'Cel ce aducea vestea aceasta, ca răspuns, a zis: „Israel a fugit dinaintea filistenilor şi poporul a suferit o mare înfrângere, şi chiar cei doi fii ai tăi, Hofni şi Fineas, au murit şi chivotul Domnului a fost luat.” Abia a pomenit de chivotul lui Dumnezeu, şi Eli a căzut de pe scaun pe spate, lângă poartă; şi-a rupt ceafa şi a murit, căci era om bătrân şi greu. El fusese judecător în Israel patruzeci de ani. ' (1 Samuel 4:17-18)

Au avut loc trei evenimente tragice în Israel, care au influențat soarta poporului.

1. Israel a suferit o mare înfrângere în lupta cu Filistenii și toată armata lui a fost zdrobită.

2. Chivotul Lui Dumnezeu a fost luat ca prizonier. Chivotul Sfânt, care simboliza prezența și puterea Lui Dumnezeu, a fost luat de vrăjmași.

3. Eli, care a fost judecător în Israel, de-a lungul la ultimii 40 de ani, a murit, auzind noutățile rele despre chivot.

Deci, Israel a rămas fără conducător (judecător), fără armată, și fără chivot. Aceasta a fost o vreme foarte tragică în istoria poporului.

Eli avea o noră, soția fiului său Fineas. Ea a fost însărcinată. În acea zi groaznică, auzind tot ce s-a întâmplat, ea s-a încovoiat și a născut un fiu. Să citim aceasta.

1 Samuel 4:19-22 'Noră-sa, nevasta lui Fineas, era însărcinată şi stătea să nască. Când a auzit vestea despre luarea chivotului lui Dumnezeu, despre moartea socrului ei şi despre moartea bărbatului ei, s-a încovoiat şi a născut, căci au apucat-o durerile naşterii... A pus copilului numele I-Cabod (Nu mai e slavă), zicând: „S-a dus slava din Israel!” Spunea lucrul acesta din pricina luării chivotului lui Dumnezeu şi din pricina socrului şi bărbatului ei. Ea a zis: „S-a dus slava din Israel, căci chivotul lui Dumnezeu este luat.”'

În timpul nașterii, trăgând să moară, ea a dovedit să-i pună nume fiului său. Ea i-a pus numele I-Cabod, ce semnifică: S-a dus slava din Israel. Situația a fost atât de critică, încât ea l-a numit pe fiul ei în conformitate cu aceea, prin ce trecea în acel moment.

Dar ea nu a știut aceasta: Dumnezeu avea planul Său. Dumnezeu l-a pregătit pe Samuel în locul lui Eli. Și de asemenea Dumnezeu știa, cum să-i silească pe filisteni să întoarcă chivotul fără vreun ajutor omenesc.

Deci primul: Niciodată să nu prezici viitorul pe temelia prezentului tău.

Probabil acum în viața ta treci prin vremuri, care nu sunt cele mai bune (treci printr-o criză personală, în familia ta, financiară, sau într-un alt domeniu). Și deseori problema noastră, ca la acea femeie: când vine criza, suntem tentați să gândim, că așa va fi mereu, că nu mai avem niciun viitor, că totul este pierdut. Astăzi, mulți cu îngrijorare privesc spre viitor. Multe țări trec prin criză, iar ''experții'' nu prezic lucruri plăcute, care să ne mângâie. Banii se devalorizează și totul se scumpește. Dar indiferent de toată criza aceasta, trebuie să înțelegem, că Dumnezeul nostru este viu și la El totul este sub control!

Al doilea: Dumnezeu poate să deschidă uși acolo, unde niciodată nu au existat uși!

Domnul poate să vină din acea parte, din care nu te-ai așteptat. Ca în această istorie, toți s-au îngrijorat de chivot și nimeni n-a știut cum să-l întoarcă, dar Dumnezeu i-a silit pe filisteni să-l întoarcă singuri, și atunci când îl întorceau a pus acolo jertfe – lucruri din aur (1 Samuel 6). Să credem, că indiferent de toate crizele, Dumnezeu are căi, cum să binecuvânteze pe cei, care nădăjduiesc în harul Lui!

Să ne încurajăm de promisiunile Psalmului 33 și să ne rugăm: ''Iată, ochiul Domnului priveşte peste cei ce au un respect deosebit față de El, peste cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui, ca să le scape sufletul de la moarte şi să-i ţină cu viaţă în mijlocul foametei. Sufletul nostru nădăjduieşte în Domnul; El este Ajutorul şi Scutul nostru. Da, inima noastră îşi găseşte bucuria în El, căci avem încredere în Numele Lui cel sfânt. Doamne, fie îndurarea Ta peste noi, după cum o nădăjduim noi de la Tine! '' (Psalmul 33:18-22) În numele Lui Iisus Hristos. Amin.

''Iată, ochiul Domnului priveşte peste cei ce au un respect deosebit față de El, peste cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui, ca să le scape sufletul de la moarte şi să-i ţină cu viaţă în mijlocul foametei. '' (Psalmul 33:18-19)