Saul a fost primul împărat în Israel, iar David - succesorul său. Ambii au fost unşi împăraţi de către Dumnezeu şi ambii au încălcat în mod flagrant Legea, dispreţuind, astfel, Cuvântul Lui. Diferenţa mare dintre ei este că, atunci când Saul a fost confruntat cu păcatul lui, el a recunoscut, dar a dat vina pe popor şi a adus argumente care i-ar fi scuzat acţiunile. După ce a conştientizat realitatea păcatului, el nici măcar nu a dorit să-şi ceară iertare de la Dumnezeu, ci i-a spus lui Samuel: "Iartă-mă" şi "Roagă-te Domnului Dumnezeului tău pentru mine". Când David a fost confruntat cu păcatul lui, el a spus doar: "Am păcătuit împotriva Domnului." David nu doar şi-a mărturisit păcatul, dar în psalmul 51 vedem o pocăinţă sinceră şi acceptarea consecinţelor. Recunoaşterea păcatului, smerirea şi umilirea înaintea lui Dumnezeu nu este un act de slăbiciune şi lipsă de personalitate. Trebuie să ai mult curaj să spui: "Iartă-mă" și să accepţi consecinţele neascultării. Această atitudine îi oferă liderului putere şi autoritate înaintea celor pe care îi conduce.