Răscumpărătorul meu este viu

                                        Rut 4:1-6

            Boaz s-a suit la poarta cetății, și s-a oprit acolo. Și iată că cel ce avea drept de răscumpărare, și despre care vorbea Boaz, trecea. Boaz i-a zis: Hei, cutare, apropie-te, stai aici.” Și el s-a apropiat și s-a oprit.

            Boaz a luat atunci zece oameni dintre bătrânii cetății, și a zis: „Ședeți aici.” Și ei au șezut jos.

            Apoi a zis celui ce avea drept de răscumpărare: „Naomi, întorcându-se din țara Moabului, a vândut bucata de pământ care era a fratelui nostru Elimelec.

            Am crezut de datoria mea să te înștiințez despre aceasta, și să-ți spun: „Cumpăr-o în fața locuitorilor și în fața bătrânilor poporului meu. Dacă vrei s-o răscumperi, răscumpăr-o; dar dacă nu vrei, spune-mi, ca să știu.

            Căci nu este nimeni înaintea ta care să aibă dreptul de răscumpărare, și după tine eu am dreptul acesta.” Și el a răspuns: „O voi răscumpăra.”

            Boaz a zis: „În ziua în care vei cumpăra țarina din mâna Naomei, o vei cumpăra în același timp și de la Rut, Moabita, nevasta celui mort, ca să ridici numele mortului în moștenirea lui.”

            Și cel ce avea drept de răscumpărare a răspuns: „Nu pot s-o răscumpăr pe socoteala mea, de frică să nu-mi stric moștenirea mea; ia tu dreptul de răscumpărare, căci eu nu pot s-o răscumpăr.”

            Nu există alternativă la izbăvirea din necaz și nu există alternativă la izbăvirea de moarte și iad alta decât în Isus Cristos care este Domnul.

            Oamenii se angajează în rezolvarea problemelor, caută soluții, se zbat, se frământă, dar în final descoperă că sunt slabi, neputincioși, fără putere.

Singura soluție pentru ca omul să aibă liniște sufletească, credință și nădejde vie, este apropierea de Dumnezeu prin pocăință.

            Dumnezeu este Răscumpărătorul de fapt și de drept al oricărui om care se întoarce cu credință la El.

            Degeaba vei fugi de Dumnezeu și vei căuta soluții la oameni, pentru ieșirea din criză, din boală, sau altă nenorocire, pentru că nicăieri nu vei găsi alinarea și rezolvarea așa cum ți-o poate da Domnul Dumnezeul cerului și al pământului.

Nu sunt împotriva medicilor și împotriva medicamentelor, dar Domnul este Singurul care te poate vindeca. El îți poate da liniștea și pacea de care sufletul tău are atâta nevoie; El este Singurul care îți poate restaura viața și poate să răstoarne toate izvodirile celui rău.

Fuga de Dumnezeu, ieșirea de sub aripile Sale ocrotitoare, nu-ți va ameliora, sau simplifica viața, ci dimpotrivă ți-o va complica mai mult și îți vei da seama la un moment dat că nu mai ai nici o scăpare de hățișurile lumii și din „chingile” celui rău.

De aceea, te încurajez rămâi lângă Dumnezeu ca să fii în siguranță! Fă din El Turnul tău de scăpare și Cetățuia ta. Ascunde-te la umbra aripilor Sale până trece furtuna și rămâi acolo chiar și atunci când norii s-au risipit.

            Dacă ne uităm cu atenție la familia lui Elimelec (Rut cap. 1), care, într-o vreme de criză, s-a temut că va suferi de foame, uitând de promisiunile lui Dumnezeu a căutat rezolvare printre străini. Însă cu durere descoperim că foarte curând familia aceasta a falimentat. Pentru că departe de Dumnezeu nimeni nu poate supraviețui.

            Să locuiești lângă Dumnezeu, în „Betleem”, în „Casa pâinii” și să vină peste tine deodată o criză de orice natură, iar tu să te sperii în așa fel ca să ieși de sub protecția Domnului, este o mare tragedie.

            Pentru că Dumnezeu promite solemn, că nu-Și va lăsa niciodată și cu nici un chip, copiii fără pâinea cea de toate zilele.

            Cam în felul acesta s-au petrecut lucrurile și în familia lui Elimelec, care în traducere înseamnă (Dumnezeu este Împăratul meu).

            El locuia liniștit în Betleem, „Casa pâinii”, împreună cu nevasta lui, Naomi (Cea fericită) și cu cei doi fii, unul „Bucuria” și celălalt „Desăvârșirea”, Mahlon și Chilion.

            Elimelec trăia liniștit împreună cu familia la „umbra aripilor”, Celui pe care îl considera „Împăratul meu”, dar ajungând în Moab, moare și în urma lui, mor și cei doi fii: Mahlon (bucuria) și Chilion  (desăvârșirea).

            Ce descoperim aici? Este faptul că dacă ieși de sub „umbrela” Domnului, foarte curând vei falimenta și vei vedea că nu mai ai nici o bucurie și toate planurile ți s-au destrămat, căzând la pământ.

Frântă de durere, rămasă fără „bucurie” și „desăvârșire” și fără un ajutor din partea „Împăratului”, Naomi hotărăște să se întoarcă în Israel, dar refuză să mai fie numită Naomi și cere să i se spună de acum încolo Mara, care înseamnă amărăciune.

Mesajul spiritual din această succesiune de evenimente este unul foarte clar: în Canaan, Israelul trăia sub ocrotirea Celui Prea Înalt „Dumnezeu este împăratul meu“ și făcea casă bună cu plăcerea, cântecul, bucuria, frumusețea și desăvârșirea.

Foarte curând însă, poporul s-a îndepărtat de Dumnezeul cel adevărat, mergând după dumnezei străini.

Sub pedeapsa lui Dumnezeu, ei au recurs la soluții lăturalnice, refuzând pocăința, iar aceasta le-a adus moarte, suferință și sărăcie.

Pentru copiii Domnului, singura ieșire din impas, este pocăința și întoarcerea „acasă”, la Dumnezeul lor care nu obosește iertându-i și reparându-le greșelile.

Din momentul hotărârii de întoarcere în țară, mâna nevăzutului Dumnezeu începe să lucreze tainic pentru refacerea viitorului Naomei. (Textul de mai sus).

Când omul se întoarce din drumul său și se încredințează brațelor lui Dumnezeu, intră în grațiile Sale și bogăția harului sfânt se revarsă ca un șuvoi peste el și casa lui.

Însă, Domnul promite biruință, doar prin credință.

În compromisuri și ieșire de sub „tutela” lui Dumnezeu, sunt numai eșecuri, înfrângeri, regrete…

De aceea, te încurajez, iubite cititor, să rămâi în Cristos, Sfântul răscumpărător.

Amin!