă foarte convingătoare și relevantă și astăzi așa încât toți acești oameni se dau pe sine însuși în modul acela și alte moduri. Unu, puteți să vă aduceți aminte că Isus a zis chiar înainte să plece înapoi în Ceruri: "Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ. Duceți-vă și faceți ucenici... Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului" (Matei 28:18-20). Sau, vă puteți aduce aminte de Psalmul 66: "Cântați o cântare nouă Domnului, cântați Domnului întreg pământul, cântați Domnului și binecuvântat-I numele, spuneți de mântuirea Lui neamurilor, spuneți de gloria Lui pe tot pământul." Și țineți minte că vrea ca aceasta să se împlinească. Sau puteți să deschideți la unul dintre cele mai familiare pasaje din Biblie care spune: "Dumnezeu a iubit atât de mult lumea că a dat pe singurul Său Fiu pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică." Și țineți minte că El vrea ca mântuirea să fie proclamată națiunilor pentru ca oricine crede să fie salvat, iar cei ce nu o fac vor pieri.

Sau, poți merge online pe "joshuaproject. net", ceea ce vă recomand să faceți. Nu cunosc niciun alt site mai folositor sau clar despre cum să ajungi la oameni neevanghelizați decât "joshuaproject. net", unde vei învăța lucruri precum acesta: (pe care eu l-am învățat chiar ieri în timp ce actualizam detaliile). Conform cu modul lor riguros de a face statistici, 15 988 grupări etnolingvistice distincte de oameni care există în lume din aceștia 6 572 sunt neevanghelizați. Daca îi definim pe acești oameni neevanghelizați ca având mai puțin de 2% creștini 2.6 miliarde de oameni locuiesc în aceste grupuri de oameni neevanghelizați. Doar ca să vă dau o idee din 100 cele mai mari grupuri neevanghelizate 44 dintre ele sunt în India, 8 sunt în China, 7 în Indonesia și Pakistan. Cele mai mari 3 dintre ele sunt: japonezii din Japonia, bengalezii din Bangladesh și shaikh (o grupare musulmana) în India. Din cele 100 cele mai mari grupe de oameni neevanghelizați 43 sunt musulmani, 36 sunt hinduși, 9 sunt budiști 22 de grupuri au populații de peste 20 milione de oameni. Cu alte cuvinte, una dintre modalitățile de a răspunde acestei întrebări: "De ce această linie de descendenți continuă să meargă?"

Avem o lucrare mare de făcut înaintea noastră și un Domn mare care spune "am să o termin". Evanghelia va fi predicată, în toată lumea, către toate națiunile și atunci sfârșitul va veni iar El are toată autoritatea să o facă. Una dintre cele mai mari aspirații din viață mea este să avem o baza în Betleem din care să trimitem un număr crescând de misionari către oameni neevanghelizați și să îi trimitem cu eficiență crescândă și credință biblică ce crește continuu și grijă ce crește continuu față de ei și familiile lor. Când mă gândesc la cum să nu-mi irosesc viața la vârstă de 60 de ani nu vreau s-o irosesc, mai des decât orice mă gândesc la aceasta: Roagă-te, studiază, predică, scrie și condu ca astfel încât să ridici mai mulți și mai mulți oameni. Oameni tineri, tineri adulți neastâmpărați, oameni pensionați, înțelepți, maturi care știu că n-ar trebui să își petreacă ultimii 20 de ani jucându-se și caută moduri ca să nu irosească viață. Câteva lucruri se simt mai semnificative, mai strategice, mai neirositoare decât să îmi investesc viața în orice ar însemna ca în această biserică și oriunde pot să stimulez și să expir asupra acelei pasiuni ca să mobilizez sute de mii de oameni să se rupă ca un val către oamenii neevanghelizați din lume, asta o să se întâmple. Dumnezeu va duce la îndeplinire acest lucru și atunci Domnul va sta înaintea noastră din ceruri și ce mai cină vom lua împreună.

Să deschidem împreună la 2 Corinteni, capitolul 2, dacă nu aveți Bibliile deja deschise. 2 Corinteni și în timp ce citim aș vrea să mă rog ca Dumnezeu să vină și să facă asta pentru că sunt foarte conștient că, la fel de mult ca orice altceva, Dumnezeu folosește mesaje scrise, mesajele inspirate ale Bibliei, predicate prin puterea Duhului Sfânt în a chema oamenii de unde sunt spre un alt loc. Când privești în urmă la viața ta, cel puțin în dreptul meu, s-a întâmplat atât de des ca în timpul de închinare când luminile s-au oprit toată ceața s-a îndepărtat și am realizat brusc,"aici ar trebui să fiu","acolo ar trebui să merg","aici ar trebui să stau". Se poate întâmpla. Să ne rugăm!

Tată, în timp ce deschidem acest pasaj te implor ca acesta să ia viață în așa fel încât mireasma cunoștinței lui Cristos să fie așa convingătoare încât nimeni să nu o miroasă ca pe mireasma morții, ci doar viață, viața noastră și prin noi aroma prin lume, printre popoare. Vino și ajuta-mă! Mă rog în Numele lui Isus, amin!

Situația din spatele acestui text este următoarea, în capitolul 2 versetele de la 12 la 17. Pavel a scris o scrisoare dureroasă către Corint și este îngrijorat că ar putea să îi înstrăineze și spera că îi va vindeca și nu știe care este efectul. Și îl trimite pe Tit să afle: "Du-te și află ce se întâmplă". Nu poate dormi din cauza aceasta, aceasta era situația. Versetul 12: "Când am ajuns la Troa... " Vă explic geografic acum. Aceasta este Grecia, aici jos este Corint, Atena. Aici se află Turcia de astăzi este o apă între ele, marea Egee. Sus aici este Macedonia și aici este Troa."Când am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, măcar că mi se deschisese acolo o uşă în Domnul, n-am avut linişte în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe fratele meu Tit; de aceea mi-am luat ziua bună de la fraţi şi am plecat în Macedonia." Opriți-vă aici și gândiți-vă profund la aceasta. Există o ușa deschisă pentru Evanghelie în Troa și îl avem pe acest misionar a cărui inimă nu se va odihni și se întreabă: "Ce ar trebui să fac? Este o ușă deschisă în Troa și eu abia mai suport să stau aici."

Și nu rămâne, trece istmu și pornește către Macedonia, căutându-l pe Tit care era pe drum pentru a-l întâlni pe Pavel. Îl căuta."Trebuie să aflu ce se întâmplă în Corint, nu pot îndura asta." Mi-ar plăcea să predic o întreagă predică din asta dar nu o voi face, doar punctez în trecere. Mă întreb dacă aceasta îi descrie pe unii dintre voi prezenți la acest program. Există o ușă deschisă larg pentru tine. Roadele pot fi abundente aici, aici și tu nu te poți odihni, ești sfâșiat. Trebuia el să plece din Troa? Ar fi trebuit el să plece din Troa? O ușa deschisă pentru Evanghelie și tu ești neliniștit din cauza corintenilor? Trebuia să plece? Nu voi răspunde. Doar voi puncta că a plecat. Și pentru că a plecat noi avem acest text. Așa este Dumnezeu. Bine sau rău, el a plecat. Ar trebui s-o faci și tu? Nu e ușor să știi, nu-i așa? Sunt sigur că Pavel nu știa. Presupunerea mea este că atunci când citești capitolul 11 găsești conflicte afară, frici înăuntru. Așa s-a descris pe sine când a ajuns în Macedonia. Nu știa dacă a acționat corect. Ce bine e să fii creștin, să ai o cruce.

Acum este în Macedonia și vine Tit. Nu spune asta aici, dar noi știm asta din capitolul 7. Vreau să citim capitolul 7, versetele de la 5 la 7: "Căci şi după venirea noastră în Macedonia, trupul nostru n-a avut nicio odihnă. Am fost necăjiţi în toate chipurile: de afară lupte, dinăuntru temeri. Dar Dumnezeu, care mângâie pe cei smeriţi, ne-a mângâiat prin venirea lui Tit. Şi nu numai prin venirea lui, ci şi prin mângâierea cu care a fost mângâiat şi el de voi. El ne-a istorisit despre dorinţa voastră arzătoare, despre lacrimile voastre, despre râvna voastră pentru mine, aşa că bucuria mea a fost şi mai mare." Aceasta este situația în Macedonia. Apare Tit și noutățile sunt bune din Corint și când Pavel își propune să scrie despre asta în capitolul 2, o scrie într-un mod foarte neobișnuit.

Alege două ilustrații care sunt șocante și conflicuale. Să luăm ilustrațiile pe rând. Aceasta este viața unui misionar în formatul unei imagini. Prima imagine este prezentată în începutul versetului 14, merge în Macedonia și spune: "Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu... " Țineți minte, Tit a sosit."Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos." Ne oprim aici. Asta poate să nu însemne ceea ce credeți voi că ar însemna. Pentru că acel cuvânt este rar și neobișnuit și, în mod sigur, înseamnă ce face un general roman când capturează un dușman, îl pune în lanțuri, îl aduce în Roma, stabilește o zi în care fac acest proces mare, pune dușmanul în spate, se pune pe calul lui cel mare și ia un steag mare al armatei și merge și defilează cu inamicul prin oraș în drumul lor spre a-l omorî. Acesta e cuvântul. E foarte neobișnuit. E folosit o singură altă dată de către apostolul Pavel, ceea ce ne duce la însemnătatea lui.

Voi citi Coloseni 2:15 care spune: "A dezbrăcat domniile şi stăpânirile." Iată-L, în război cu diavolul la cruce, dezbracă diavolul de ultimele lui arme: "A dezbrăcat domniile şi stăpânirile şi le-a făcut de ocară înaintea lumii, - și aici intervine cuvântul - după ce a ieşit biruitor asupra lor prin cruce." Le-a condus în procesul biruinței. Despre diavol este vorba. Deci în Coloseni, cuvântul este folosit ca să exprime: "Dumnezeu a biruit asupra diavolului și îl conduce în procesul biruinței." Și în 2 Corinteni 2 spune că a biruit asupra lui Pavel și îl duce în carul de biruință ca și captiv, rușinat de opoziția sa. O imagine stranie a fost creată. Dar există o diferență crucială între diavol și Pavel în acest drum, care se găsește în versetul 14, prin fraza "în Cristos"."Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos." Cu alte cuvinte, Pavel a fost învins pe drumul Damascului a fost un vrășmaș al lui Isus: "De ce Mă prigonești? Nu Mă poți învinge, Eu mereu căștig." Și îl învinge pe Pavel pe drumul Damascului, îl ia captiv și acum îl aduce la credință, îi iartă păcatele, îl îndreptățește în prezența Lui și îl face un slujitor demn și bucuros în acest drum. Dar, el încă folosește acea imagine îngrozitoare care îl pune pe drumul suferinței și al morții.

Și Pavel se folosește de aceasta în 2 Corinteni Însăși slujirea lui este una de suferință. Imaginea de aici spune că, pe de-o parte, el a fost învins și, în Cristos, el este voitor, iertat și îndreptățit și slujește Unui mare Rege. Dar pe cealaltă parte este un om învins, chemat să pară slab și rușinat ca lepădătura lumii în acest drum. De ce a spus asta? . De ce a folosit această imagine aici? Pentru că vrea să împlinească anumite lucruri. Pe de-o parte vrea să se bucure că Tit a venit."Da, da, victorie! Corintenii s-au pocăit și nu au pus scrisoarea mea dureroasă împotriva mea Pfiu! Ăsta era un risc. Mulțumesc! Mulțumesc!" Ați scris ceva asemănător cuiva vreodată? Eu am făcut-o. Și asta e minunat, dar el știe și altceva. Sunt atât de mulți adversari în Corint. Ei nu acceptă autoritatea lui. Ei predică o altă evanghelie, capitolul 11, versetul 4. Îi numește "apostoli nespus de aleși". Ei nu îi recunosc autoritatea. Ei nu Îl văd pe Cristos în el. Ei îl văd slab, fără putere."Uită-te la el, este ca un învins în lanțuri care este târât la moarte." El știe că acesta este modul în care îl văd ei. Deci imaginea lui vrea să spună: "Sunt un misionar și uneori reușesc, iar alteori nu; uneori oamenii Îl văd pe Cristos, alteori ei văd doar un criminal crucificat; uneori simt mirosul vieții, alteori simt mirosul morții."

Am intrat în cea de-a doua imagine, nu-i așa? Versetul 14. Prima imagine prezintă carul de biruință, unde da, el este în Cristos, un slujitor în spatele Marelui Rege și totodată este un rob care adeseori este văzut în rușine, slab fără putere, care nu poate învinge peste toți cei din Corint. Și el știe asta, și asta înseamnă să fii misionar. A doua imagine: un sacrificiu în dar ca o mireasmă dulce pentru Dumnezeu. Versetul 14: "Și care răspândeşte prin noi în orice loc mireasma cunoştinţei Lui." Viață misionarului este o viață de răspândire a miresmei cunoștinței lui Cristos. Motivul pentru care spun că este o imagine a sacrificiului pentru Dumnezeu, căci Dumnezeu îi simte mirosul primul înainte ca oricine altcineva s-o facă, este pentru că spune asta în versetul 15. Prima frază: "În adevăr, noi suntem înaintea lui Dumnezeu o mireasmă a lui Hristos." Vedeți asta? Această mireasmă este simțită în primul rând de Dumnezeu. Suntem mireasmă lui Cristos pentru Dumnezeu. Ce înseamnă asta? Înainte ca oricine altcineva să simtă acest miros, Dumnezeu simte acest miros. Ce e asta?

Cred că explicația sună cam așa: în Efeseni capitolul 5, versetul 2, Pavel descrie moartea lui Cristos în următorul mod: "după cum şi Hristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi 'ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros' lui Dumnezeu." Deci în mintea lui Pavel, când Cristos a suferit și a murit pentru el, Cristos era o mireasmă, o aromă și Dumnezeu se apleca, în timp ce punea povara pe Însuși Fiul Său și spune,"acesta este cel mai frumos lucru pe care l-am văzut sau voi vedea vreodată și miroase magnific pentru Mine". Aceasta este imaginea morții lui Cristos înaintea Tatălui. Acum, Pavel se vede pe sine captivat de acest Cristos și însărcinat să ducă mai departe acea suferință și dragoste în lume. Ca el acum să se îmbrace în hainele lui Cristos, trăind chiar suferințele lui Cristos, devine aceiași mireasmă pentru Dumnezeu. Dumnezeu se apleacă asupra suferințelor lui Pavel când e închis, când e bătut, când e dat afara din sinagogă, când e trimis pe mare. Dumnezeu se apleacă și spune: "Ce aromă minunată!" De aceea îmi dau lacrimile când mă uit la acești misionari. Viețile lor sunt foarte îngreunate, sunt atacați constant. Sper doar ca ei să știe și ca voi să îi ajutați să știe că ei miros atât de bine pentru Dumnezeu. Aceasta este imaginea de început, nu este finalul, ci începutul acestei imagini. Și atunci apare acest aproape insuportabil efect în oamenii de această aromă. Există o parte îmbucurătoare și una ce îți frânge inima atașată, nu-i așa? Mireasma lui Cristos în suferințele lui Pavel pentru Dumnezeu, această mireasmă împarte lumea.

Să citim întâmplarea aceasta în versetele 15 și 16: "În adevăr, noi suntem înaintea lui Dumnezeu o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sunt pe calea mântuirii şi printre cei ce sunt pe calea pierzării: pentru aceştia, o mireasmă de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă de la viaţă spre viaţă." Unii oameni miros iubirea care se sacrifică a lui Cristos întrupată în suferințele apostolului ca pe o amintire a mormântului. Ei aud Evanghelia și aud moarte. Se uită la cruce și văd moarte. Nu văd viață, speranță, viitor și ei doar întorc spatele. Și dacă își întorc spatele pentru totdeauna, vor pieri. Și mirosul devine mireasma morții pentru ei. Ei nu-L văd pe Cristos prețios și ei nu văd suferința Lui ca pe o comoară. Nu găsesc mirosul morții pentru păcătoși ca cel mai dulce din univers. Ei simt doar mirosul morții. Și de cealaltă parte, în versetul 16: "Pentru aceştia, o mireasmă de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă de la viaţă spre viaţă." Pentru aceia care sunt mântuiți mireasma morții lui Cristos văzută în suferințele misionarilor și în adevărul Evangheliei pe care o predică. Pentru unii este o mireasmă de la viață spre viață. Ei simt o mireasmă a vieții. Ei văd un substitut pentru păcatele lor și își spun "acestea sunt cele mai bune vești pe care le-am primit în viața mea". Au stat în fața unui Dumnezeu sfânt. Acest păcătos a putut fi înlocuit ca El să îmi poarte păcatul, îmi ia amărăciunea, asigură neprihănirea mea, deschide viață. Asta chiar miroase bine! Și ei trăiesc din viață spre viață.

Două imagini. Imaginea numărul 1: Cristos îl învinge pe Pavel, îl aduce la serviciile lui de rob, îl pune în Isus Cristos pentru ca să fie un Mântuitor dulce pentru Pavel. Și, totuși, toată durerea vieții misionare în slujba Regelui. Multă rușine, multe respingeri, multă batjocură, multe lipsuri, multe dificultăți. Nimeni nu ar trebui să meargă în misiune din cauza romanelor, posibilitatea de a avea o biografie scrisă despre tine într-o zi. Căci nu se va întâmpla. Dar va fi scris în Ceruri și miroase foarte bine pentru Dumnezeu. Și cealaltă imagine, cea în care moartea lui Cristos are o mireasmă dulce pentru Tatăl și noi care luăm acea misiune ca să Îl reprezentăm devenim o mireasmă pentru Dumnezeu și pentru oameni. Pentru unii de la viață spre viață și pentru alții miros moarte și îi conduce la propria lor moarte.

Ceea ce îl conduce pe Pavel la o ultimă întrebare, și voi încheia cu această întrebare și un răspuns. Pavel a ajuns la acest punct în text și, ca să aflii dacă ții pasul cu el emoțional, trebuie să te întrebi dacă ceea ce spune mai departe, te suprinde. Pentru că ceea ce spune este: "Cine este de ajuns pentru aceste lucruri?" Ce vrea să însemne asta? De ce se simțea atât de copleșit în acest punct? Cauza este aceasta: dacă ai ști că mâine - nu, hai să spunem luni; luni, care pentru unii este mâine - te-ai duce la mall și mergi printre toți acești oameni... Și, în timp ce mergi, unii se pun în spatele tău și merg cu tine și sunt salvați și toți ceilalți vor pica morți. Toți ceilalți. Ai simți greutatea acestui lucru? Ai vrea să mergi acolo? Nu ai fi tentat să spui,"nu cred că pot face asta"? Cine este de ajuns pentru aceste lucruri? Voi fi unul care împarte omenirea în India? Cine poate suporta toate acestea? Aceasta este întrebarea pe care o pune el la finalul versetului 16: "Cine este de ajuns pentru toate acestea?" Într-un sens, desigur, răspunsul este: nimeni.

Dar acesta nu este răspunsul lui Pavel. El a spus în capitolul 1, versetul 12 că prin harul lui Dumnezeu el are această slujbă. Spune, de asemenea, în Romani 1:5. Și aici, în capitolul 3, versetul 5, doar mergem înainte 6 versete la capitolul 3, versetul 5. Și vedeți ce spune despre destoinicia noastră la sfârșitul versetului 5: "Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu." Așadar, nimeni nu este destoinic în sine însuși. Nu există misionari destoinici, pastori destoinici, nimeni nu este destoinic dintre cei ce Îl urmează pe Cristos. Noi toți depindem de Dumnezeu. Așadar, una din cele mai cruciale întrebări pe care le poți pune acum pe final este dacă poți face asta."Pot eu face acest lucru?" "Pot suporta să fiu mireasma care duce de la viață spre viață?" Lucrul acesta ar fi glorios! Și de la moarte spre moarte, asta ar fi aproape insuportabil să vezi oameni care se întorc. Chiar dacă îți ștergi praful de pe picioare în semn de judecată împotrivitoare. Așadar, poți s-o faci?

Și răspunsul cred că este dat de modul în care te comporți cu versetul 17. Pavel dă aici 5 teste ca să te ajute să știi dacă ești în stare să faci asta. Iar eu voi lua aceste 5 teste și le voi transforma în întrebări și voi sfârși cu aceste 5 întrebări. Acestea sunt 5 întrebări pentru oricine și modul în care răspunzi te poate încuraja ca, prin harul Domnului, să poți face asta. Prima întrebare: Îl prețuiești tu pe Cristos îndeajuns încât să nu-I strici Cuvântul?"Căci noi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi." Noi nu vindem Cuvântul lui Dumnezeu. Asta înseamnă că noi Îl iubim pe Cristos mai mult decât iubim banii. Noi nu iubim banii și Îl folosim pe Cristos. Noi Îl iubim pe Cristos și lăsăm banii să treacă. Aceasta este prima întrebare "Îl iubești tu pe Cristos mai mult decât iubești banii?" Întrebarea numărul doi.

Următoarele patru întrebări sunt prezentate în patru fraze care, strict și gramatical, modifică cuvântul "a vorbi". Deci, spune de fapt: noi vorbim în adevăr; noi vorbim de la Dumnezeu; noi vorbim înaintea lui Dumnezeu; noi vorbim în Cristos. Acestea sunt următoarele 4 întrebări. Haideți să le luăm pe rând și să le punem sub formă de întrebare. Doi: vei vorbi cu sinceritate? Adică vei crede ce spui? Vei renunța la toată falsitatea, la toată prefăcătoria, toată nevoia de a arăta ca ceea ce nu ești. Vei fi real? Întrebarea numărul trei: Vei vorbi de la Dumnezeu? O altă traducere spune "împuternicit de Dumnezeu", acesta este un înțeles. Vei vorbi de la Dumnezeu, vei lua Cuvântul Său și vei vorbi, nu cuvintele tale? Vei lua autoritatea Lui și vei vorbi, nu autoritatea ta? Vei lua înțelepciunea Lui și puterea Lui și vei trăi în ea? Nu înțelepciunea și puterea ta. Te vei uita mereu la Cuvântul Său, puterea Sa, înțelepciunea Sa? Bizuiește-te pe El! Fii de la El! Întrebarea numărul patru: Vei vorbi ca fiind înaintea lui Dumnezeu? Ceea ce cred că înseamnă: "Îl vei lua în considerare ca fiind judecătorul tău, nu om?" Nu te vei teme de niciun om și vei ști că numai Dumnezeu este Cel Căruia îi dai socoteală? Vei vorbi înaintea unei mulțimi și nu te vei îngrijora de ce spun alții? Vei fi împiedicat de criticile altor persoane? Dar te vei uita doar la Tatăl tău? Și îți vei lua aprobarea din Cuvântul Său? Înaintea lui Dumnezeu.

Și, în final, vei vorbi tu în Cristos? Adică, îți vei lua identitatea din a fi în Cristos? Îți vei lua asigurarea de la Dumnezeu în a fi în Cristos? Nu din faptul că ai stat în Troa pe o perioadă perfectă de timp. Îți promit că dacă ai fi precum John Piper, în fiecare zi te-ai duce la culcare nesigur dacă ți-ai trăit viața așa cum trebuie. În fiecare zi! Pentru că am atât de multe opțiuni. O neglijare constantă a lucrurilor bune, din asta pare a fi făcută viață mea. Am făcut oare alegeri bune? Cum pot dormi? În Cristos este singura mea speranță pentru a merge la culcare cu ceva pace. Bine, nu am stat în Troa de ajuns, îmi pare rău! Voi încerca să fac mai bine data viitoare. Mulțumesc pentru sânge. Cum altfel ai putea trăi? În Cristos pentru asigurare, în Cristos pentru speranță, în Cristos pentru siguranță, în Cristos pentru curaj. Totul izvorăște din uniunea cu Cristos. Nu există misionari perfecți. Răspunsul la aceste întrebări sper ca în inima voastră să sune cam așa: "Da, da. Atât cât îmi știu propria inimă, aceasta este dorința mea, acesta este angajamentul meu. Există învelișuri și forme ale inimii mele unde sunt lucruri ascunse. Spală-mă de aceste lucruri ascunse! Dar, atât cât îmi cunosc propria inimă, spun da la aceste întrebări. Ajută-mă! Ajută-mă să Te iubesc mai mult decât banii! Ajută-mă să fiu real și sincer! Ajută-mă să vorbesc Cuvântul Tău! Ajută-mă să nu-mi fie frică de niciun om! Ajută-mă să-mi iau tot ce am nevoie din a fi în Cristos!"

Bine, acesta este sfârșitul predicii. Într-un moment, după ce mă voi ruga. Aș vrea ca voi... Lăsați-mă să descriu foarte clar cine aș vrea să vină în față. Așa că ascultați, campusul din nord, cei din centru pentru că vorbesc cu voi toți în acest moment. Cine vreau să vină. Aș vrea să o spun în așa fel încât să nu vină toată lumea. Așadar, nu vorbesc despre misiuni pe termen scurt aici. Este un locru glorios pe care îl iubesc și care duce mai departe de obicei. Acesta este grupul. La un moment dat în viața ta, sau în seara aceasta, a fost o frământare care crezi că ar putea fi, și o spun în modul acesta pentru că cine poate știi cu siguranță, nu-i așa? Ai putea muri subit mâine. Ai simțit o frămâtare care crezi că ar putea fi o chemare către termen lung, nu îl definesc, doi ani sau mai mult, termen mai lung de misiune într-un moment în viitor. Este îndeajuns de flexibil pentru a acoperi îndoielile din inimile voastre? A celor de acolo și a celor de aici. Oameni tineri, copii care sunt îndeajuns de mari să se gândească la asta, adulți tineri, bărbați și femei, căsătoriți, singuri, vârstă mijlocie, pensionari, misionari care deja și-au luat angajamentul să meargă, vreau să ieșiți în față și voi. Să ne rugăm!

Tată din ceruri, an de an, sute de oameni au ieșit în față în cele 7 slujbe și eu mă rog doar ca Tu să lucrezi chiar acum în campusul din nord, în campusul din centru, duminică dimineața, aici, sâmbăta seara și când voi pleca în sud mâine dimineața Te rog, o, Doamne, să lucrezi Tu! Solidificând, confirmând, chemând. Mă rog în Numele lui Isus. Amin!