Înainte să mă rog aș vrea să îmi exprim mulțumirea, celor din locul acesta și celor din campusul din sud, pentru ultimele cinci săptămâni, în efortul de a scrie, visul acesta pe care l-am avut din totdeauna. Mulțumesc tuturor care v-ați rugat și m-ați susținut în eforturile mele. Cred că Domnul vrea să lucreze într-un mod deosebit pentru unii dintre voi în seara aceasta. Am câteva motive pentru a spune lucrul acesta, dincolo de faptul că vom deschide Cuvântul lui Dumnezeu. Cu două ore în urmă am adăugat o propoziție manuscrisului și am fost inspirat să merg la raftul de cărți și la întâmplare să iau o carte despre pocăință scrisă de John Calkins din Scoția, scrisă în anii 1800. Am deschis-o la întâmplare și prima propoziție pe care am citit-o era aproape exact ceea ce am adăugat predicii mele și lucruri mărunte ca acesta te fac să te gândești că poate Dumnezeu are ceva special pregătit pentru voi în seara aceasta. Iar apoi, după zece minute am primit un telefon de la David din Livingston. Era în drum spre casă din Chicago și vroia să se roage cu mine înainte să predic și mi-a spus că pe avion soția lui i-a dat o carte despre mame. Și avea un capitol scris de un coleg de clasă de la seminar. Scria despre faptul că au cinci copii, iar trei dintre ei le-au rup inimile. Unul dintre ei și-a petrecut mare parte din viața lui în închisoare. Doi dintre ei îl urmează pe Dumnezeu. Dacă rația aceasta de 2/3 nu vă uimește, vă v-a atinge mai încolo.

Haideți să ne rugăm și să lăsăm pe Dumnezeu să lucreze în seara aceasta. Tată din ceruri, iau aceste semne ale bunătății Tale ca o încurajare pentru mine că nu suntem angrenați doar într-o rutină în locul acesta, ci Tu ai scopuri speciale pentru unii iar în seara aceasta vor descoperi lucrul acesta. Mă rog să fiu în acord cu Duhul Tău, credincios Cuvântului Tău, suficient de smerit să mă supun lui. Vă vorbesc în așa fel încât Cuvântul să fie înțeles încât Tu să faci lucrarea de mântuire, sfințire, de smerire, o lucrare prin care să dai speranță în mod special părinților și tuturor. Mă rog în Numele lui Isus. Amin

Încheiem seria aceasta despre creșterea copiilor prin mesajul acesta, iar titlul pe care l-am ales, pe care îl vedeți pe buletine este: Creșterea copiilor cu speranță în cele mai grele timpuri. Niciodată nu au fost vremuri ușoare pentru a aduce copii pe lume, sau pentru creșterea lor. Niciodată! Geneza 3 ne spune că odată ce păcatul a intrat în lume, nașterea și creșterea copiilor au devenit foarte grele. Femeii i-a zis: “Voi face ca durerile nașterii să-ți fie mari; cu durere vei naște copii.” După ce Adam și Eva i-au crescut pe cei doi fii, unul dintre ei l-a omorât pe celălalt. Istorisirea aceasta din Geneza 3 ne spune că păcatul este în lume, păcatul este în orice părinte și copil, și acestea sunt efectele păcatului. Păcatul distruge oameni, distruge familii. Cea mai mare problemă în lume este puterea păcatului care locuiește în noi. Nu politica, personalitatea, nu calamitățile, ci problema principală în lume este puterea păcatului. Luați aminte la ce spun, păcatul are putere! Nu este o serie de alegeri libere. Este o robie care împiedică alegerea liberă! Cel mai mare distrugător al libertății în lume este păcatul și toți suntem robii lui. Până ce o putere puternică, numită Duhul Sfânt ne eliberează. Păcătuirea nu e doar o acțiune frivolă. Păcatul este o putere, este o realitate în sufletul uman. O putere care distruge oamenii și distruge familii. Singurul mod în care cineva poate fi liber este să fie născut din nou prin Duhul lui Dumnezeu, să Îl primească pe Isus Hristos ca Mântuitor, să fie iertat de Creatorul Universului, să primească puterea Duhului Sfânt pentru a contracara puterea păcatului, prin care progresăm în viață. Este singura speranță pentru lume, este singura speranță pentru părinți, singura speranță pentru copii. Acesta este adevărul și așa a fost din totdeauna, de la cădere și până va veni Isus din nou. Nu sunt vremuri ușoare pentru creșterea copiilor, nu sunt vremuri ușoare pentru maturizare. Pentru a naște și a crește copii smeriți, neprihăniți, productivi, care Îl onorează pe Hristos este greu. Cu adevărat imposibil. Nu există vremuri ușoare, dar uneori sunt mai grele decât de obicei. Fie că vremurile voastre sunt ușoare, depinde în parte de familie și de cultură, circumstanțe și viața personală. Deci unora din locul acesta s-ar putea să le fie relativ mai ușor, iar alții treceți prin vremuri incredibil de grele. Toți trăim în aceeași lume și sunt mult mai mulți factori implicați decât doar lumea externă. Există păcat în noi și în copiii noștri, este păcat în comunitățile noastre, păcat în biserică. Nu știu dacă treceți prin perioadele acelea mai grele dar nici unul dintre voi nu are parte de vremuri ușoare. Dacă credeți că este ușor, visați cu ochii deschiși, sau mai așteptați doar câteva zile și veți vedea. Dorința mea prin mesajul acesta este să vă ajut să creșteți copiii cu speranță în cele mai grele vremuri.

Acesta este titlul mesajului meu: Creșterea copiilor cu speranță în cele mai grele timpuri. Mă refer la cele mai grele perioade acasă, în ce privește cultura sau ambele. Pentru aceea dintre voi care nu sunteți părinți, și știu că în audiență uneori sunt mai mulți sau mai puțini părinți, tot ce voi spune va fi relevant chiar și pentru aceia care nu sunteți căsătoriti și nu sunteți părinți. Pentru că toți ne confruntăm cu problema speranței în același fel. Nu vă excludeți din mesajul meu. Toți avem nevoie de speranță din diferite motive și în momente diferite. Sper că aveți Bibliile deschise în Mica. Dacă nu găsiți, Osea, Amos, Obadia, Iona, Mica. Încercați să găsiți, răsfoiți până ce găsiți. Profeții mici sunt cărțile cele mai greu de găsit în Biblie. Chiar și pentru mine, după 64 de ani. Profetul evereu Mica, a predicat în timpul lui Iotam, Ahaz și Ezechia cum spune versetul 1 din carte. Perioada reprezentată din 750-687 înainte de Hristos. Fraza care exprimă cel mai clar care a fost scopul lui, este în Mica 3:8 “Cât despre mine, eu sunt plin de putere, plin de Duhul Domnului, de dreptate și de tărie, ca să-i fac cunoscută lui Iacov fărădelegea lui și lui Israel- păcatul lui.” Dumnezeu a trimis lui Israel profeți pentru a le face cunoscute păcatele lor. Alături de păcatele lor să declare judecata și indurarea. Asta spune Biblia: păcat, judecată și îndurare. În toată scriptura se vorbește despre păcat, judecată și îndurare. Judecată pentru cei ce păcătuiesc, îndurare pentru cei ce păcătuiesc. Mica explică judecata și indurarea în mod clar în Mica 4:10 “Zvârcolește-te și și geme, fiică a Sionului, (Israel) ca o femeie la naștere, căci acum va trebui să ieși din cetate și vei locui în câmp! Te vei duce la Babilon (judecată) și abia acolo vei fi eliberată. Acolo, Domnul te va răscumpăra din mâna dușmanilor tăi.” Din nou și din nou alternează judecata cu îndurarea, sunt întrețesute în scrierile profeților. Le va trimite judecata prin Babilon și îi va elibera acolo. Nu i-a eliberat pentru că dintr-o dată au devenit buni, i-a eliberat pentru că își păstrează legământul.

Ne vom petrece tot timpul în capitolul 7. Mica se referă la creșterea copiilor în cele mai grele timpuri. Timpuri grele în casă și în cultură, începând din versetul 1 “Vai de mine! Căci sunt ca după culesul fructelor, ca după culesul viilor! Nu mai este niciun ciorchine de mâncat nimic din smochinele timpurii după care tânjește sufletul meu!” Probabil vorbește despre lipsa mâncării literal, presupun că vorbește metaforic despre alte lipsuri, menționate în versetul 2, adică prieteni care îl caută pe Dumnezeu și cunoștințe. “A pierit cel evlavios din țară și n-a mai rămas niciun om drept! Cu toții stau la pândă, ca să verse sânge; fiecare îl vânează pe fratele său cu o plasă. Mâinile lor sunt deprinse la rău, ca să-l înfăptuiască bine! Conducătorul cere daruri, iar judecătorul cere mită. Cel mare își spune dorința sufletului său și apoi conspiră împreună.” Conducătorii sunt corupți. Toți conspiră să facă tot răul pe care îl pot face și îl vor face bine. Au devenit experți. Deși nu chiar atât de buni pentru că ajung în închisoare după câțiva ani în care înșală oamenii iar în final tot ce ai făcut vreodată este descoperit. Versetul 4 “Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine; cel mai drept este mai rău ca un gard de spini.” În alte cuvinte, dacă încerc să mă apropii de ei sunt agățat. “Ziua vestită de străjerii tăi, ziua pedepsei tale, a sosit! Acum va fi stupoare pentru voi!” Străjerul are scopul de a veghea și de a acționa, iar ziua aceea se apropie! Versetul 5. “Nu-l crede pe prieten, nu te încrede în amic!” Aduce lucrurile la o scară mai redusă, de la problemele sociale, culturale și naționale, ajunge în cartierul său, în dormitorul său. “Nu-l crede pe prieten, nu te încrede în amic! Păzește-ți ușa gurii de cea care se odihnește la pieptul tău!” Păcatul, corupția și înșelăciunea sunt atât de des întâlnite în lume, încât nu mai poate avea încredere nici în soția lui.

I-am spus lui Noel acum o oră, că voi ajunge la un punct în predica mea în care voi citi pasajul acesta și va fi un moment tensionat în clipa aceea. Vreau să știi că niciodată nu mi-am pierdut încrederea în tine! Dar unii dintre voi ați trecut prin așa ceva, prin cele mai grele momente. Nu mai știi dacă ea sau el sunt autentici. Unii dintre voi ați pierdut încrederea în partenerul de viață. Alții sunteți în alte circumstanțe. Versetul 6: “Căci fiul își desconsideră tatăl,” (am ajuns la nivelul copiilor). “Căci fiul își desconsideră tatăl, fiica se ridică împotriva mamei ei, iar nora- împotriva soacrei sale, așa încât dușmanii unui om sunt chiar cei din familia lui.” Vorbește despre cinci oameni: tatăl, mama, fiul, fiica și nora. Deci fiul este căsătorit. Deja a menționat că sunt probleme cu soția, cu cea pe care o țin la piept, trebuie să-mi păzesc gura. Nu știu ce va face cu cuvintele pe care le spun, dacă le va spune altora, nu știu dacă îi pot încredința inima mea. Apoi fiul se ridică împotriva tatălui său, fiica se ridică împotriva mamei ei, iar nora trece de partea fiicei împotriva mamei, și Mica îi numește dușmanii din casă. Este interesant că folosește un termen masculin “dușmanii unui om” probabil pentru că fiul se ridică împotriva tatălui iar fiica împotriva mamei și un tată simte când fiica se împotrivește mamei. Sunt lucruri care zdrobesc inima și unii dintre voi trăiți prin circumstanțele acestea, poate de 30-40 de ani. Vorbeam zilele trecute cu un bărbat care mi-a spus că tatăl lui n-a mai vorbit cu el de 20 de ani și invers. Cultura este coruptă, căsătoria este destrămată la nivel emoțional, familia este în criză. Aceasta este imaginea pe care o prezintă Mica în capitolul 7 până aici. În felul acesta stau lucrurile pentru mulți dintre voi astăzi. Iar pentru alții, poate mâine. Sper că vă pregătiți, poate nici nu sunteți căsătoriți încă, dar amintiți-vă predica aceasta. Cum să creșteți copiii cu speranță în cele mai grele timpuri, poate peste 30-40 de ani.

Înainte să vă prezint cum ne ajută profetul acesta să creștem copiii cu speranță în vremuri grele, haideți să vedem ce spune Isus, pentru că Isus a citat versetul 6 și unii dintre voi știți lucrul acesta. Matei 10:34-36. Isus cunoștea scripturile! Ce credeți că a făcut timp de 30 de ani înainte să-Și înceapă lucrarea? 30 de ani e un seminar destul de lung. Ceea ce înseamnă că nu trebuie să vă grăbiții, ci puneți tot timpul necesar deoparte pentru a cunoaște Cuvântul. În Matei 10:34 Isus descrie efectul venirii Lui în felul acesta: “Să nu credeți că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie. Iar apoi citează pasajul din Mica. “Căci am venit să-i despart: pe om de tatăl său, pe fiică de mama ei, și pe noră de soacra sa, așa încât dușmanii unui om vor fi chiar cei din familia lui.” Citatul din Mica 7:6. Vedem aceeași cinci oameni, face referire la ei ca dușmani iar diferența aici este că Isus este motivul pentru care se întâmplă lucrurile acestea. Versetul 35: “Căci am venit să-i despart.” Bineînțeles că nu spune că-i place să despartă familiile, știm că nu asta vrea să spună Domnul Isus. Atunci la ce se referă? Când chem oameni, când chem o biserică la o ucenicie radicală: tată, fiu, mamă, fiică, veniți la Mine! Lepădați-vă, vindeți comorile, fiți ai Mei. Unii ascultă iar unii nu răspund. Iar lucrul acesta desparte familiile. Ești întâmpinat cu atitudinea: ești prea sfânt să mai fii printre noi, ești prea bun pentru noi și aștepți ca noi să ne schimbăm. Nu poți câștiga argumentul acesta uneori indiferent cât ești de smerit. Scopul lui Dumnezeu nu este să despartă, ci îi cheamă pe toți la mântuire, la iertare, la speranță. Am pentru voi o viață plină de semnificație, și nu vreau ca familiile să fie despărțite. Dar știe că dacă îi cheamă pe oameni, se vor produce și despărțiri.

De ce am apelat la Isus, când discutăm despre creșterea copiilor cu speranță, în textul din Mica? Din două motive și primul este că distrugerea familiei din Mica, din zilele lui Mica, nu se datorează în mod necesar doar corupției, S-ar putea să se datoreze neprihănirii amestecată cu corupție. Despărțirea aceasta între tată și fiul, mamă și fiică și noră, s-ar putea să fie din trezirea pe care o aduce Duhul, de a luat în serios legământul lui Dumnezeu, și decizia de a-L iubi pe El cu toată inima și tot sufletul. Probabil unul a început să citească Tora și să fie transformat pentru că legământul era scris în inima lui. S-a încrezut prin Duhul și Mântuitorul a venit și îi desparte pentru că neprihănirea a pătruns în dezordinea familiei. Vreau să știți că pot exista motive bune pentru care uneori familiile sunt despărțite. Toate mergeau atât de bine, până ce tu ai dat de religie!

În al doilea rând, după ce am văzut că originea dezordinii ar putea fi datorată unui lucrul bun, vreau să vedeți că cele mai grele timpuri sunt prezente cu noi totdeauna. Mica în secolul al 8-lea înainte de Hristos, iar Isus îl citează în primul secol, relevant acelor zile, iar noi îl citim în secolul XXI și încă se aplică. Pentru că Mica descrie cum stau lucrurile întotdeauna. De la familie la familie, în cele mai grele timpuri, totdeauna. Deci ce are de spus Mica despre creșterea copiilor cu speranță în situația aceasta? Începând din versetul 7 se descrie la persoana I-a, cred că vorbește ca reprezentant al taților și al evreilor. Nu descrie doar o parte din viața lui, o parte care nu are legătură cu Israel, familia lui sau situația națională. Ca profet, uneori vorbește despre o situație ca noi să ne regăsim și să-l vedem pe Israel în istorisirea acestea. Cred că și voi ar trebui să vă regăsiți aici. Îl vedem ca tată și evreu ideal, ridicat de Dumnezeu prin pocăință.

Am să vă prezint ideea principală la care ne vom întoarce din nou și din nou. Atitudinea pe care o adoptă pentru a crește copiii cu speranță în cele mai grele timpuri este o atitudine în care deși inima îi este zdrobită, are curaj și îndrăzneală. Dacă vreți un sumar a ceea ce vreau să transmit în seara aceasta, răspunsul la întrebarea: Cum cresc copiii cu speranță? Ideea principală a lui Mica în toată harababura aceasta este: adoptați o atitudine de curaj chiar cu inima zdrobită. Trebuie să ne întrebăm de ce are inima zdrobită? S-ar putea să nu fie din motivele pe care le credeți voi. Iar în al doilea rând, cum poate fi atât de neînfricat în toată dezordinea aceasta? Versetul 6 spune: “așa încât dușmanii unui om sunt chiar cei din familia lui. Eu însă voi privi la Domnul, voi nădăjdui în Dumnezeul mântuirii mele! Dumnezeul meu mă va asculta!” Deci în cele mai grele timpuri privim spre Domnul. Probabil că ai încercat să privești în altă direcție, poate ai citit toate cărțile despre căsătorie și tot nu știi dacă mai poți vorbi cu ea, dacă poți avea încredere în ea, nu înțelegi ce s-a întâmplat. Unde vei privi? Ai fost la toate conferințele și tot nu înțelegi ce a mers prost și nu găsești soluții. Unde vei privi? Am să-ți spun unde să privești pentru că există doar o singură direcție. Privește spre Domnul. Dacă te uiți la copiii tăi vezi cum își distrug viețile. Am crezut că i-am crescut bine, am crezut că am luat decizii bune, am crezut că am făcut tot posibilul. Unde veți privi acum? În oglindă? Trebuie să priviți spre Domnul.

Dar fiți atenți aici; privește Mica spre Domnul cu o neprihănire de sine? Este posibil așa ceva? Ați știut că o asemenea atitudine este posibilă? Să privești spre Domnul cu o dreptate proprie? Adică, să-i spunem Domnului că am făcut ce trebuia să facem. Doamne, am făcut tot ce trebuie să facă un tată. Dacă familia nu merge bine, sunt zdrobit, dar nu-i vina mea. Aceasta este atitudinea bărbatului acesta în versetul 7? Categoric nu! Nu vreau să adoptați atitudinea aceasta, nu vreau nici eu să am atitudinea aceasta. Doar Duhul Sfânt ne poate ajuta. În timp ce citesc urmăriți zdrobirea și îndrăzneala. Versetele 7-8. “Nu te bucura din cauza mea, dușmană a mea.” Despre cine vorbește aici? Soție, fiica, fiul, Babilon? “Căci, deși am căzut, mă voi ridica! Deși locuiesc în întuneric, Domnul va fi lumina mea! Voi îndura furia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui, o voi îndura până când El îmi va apăra cauza și-mi va face dreptate. El mă va scoate la lumină; Îi voi vedea dreptatea.” Este uimitor. Nu ratați începutul versetului 9: “voi îndura furia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui.” Este important să observăm că aceasta nu este doar o mărturisire generală. De ce trebuie să vedem și să simțim ce spune? Pentru că în versetul 8 spune că i s-a greșit. “Nu te bucura din cauza mea, dușmană a mea” versetul 9 “Domnul îmi va apăra cauza și-mi va face dreptate. Nu dreptate împotriva mea. “El mă va scoate la lumină. Îi voi vedea dreptatea.” Voi fi justificat! Nu aceasta este atitudinea lui. Începutul versetului 9 este uluitor “voi îndura furia Domnului, căci am păcătuit, pentru că spune cuvintele acestea în momentele în care alții păcătuiau împotriva lui. Știți că lucrul acesta este unul dintre cele mai grele lucruri de făcut din lume, nu-i așa? Prieteni, familie, colegi de muncă, toți păcătuiesc împotriva voastră. Este imposibil fără Duhul Sfânt. Știe că alții păcătuiesc împotriva lui, știe că acuzațiile împotriva lui sunt greșite, știe că va fi justificat, știe că Dumnezeu este de partea lui și nu împotriva lui. Dumnezeu îl va scoate din întuneric la lumină și îi va face dreptate. Deci este îndrăzneț în încrederea lui. Este uimitor de îndrăzneț și cu toate astea, atribuie furia lui Dumnezeu propriului păcat. “Voi îndura furia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui. Deci, de ce are inima zdrobită?

Am spus că atitudinea inimii zdrobite este atitudinea bună pentru a crește copiii cu speranță, De ce are inima zdrobită? Iar centrul răspunsului, miezul răspunsului nu este păcatul lor împotriva lui, ci păcatul lui împotriva lui Dumnezeu. Acesta este esența răspunsului său. Acesta este esența creșterii copiilor. Fără lucrul acesta, nimic altceva nu va merge bine. Relația de soț și soție începe aici sau în punctul acesta găsește o a doua șansă. Atitudinea creșterii copiilor cu speranță în cele mai grele timpuri, este atitudinea inimii zdrobite și îndrăzneala. Zdrobirea inimii se datorează în primul rând propriului păcat. Este o luptă mare cu care ne confruntăm în sensul acesta. Și putem reușit doar prin harul lui Dumnezeu. Mă rog pentru voi, ca toți să primim miracolul, prin Duhul Sfânt, de a avea smerenia aceasta care, în timp ce alții păcătuiesc împotriva noastră, să ne recunoaștem propriul păcat împotriva lui Dumnezeu. Este lucrarea miraculoasă care dă speranță în momentele în care credeai că nu mai era nici o speranță.

De exemplu, ideea aceasta mi-a venit acum o oră. Când veți sta înaintea Lui Isus la judecată pentru a da socoteală, nu veți avea nici un minut pentru a enumera păcatele comise împotriva voastră. Din diferite motive, în primul rând pentru că are o carte în care sunt scrise toate și nu are nevoie de ajutorul vostru. În al doilea rând, cu siguranță ați greși pentru că memoria voastră nu e destul de bună. În al treilea rând ați folosi lucrul acesta pentru justificarea de sine. Nu veți avea nici un minut la judecată pentru a vorbi despre păcatele altcuiva. Veți avea timp doar pentru păcatele voastre. Închideți paranteza aceasta acum.

A doua întrebare, cum poate fi atât de îndrăzneț? Te simți curajos când ești devastat de păcatele tale? După ce păcătuiești, te simți viteaz ca un leu? Nu. Deci ce se întâmplă aici? Cum putem explica paradoxul acesta? Cum se poate să confrunt în mod real păcatele mele și în același timp să fiu curajos? Cum se poate? Haideți să citim versetul 8 “Nu te bucura din cauza mea, dușmană a mea, căci, deși am căzut, mă voi ridica!” Pot numi lucrul acesta curaj. Mijlocul versetului 9, „Și-mi va face dreptate. El mă va scoate la lumină; Îi voi vedea dreptatea.” Vorbește cu curaj și îndrăzneală uimitoare. De unde vine curajul acest. Viața creștină este atât de ciudată. Este fix inversul la ceea ce te-ai aștepta, și sfaturile pe care le primim din Biblie, din Mica, sunt contrare așteptărilor. Răspunsul se găsește în versetul 18-19, sunt sfârșitul cărții și repezită cel mai minunat lucrul din Biblie. Pentru că explică judecata și îndurarea în cartea aceasta și în toată Biblia. Este atât de profund, central și într-un fel atât de simplu. Haideți să citim versetele acestea minunate. Vă întrebați de unde este inspirat imnul pe care l-am cântat: Cine este Dumnezeu ca Tine care poate ierta/Cine poate da harul bogat? I-am rugat să cânte imnul acesta și vom încheia cu aceeași cântare. Este un citat din Mica 7:18. “Cine este Dumnezeu ca Tine, Care ridică pedeapsa pentru nelegiuire și trece cu vederea fărădelegea rămășiței moștenirii Lui? Tu nu rămâi mânios pe vecie, ci Îți găsești plăcerea în îndurare.” Credeți lucrul acesta? Se bucură! Știu că unii credeți că se bucură doar să-i pedepsească pe copiii Lui. Nu așa stau lucrurile. Ascultați Cuvântul lui Dumnezeu. “Își găsești plăcerea în îndurare. Tu vei avea iarăși milă de noi și vei zdrobi sub tălpi nelegiuirile noastre.” Am dușmani care sunt înlăuntrul meu. Ce va face cu ei? Îi va zdrobi sub tălpi. Nu prin puterea mea. “Vei arunca în adâncurile mării toate păcatele noastre.” Este o afirmație incredibilă. Motivul pentru care Mica este atât de curajos este pentru că în zdrobirea lui pentru păcatele lui, Îl cunoaște pe Dumnezeul acesta. Voi Îl cunoașteți?

“Cine este Dumnezeu ca tine?” De ce începe cu întrebarea aceasta? Ce înseamnă? Nu există nici un alt Dumnezeu. Este neobișnuit ca un dumnezeu să fie așa. Dacă ar fi mulți dumnezei, și există mulți așa-ziși dumnezei, El este singurul cu trăsăturile acestea. Allah nu este așa, dumnezeii hinduiștilor nu sunt așa, un dumnezeu care nu este Tatăl lui Isus nu este așa. Este doar un singur Dumnezeu ca El. Dumnezeul nostru, Tatăl lui Isus. Dumnezeul legământului lui Israel care L-a trimis pe Isus ca Mesia în lume. Nimeni nu este ca El! De aceea Isaia spune: “Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre... Să se întoarcă la Domnul Care îi va arăta îndurare.” Vă gândiți că Dumnezeu este în mod principal definit de mânie și dreptate. “Cine este Dumnezeu ca Tine?” Un Dumnezeu care iartă. Deci cum creștem copiii cu speranță în cele mai grele timpuri? Cum crești copiii când familia este destrămată și doi sunt împotrivă la trei? Privești spre Domnul, strigi spre Domnul, versetul 7, te rogi cu duhul plin de Cuvântul Lui, de convingere și străpuns. Doar Dumnezeu te poate aduce în starea aceea. Predica ajută, dar doar Dumnezeu poate lucra.

Ca părinți, sau oameni necăsătoriți încă, vreau să aveți două convingeri profunde. Convingeri care să vă conducă, să vă susțină la nivel emoțional: zdrobirea inimii și curajul. Convingerea că păcatul meu este problema mea cea mai mare, păcatul meu afectează căsătoria și creșterea copiilor. Păcatul meu afectează locul de muncă și biserica și nu merit nimic de la Dumnezeu. Nu suntem și niciodată nu vom fi părinți perfecți, am păcătuit. Nu suntem proști, nu suntem naivi, alții au păcătuit împotriva noastră, soția, copiii, păstorii, știm asta. Dar nu aceasta este problema principală în viețile noastre. Dumnezeu nu mă va trage la răspundere pentru păcatul nimănui împotriva mea. Dumnezeu mă va trage la socoteală pentru un singur lucru, pentru cum am răspuns la păcatele mele. Am păcătuit și doar Duhul Sfânt ne poate face să simțim vina aceasta adânc în suflet, după cum ar trebui. Aceasta este prima convingere pe care mă rog ca Dumnezeu să o aducă în inimile noastre. Nu există Dumnezeu ca Dumnezeul nostru. Vreau să fiți convinși de lucrul acesta. “Care ridică pedeapsa pentru nelegiuire și trece cu vederea fărdelegea. Tu nu rămâi mânios pe vecie, ci Îți găsești plăcerea în îndurare.” Vreau să fiți convinși de lucrurile acestea precum de asemenea că sunteți păcătoși. Vedeți cum lucrurile acestea lucrează împreună? Am o înțelegere profundă a faptului că sunt păcătos, în timp ce alții păcătuiesc împotriva mea, sunt smerit în sentimentele mele, de povara păcatului meu, ceea ce este o minune, iar de cealaltă parte, am o convingere enormă, de nezguduit că Dumnezeul acesta care conduce lumea, iartă fărădelegea.

Vedeți cum lucrează împreună? Prima convingere mă face să fiu mai uimit de iertare. Dar dacă nu am convingerea iertării, mă voi minți, voi scurt-circuita prima convingere. Prima convingere este prea devastatoare fără a doua convingere, iertarea. Ați înțeles? Înțelegeți cum lucrează împreună? Nu puteți fi entuziasmați de iertarea lui Dumnezeu dacă nu vă puteți recunoaște păcatele. Și nu vă puteți confrunta păcatele decât dacă aveți un Dumnezeu care să dea iertare. Dacă credeți că nu se potrivesc lucrurile acestea, răspunsul meu este că vorbim de o minune. Este o minune. Nu pot explica viața creștină, nu pot explica nașterea din nou, nu pot explica condamnarea păcatului, nu pot explica cum Dumnezeu face două lucruri care depind unul de altul în același timp. Cei mai mulți dintre voi ați gustat din lucrarea aceasta. Bănuiesc că majoritatea voastră ați gustat lucrul acesta. Aceste două convingeri adânci, zdorbirea inimii și îndrăzneala sunt necesare pentru a crește copiii cu speranță în cele mai grele timpuri. Adoptăm o atitudine în care deși alții păcătuiesc împotriva noastră, nici nu mai știi dacă era vina lor sau a ta, nu poți înțelege și nu poți știi ce se întâmplă, dar în vortexul acesta ne asumăm răspunderea pentru ceea ce știm. Eu sunt un păcătos, iar El este un Mântuitor măreț.

Închei prin a spune că suntem creștini și știm că privind din perspectiva crucii, ambele convingeri se intensifică. Nu-i așa? Nu sunt micșorate ci sporesc în semnificație. Nu cunoști cu adevărat cât de cumplit este păcatul tău, decât atunci când Îl vezi pe Isus murind pentru păcatul tău. Nu poți ști cât de amarnic este păcatul. Pe cât de sângeroasă este crucea, pe atât de sângeros este păcatul meu. Nu avem nici un alt mod de a cunoaște și creștinii au un avantaj în ce privește înțelegerea vinovăției. Sper să înțelegeți deplin. Ar trebui să fim cei mai vinovați oameni de pe pământ! Ar trebui să fim mai distruși decât oricine pentru că am văzut gloria crucii și faptul că a înlăturat vina noastră oribilă cu fiecare strigăt din gura Lui pe cruce. Din perspectiva aceasta a crucii, vedem prețul care a fost plătit, vedem cât de mizerabili suntem și cât de devotat este Dumnezeul legământului nostru, să plătească prețul și să ne adauge la familia Lui, în ciuda păcatelor noastre. Este incredibil că la timup acela, pentru Mica, Isus era doar o profeție. Vă amintiți? Am să vă citesc Mica 5:2 “Dar, tu, Betleeme Efrata, deși ești neînsemnat printre miile lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel Ce va fi Conducător în Israel, Cel ale Cărui origini sunt din vechime, din zilele veșniciei.” Păstorul acesta Și-a dat viața pentru oile Lui și vedem mai clar păcatul nostru și angajamentul lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră din păcate. Hristos a luat judecata noastră.

Dacă creșteți copii în cele mai grele timpuri, mulți sunteți în situația aceasta și mulți veți fi în viitor vreau să vă pregătiți, să fiți pregătiți, chiar dacă nu sunteți părinți, sau dacă ați fost părinți și ați pierdut copii, sau nu veți avea copii niciodată, vreau să aveți speranța aceasta. O puteți avea prin zdrobirea inimii și prin curaj. Primiți mesajul acesta. Acceptați să vă confruntați păcatele, să nu mai fugiți de vină. Să puneți stăpânire pe ambele convingeri. Tată și Duhule Sfânt, fă minunea aceasta pentru părinți, pentru căsătorii și pentru toți.

Haideți să ne rugăm. Tată, cât mai ține lumea aceasta, suntem în timpuri grele. Uneori e mai ușor, alte ori este mai greu. Mă rog în mod special pentru cei ce trec prin cele mai grele momente în căsătorie și în creșterea copiilor. Vreau să îi întâmpini cu o putere extraordinară, cu speranță. Mă rog ca păcatul lor să nu-i zdrobească ci să fie o cale spre cruce. Iar acolo să găsească o inimă de leu, cu speranță. S-ar putea să dureze mult timp până să poată umbla în lumină, dar dă-le răbdare. Mă rog în Numele lui Isus. Amin.