Dacă un asemenea lucru ar fi posibil, dacă cineva ar putea concepe să-L iubească pe Dumnezeu atât de mult, încât să fie blestemat pentru păcătoși, apostolul Pavel spune că ar fi dispus unui asemenea lucru. În Romani 9:3 a spus în felul acesta: “Căci aș vrea, mai degrabă, să fiu eu însumi blestemat și despărțit de Cristos de dragul fraților mei.” Opusul uniunii cu Cristos este să fii blestemat și despărțit de Cristos. Era cel mai rău lucru pe care și-l putea imagina Pavel. Absolut cel mai groaznic lucrul ce și-l putea închipui. Cel mai bun lucru în Univers este să fii unit cu Cristos, să fii în Cristos, să te bucuri de unitatea cu Cristos. Când lucrul acesta este înțeles, nimic altceva nu poate fi mai mare, ca experiență și din punct de vedere teologic. Dacă înțelegeți deplin lucrul acesta, nu veți avea o experiență mai înaltă decât bucuria aceasta. Nimic nu poate fi mai suprem în teologie, nimic nu poate fi mai cuprinzător în teologie.

Mesajul meu în seara aceasta este în principal, un mesaj expozitiv pe Ioan 15:1-11, iar motivul pentru care mă concentrez asupra acestui text este că pentru mulți textul acesta este punctul în care realitatea uniunii cu Cristos s-a mutat de pe poziția de doctrină, pe planul experienței personale. Textul acesta este central pentru cei ce știu ce înseamnă să rămâi în viță, în Cristos. Un alt motiv este că Husdon Taylor, cel cu care vom încheia conferința și porțiunea de întrebări și răspunsuri, ca două coperți ale unei cărți. Vom vedea ce înseamnă Ioan 15:1-11 și ce a experimentat Hudson Taylor din Ioan 15:1-11. Pentru că Hudson Taylor ar spune că ceea ce i s-a întâmplat când avea 37 de ani, a fost o explozie a acestei realități care l-a schimbat pentru totdeauna. Hudson Taylor a fost fondatorul misiunii în China, numită azi OMF. În mijlocul anilor 1900 a condus sute de misionari în interiorul Chinei, iar în 1869 când avea 37 de ani, a avut o experiență care l-a transformat. A început să bea mai mult, mai adânc și mai constant din fântâna găsită în Ioan 15:1-11, din uniunea cu Cristos. Fiul lui, Frederic Taylor, a scris în 1932, Hudson Taylor a murit în 1905. “Era un om, de aproape 60 de ani, ce a purtat poveri imense, dar era calm și netulburat. Primea un teanc mare de scrisori, iar fiecare dintre ele conțineau vești de moarte, lipsa fondurilor, revolte, sau probleme serioase, și toate au fost deschise, citite și li s-a răspuns cu aceeași liniște. Cristos era motivul păcii lui, puterea și calmul lui. Locuind în Cristos și-a extras puterea existenței și a resurselor. A făcut asta printr-o atitudine de credință, pe cât de simplă pe atât de neîntreruptă. Și totuși a fost liber și natural. Nu pot găsi cuvinte să descriu decât cuvintele scripturii “în Dumnezeu.” Era în Dumnezeu tot timpul și Dumnezeu în el.

Adevărata rămânere în Cristos din Ioan 15,” Pasajul acesta din Scriptură s-a dovedit a fi extrem de important ca experiență și teologic. Articularea doctrinei și umblarea noastră în acord cu doctrina. Este lucrul pe care vreau să-l experimentați și voi. Înțelegerea conceptul și teologia să devină mai clare, să gustați și să vedeți despre ce vorbește textul acesta. Cred că ați înțeles mai mult sau mai puțin, dar sunt flămând împreună cu voi, ca Dumnezeu să vorbească cu putere prin pasajul acesta din Scriptură și să-l împlinească în noi. Aceasta este dorința mea. Deci dacă aveți o Biblie, vă rog să mergeți acolo cu mine pentru că am multe lucruri să vă arăt. Îl voi citi, iar voi urmăriți versetele 1-11, evanghelia lui Ioan capitolul 15. “Eu sunt adevărata viță, iar Tatăl Meu este viticultorul. El taie din Mine orice mlădiță care nu aduce rod și curăță orice mlădiță care aduce rod, ca să aducă și mai mult rod. Acum voi sunteți curați, datorită cuvântului pe care vi l-am spus. Rămâneți în Mine, și Eu voi rămâne în voi! Așa cum mlădița nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în vită, tot așa nici voi nu puteți, dacă nu rămâneți în Mine. Eu sunt Vița, voi sunteți mlădițele. Cel care rămâne în Mine și în care rămân Eu aduce mult rod. Căci despărțiți de Mine nu puteți face nimic. Dacă cineva nu rămâne în Mine, este aruncat afară ca o mlădiță și se usucă. Acestea sunt adunate, aruncate în foc și arse. Dacă rămâneți în Mine și dacă rămân în voi cuvintele Mele, atunci cereți orice doriți și vi se va da. Tatăl Meu este proslăvit prin aceasta: prin faptul că voi aduceți mult rod și deveniți ucenicii Mei. Așa cum M-a iubit pe Mine Tatăl, așa v-am iubit și Eu pe voi. Rămâneți în dragostea Mea! Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, așa cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui. V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să fie în voi, iar bucuria voastră să fie deplină.”

În paragrafele precedente, încheie în Ioan 14:31 astfel: “fac așa cum Mi-a poruncit Tatăl. Ridicați-vă să plecăm de aici!” În alte cuvinte, când Isus se apropia de ultimele ore din viața lui, pune întreaga lucrare și ultimele ore sub porunca Tatălui Său, “fac așa cum Mi-a poruncit Tatăl.” Pune lucrurile sub porunca Tatălui. Tatăl supraveghează toate lucrurile, Isus își dă viața, v-a deveni pâinea vieții, apa vieții, Ușa, vița. Iar Tatăl însuși se ocupă de lucrurile acestea, ca toate să se petreacă după planul Său. La fiecare pas, acționez în supunere Tatălui Meu, iar apoi spune “Eu sunt adevărata viță, iar Tatăl Meu este viticultorul,” Aceasta este o metaforă a lucrurilor pe care le-a spus. Eu voi duce la capăt lucrarea prin care voi da viață poporului Meu, iar Tatăl Meu se îngrijește de toate lucrurile. Tatăl este fondatorul, întemeietorul, Cel ce lucrează via, și El veghează asupra ei, asupra ramurilor, ca toate lucrurile să se împlinească în momentul acesta, și în viitor când tot mai mulți oameni sunt adăugați viei, El este viticultorul. Metaforele exprimă în mod limitat semnificația. Dacă lărgești metafora dincolo de scopul ei, începe să comunice lucruri greșite și vă voi ilustra din textul acesta, versetul 10, “Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, așa cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui,” Isus compară rămânerea noastră în dragostea Lui cu rămânerea Lui în dragostea Tatălui, dar via nu rămâne în viticultor, după cum ramurile rămân în viță. Metafora nu are înțelesul acesta și nu a fost intenționată în felul acesta. Ar fi o interpretare greșită.

Deci trebuie să descoperi care este scopul metaforei și aceasta este prima noastră întrebare. Care este lucrarea pe care a fost menită să o arate cu privire la viticultor. Toate metaforele pot fi explicate, dar care a fost scopul metaforei? Întrebați-vă de ce ne-a dat Isus versetul 1? De ce Îl prezintă pe Tatăl ca viticultor? De ce nu a început cu versetul 5? “Eu sunt Vița, voi sunteți mlădițele.” Nu despre aceasta vorbește paragraful acesta? Noi suntem ramurile, suntem parte din viță și ar trebui să aducem rod dacă rămânem în El, dacă nu rămânem în El, nu aducem rod. Despre aceasta vorbește paragraful acesta. De ce să complicăm lucrurile adăugând nu doar ramurile și vița, dar și viticultorul care este în afara acestei alianțe. De ce a făcut asta? Pentru că paragraful nu se explică prin ”Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele.”

Haideți să mergem în versetul 2. Este aplicația versetului 1, “El (Tatăl, viticultorul) taie din Mine orice mlădiță care nu aduce rod și (Tatăl, viticultorul) curăță orice mlădiță care aduce rod, ca să aducă și mai mult rod.” Motivul pentru care Isus clădește metafora dincolo de mlădițe și vie, este pentru că sunt două lucrări foarte importante pe care le face viticultorul și vrea să știm că rămânerea noastră în viță, și rodul este ajutat prin faptul că știm care este rolul viticultorului. Deci ce face viticultorul? Sunt două lucruri pe care le menționează. 1) Îndepărtează ramurile neroditoare. 2) Curăță mlădița roditoare. Taie pe cele moarte și cultivă cele care au viață. Distruge și disciplinează. Luca 8:18 “Căci celui ce are, i se va da, însă de la cel ce n-are, se va lua chiar și ceea ce i se pare că are.” Haideți să observăm aceste două lucruri pe rând, aceste misiuni ale viticultorului, ale Tatălui. Lucrări împlinite în afara uniunii, de dragul unirii acesteia și să ne întrebăm care sunt și cum ne ajută. Versetul 2, “El taie din Mine orice mlădiță care nu aduce rod,” O numesc tăiere, distrugere. De ce folosesc asemenea cuvinte? Datorită versetului 6: “Dacă cineva nu rămâne în Mine, este aruncat afară ca o mlădiță și se usucă. Acestea sunt adunate, aruncate în foc și arse.” Avertizarea aceasta oribilă, groaznică, îngrozitoare nu apare de nicăieri, ci este extensia versetului 2. Tatăl Meu le-a tăiat și le-a aruncat, le-a adunat și sunt aruncate în foc. Aș spune că prima Lui lucrare este judecata, prima lucrare este distrugerea. “El taie din Mine orice mlădiță care nu aduce rod” versetul 6 “și se usucă. Acestea sunt adunate, aruncate în foc și arse.” Prima lucrare a viticultorului este judecata, o parte acum și restul la sfârșitul veacurilor.

Lucrul acesta, bineînțeles, ridică o problemă. Poate o mlădiță, un ucenic al lui Isus avea viață veșnică, în unitate cu Isus, poate un ucenic să fie pierdut și ars? Așa par a fi lucrurile. Când eram la universitate, nu eram calvinist, nici nu știam cât de mare era miza. Toate descoperirile acestea au fost în următorii doi ani, nu se întâmplaseră încă. Am citit o carte Viața în Fiul scrisă de Robert Shank în ultimul an de facultate și m-am cutremurat. Pentru că indiferent ce am știut până atunci, mi-a plăcut doctrina siguranței eterne. Eram calvinist având un singur argument, deși nu știam toate argumentele care susțin ideea aceasta. Fără ideea aceasta nu avem nimic. Cartea aceasta spune că nu există siguranță eternă, bazat pe Ioan 15:2. Pentru că la urma urmei spune “El taie din Mine orice mlădiță,” și o aruncă în foc. O mlădiță din El e înlăturată și arsă. Asta înseamnă că unitatea cu Cristos nu este permanentă? Poate exista un timp, iar apoi nu mai este. Putem fi în Cristos iar apoi să fim blestemați și tăiați din Cristos? Cristos nu îi păstrează pe ai Săi? Haideți să punem întrebarea mai precis pentru că nu este folositor să fim neclari. Având în vedere ce a predicat Isus în Evanghelia aceasta, vrea să spună că o persoană poate fi născută din nou Ioan 3:3 iar apoi să fie pierdută? Vrea să spună că poți fii un copil al lui Dumnezeu, Ioan 1:12 și să fii pierdut? Vrea să spună că poți fi una dintre oile lui Cristos, Ioan 10:15 iar apoi să nu mai faci parte din turmă? Asta vrea să ne învețe? Răspunsul este nu.

Isus se muncește în Evanghelia aceasta să spună “nu,” în mod foarte clar. Dumnezeu are un popor ales în Evanghelia aceasta, încredințează poporul Fiului, Fiul îi păstrează fără greș și există un fel de atașament cu Isus, un fel de ucenicie și credință care nu este mântuitoare. Evanghelia aceasta explică perfect prin vocabularul folosit. Face diferența dintre ucenicul fictiv și adevăratul ucenic. Ucenicul adevărat rămâne în Isus. Dacă rămâneți în Mine dovediți că sunteți cu adevărat ucenicii Mei. Vreau să vă dovedesc pentru că până aici am afirmat doar și aveți nevoie să vedeți, pentru că Ioan 15 îi tulbură pe mulți. Ioan 6:37, Tot ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine, iar pe cel ce vine la Mine nu-l voi alunga niciodată afară.” Iar apoi versetul 39 din capitolul 6, una dintre cele mai puternice afirmații din Biblie: “Și voia Celui Ce M-a trimis este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l înviez în ziua de pe urmă.” În alte cuvinte, Dumnezeu are un popor înainte de a veni Isus, capitolul 17:6 “Erau ai Tăi și Tu Mi i-ai dat.” De aceea vin la Isus. Versetul 37: “Tot ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine, iar pe cel ce vine la Mine nu-l voi alunga niciodată afară.” Nu voi pierde nimic din tot ce Mi-a dat Tatăl. Nici o singură mlădiță! Nici una! Nici unul singur din tot ce Mi-a dat Tatăl. Capitolul 10:27 “Oile Mele ascultă glasul Meu. Eu le cunosc, iar ele Mă urmează.” În felul aceasta le identificăm ca oi, pentru că urmează Păstorul. Dacă nu sunt oi, nu cred, pentru că nu poți crede dacă nu ești oaie. Versetul 26 “Însă voi nu credeți, pentru că nu sunteți dintre oile Mele.” Dar toate oile cred, toate vin, iar când vin “Eu le dau viață veșnică și în veci nu vor pieri. Și nimeni nu le va smulge din mâna Mea. Eu sunt viticultorul, și nimeni nu taie ceva ce este al Meu! Acestea sunt cele mai puternice afirmații despre siguranța celor pe care Tatăl îi dă Fiului. “Și voia Celui Ce M-a trimis este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l înviez în ziua de pe urmă.”

Deci, mergem înapoi în versetul 2. Cine este acesta. “El taie din Mine orice mlădiță care nu aduce rod.” Le taie, le adună și le aruncă în foc. Cine face lucrarea aceasta? Cheia este să realizăm că în Evanghelia lui Ioan este clar că sunt credincioși care nu sunt cu-adevărat credincioși, sunt ucenici care nu sunt cu adevărat ucenici și sunt doisprezece aleși dintre care unul este un drac. Și Isus a știut lucrul acesta când i-a ales și i-a adus în părtășie, în viță, să fie împuterniciți de viță, să meargă să facă lucrări minunate în numele “viței,” chiar și Iuda a fost trimis. Ioan 8:30 “În timp ce spunea aceste lucruri, mulți au crezut în El.” Versetul 31 “Atunci Isus le-a zis iudeilor care crezuseră în El: Dacă rămâneți în Cuvântul Meu, atunci sunteți într-adevăr ucenicii Mei.” Șase versete mai jos le spune, “Știu că sunteți sămânța lui Avraam, dar cu toate acestea căutați să Mă omorâți, pentru că nu pătrunde în voi Cuvântul Meu.” Credința aceasta nu era credința adevărată. Cum rămâne cu ucenicii? Ioan 6:66 “Din această cauză mulți dintre ucenicii Lui s-au întors și nu mai umblau cu El.” Erau ucenici dar “Mulți dintre ucenicii Lui s-au întors și nu mai umblau cu El.” Și acesta este un mod de a fi ucenic, este un fel de credință, dar căzuseră. De aceea Isus spune: “Dacă rămâneți în Cuvântul Meu sunteți cu adevărat ucenicii Mei.” Există ucenici și există adevărați ucenici. Există credincioși și există adevărați credincioși. Erau doisprezece și doar unsprezece adevărați.

Ascultați ce spune Ioan 6:64 “Dar sunt unii dintre voi care nu cred. Căci Isus știa de la început cine sunt cei care nu cred și cine este cel ce urma să-L trădeze.” Răspunsul meu la întrebarea: Poate cineva să fie născut din nou și să fie pierdut? Poate o persoană să fie copilul lui Dumnezeu și să fie pierdută? Poate cineva să fie oaia lui Cristos și să fie pierdută? Poate cineva să fie adevărat ucenic și să fie pierdut? Răspunsul este nu. Mlădițele care sunt tăiate sunt așa numiții credincioși. Capitolul 2:23, capitolul 8:30. Așa numiții ucenici din Ioan 6:66 și Iuda din Ioan 6:65. Legătura explicită dintre constelația aceasta de idei și textul acesta este versetul 8. “Tatăl Meu este proslăvit prin aceasta: prin faptul că voi aduceți mult rod și deveniți ucenicii Mei.” Aceasta este paralela dintre Ioan 8:31 “Dacă rămâneți în Cuvântul Meu, atunci sunteți într-adevăr ucenicii Mei,”

Înapoi la versetul 2 unde eram, după o paranteză despre siguranța veșniciei. Motivul pentru care Isus nu spune simplu: Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele, iar apoi să continue paragraful, motivul pentru care nu începe în felul acesta, ci începe cu “Eu sunt adevărat viță, iar Tatăl Meu este viticultorul,” este pentru că vrea să știm aceste două lucruri mărețe pe care le face viticultorul. Taie mlădițele neroditoare, creștini falși în biserică și curăță adevăratele mlădițe. Taie mlădițele fără viață și cultivă și disciplinează mlădițele roditoare. Isus pregătește biserica, ucenicii Lui, ne pregătește pe noi pentru două lucruri: dezertare și persecuție. Dezertare din interior și persecuție din exterior. Oameni falși în interior și suferință din afară. “Nu te teme turmă mică.” Trădătorii, oamenii falși nu te vor distruge. Ei vor fi tăiați pentru că Tatăl Meu are grijă de viță și nu va fi distrusă! Nu te teme turmă mică, vor fi trădători, va fi credință falsă, Iuda va fi în bisericile voastre, dar vor fi tăiați. Întăriți-vă! Acesta este primul lucru pe care îl face viticultorul.

În al doilea rând, “El curăță orice mlădiță care aduce rod, ca să aducă și mai mult rod.” Curățarea implică tăiere și este o imagine care te trezește la realitate. Evrei 12:6 și 10-11 sunt cele mai bune prezentări ale curățării pe care le cunosc. “Căci Domnul îl disciplinează pe cel pe care-l iubește și-l lovește cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește. Însă El o face spre folosul nostru, ca să avem parte de sfințenia Lui. Orice disciplinare nu pare în prezent o bucurie, ci mai degrabă o întristare, dar mai târziu produce rodul pașnic al dreptății, pentru cei ce au fost încercați prin ea.” Știm contextul din Evrei 12, că disciplinarea și curățarea este suferința prin persecuție. Mai apoi în Ioan 15:20 “Sclavul nu este mai mare decât stăpânul lui. Dacă pe Mine M-au persecutat, vă vor persecuta și pe voi.” Persecuția este curățare, nu este singurul mod de curățare, dar este o modalitate. Isus vrea să vedem că viticultorul face lucrul acesta, El judecă și disciplinează.

Un lucru nou și uimitor pentru mine, n-am mai observat asta înainte, este că Isus spune că lucrarea Lui pentru noi, lucrarea Mântuitorului înviat pentru noi este ca o viță cu mlădițele, în care viața, pacea, bucuria, experiența părtășiei curg și te gândești că aceasta este totalitatea creșterii în har. Dar El spune că în afara acestei relații, în exterior este viticultorul și este important pentru cum înflorește relația viță-mlădiță. Nu desconsiderați, nu scăpați din vedere, lucrarea externă a Tatălui în relația voastră cu Cristos din interior. Dumnezeu lucrează în exterior, sunteți într-un loc în care ascultați predicatorul, unii dintre voi aveți boli, unii dintre voi aveți căsătorii cu probleme, unii aveți biserici cu probleme, toate sunt răspunderea viticultorului. Acestea sunt două lucrări mărețe și glorioase.

În primul rând Tatăl conduce lumea! Să măresc, să glorific și să adâncesc bucuria mea în Isus. Nimic nu mă afectează, nici o furtună nu mă atinge, nici un hoț nu vine în viața mea care să fie scăpat de sub controlul viticultorului. N-am realizat legătura dintre viticultorul care umblă prin viață alături de mine, în timp ce mă slujește în dulcea mea legătură cu Mântuitorul. Arde mai mult ca voi pentru părtășia și roada voastră. Iubiți lucrarea viticultorului. Este foarte dureroasă și nu cred că este prea mult să extrapolăm spunând că viticultorii fac mult mai mult decât să taie mlădițe. Sigilează, udă, fac orice este nevoie pentru a aduce rod.

Am să vă dau o ilustrație din viața apostolului Pavel din 2 Corinteni 1:8 “am fost apăsați peste măsură, dincolo de puterea noastră, așa încât pierdusem și speranța pe a mai trăi. Dar am avut gândul condamnării la moarte în noi înșine.” Toate datorate circumstanțelor externe, nu ne spune detaliile, ci ne spune doar că a fost oribil. Eram zdrobiți, atât de tare încât ne gândeam că se va sfârși totul și suntem morți. Iar apoi spune: “ca să nu ne încredem în noi, ci în Dumnezeu, Care învie morții.” Pentru a intensifica încrederea în El, în Cristos, venită din interior. Circumstanțele externe slujesc interiorul și dulcea părtășie cu Isus. Acesta este motivul pentru care metafora include viticultorul și nu doar mlădițele.

Un sumar al versetului 2 este că Isus își pregătește ucenicii pentru dezertare, vor fi oameni falși care vor fi tăiați. Și îi pregătește pentru persecuție, sau cancer, sau moartea celui mai drag, pentru orice ar veni. Viticultorul alimentează relația cu vița prin mlădițe. Sunteți păstori și nu aveți nevoie să vă spun că cele mai adânci și dulci momente de părtășie cu Isus Cel viu, sunt în zilele cele mai întunecate. În 68 de ani nimeni nu mi-a spus vreodată: Am fost cel mai aproape de Isus în zile bune! Nimeni nu mi-a spus vreodată lucrul acesta. Mărturiile sunt totdeauna opusul. În momentele de criză, de pierdere, de disperare Isus a fost prezent și au fost momente prețioase pentru că viticultorul știa exact ce să facă.

Am crede că lucrurile au fost pregătite pentru versetul 4 “Rămâneți în Mine, și Eu voi rămâne în voi! Așa cum mlădița nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în vită, tot așa nici voi nu puteți, dacă nu rămâneți în Mine. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel care rămâne în Mine și în care rămân Eu aduce mult rod. Căci despărțiți de Mine nu puteți face nimic. Deci rămâneți în Mine! Motivul este prezentat în versetul 1 și 2. În versetul 4 trece la rămânere, dar nu a pregătit scena încă. Partea aceasta este cea mai ciudată din tot textul. Isus mai are ceva de adăugat înainte de imperativul versetului 4.

Încă un lucru, adică versetul 3 și este cel mai ciudat verset din paragraful acesta. Este un lucru pe care îl numesc absolut specific creștinismului. Spre deosebire de orice altă religie, ceva legat de rămânerea aceasta, centrul trăirii vieții creștine. Versetul 3 “Acum voi sunteți curați, datorită cuvântului pe care vi l-am spus.” Sună foarte ciudat. Versetul 2 “El taie orice mlădiță care nu aduce rod și curăță orice mlădiță care aduce rod. Acum voi sunteți curați.” M-am gândit la lucrul acesta ore întregi. Ioan vorbește în felul acesta mereu. Acesta este felul în care scrie și parcă îl văd zâmbind: oare cum vor înțelege cuvintele acestea?

Deci Dumnezeu v-a curățat și acum sunteți curați. Sunt unele lucruri care nu se disting în limba engleză, dar sunt mai clare în limba greacă. Dar cred că o persoană care are o Biblie și dorința de a petrece câteva ore asupra unui text poate descoperi lucrurile pe care trebuie să le vadă fără a avea nevoie de limba greacă, sau a descoperi ce am descoperit eu în greacă. Am să vă arăt cum să faceți. Vorbesc serios, nu toți cunoașteți greacă și nu trebuie să vă gândiți că nu puteți descoperi lucrurile importante fără limba greacă. Era să folosesc un cuvânt urât.

Haideți să presupunem că nu cunoașteți greacă și citiți textul acesta, vă puneți întrebări, pentru că ar trebui să înțelegeți relația dintre prepoziții. Vă întrebați care este legătura dintre versetul 1 și 2. Deci puteți presupune că tăierea ar putea fi un fel de curățare. Să cureți tufișul, tăierea ar putea fi îndepărtarea unor lucruri. La fel ca și curățarea, iar apoi spune “acum voi sunteți curați.” Tăierea îndepărtează ceva pentru a-l adapta, a-l face mai eficace. Curățarea îndepărtează mizeria în cazul acesta, pentru a-l adapta, a fi eficace și potrivit, după cum o persoană murdară nu poate fi la fel de eficace ca cineva curat. Putem vedea această suprapunere a semnificațiilor tăierii și curățării. Nu folosim greaca ci ne gândim doar. Dedicați două-trei ore într-o după masă pentru a pătrunde lucrurile acestea. Acesta este prețul pentru a înțelege. Cred că i-am spus lui Noel săptămâna trecută când lucram pe predica aceasta, că nu-mi vine să cred că de treizeci de ani lucrez în felul acesta. Este o muncă grea, dar am iubit-o și încă o iubesc. Pentru că rodul, răsplata este atât de uimitoare. Nu subestimați munca gândirii asupra unui text.

Este un indiciu în greacă. Cuvântul pentru tăiere este cuvântul folosit pentru curățire, folosit în ambele modalități. Cuvântul pentru a curați în versetul 3 are legătură cu versetul 2 și nu suntem la fel de năuciți ca un engleză, având ambele cuvinte: tăiere și curățare. Este mult mai clar în greacă și face un joc de cuvinte. Ceea ce vrea să spună este că Tatăl curăță orice mlădiță roditoare și deja sunteți tăiați, sunteți curățați. Exact aceleași cuvinte sunt folosite în capitolul 13 când spală picioarele ucenicilor. Este o paralelă uimitoare. În Ioan 13, Isus spală picioarele ucenicilor și vine la Petru care spune “În veci nu-mi vei spăla picioarele!” Și Isus spune unul dintre cele mai uimitoare lucruri în versetul 8 “Dacă nu te spăl, nu vei avea parte cu Mine.” Dacă nu te spăl, nu va exista nici o unitate între Mine și tine. Este un lucru foarte serios. Petru spune: “Doamne, nu doar picioarele, ci și mâinile și capul. Isus i-a zis: Cel ce s-a îmbăiat nu are nevoie să-și spele decât picioarele, dar el este curat în întregime. Și voi sunteți curați.” Este un citat exact din capitolul 15:3 “sunteți curați, dar nu toți. Căci El îl știa pe cel ce urma să-L trădeze. De aceea a spus: “Nu toți sunteți curați.” Deci care este scopul versetului 3 și pasajul din capitolul 13? Deja sunteți tăiați, sunteți curați în întregime și pe toți vă voi curăța, vă voi spăla. Acceptarea voastră de a fi spălați și de a fi curățați este semnul că deja sunteți spălați și sunteți curățați. Asta i-a spus lui Petru. Dacă nu mă lași să te spăl nu ești al Meu! Dacă Mă lași să te spăl, ești curat în întregime! Consimțirea în viața voastră de a fi curățați, cu încredere, cu smerenie sub mâna viticultorului, este semnul că sunteți tăiați, curățați, sunteți întregi, lucrarea este împlinită deja.

Iar apoi la sfârșitul versetului 3 spune: “datorită cuvântului pe care vi l-am spus.” Cuvântul aici este totalitatea învățăturilor Lui, întruparea, este Domnul Domnilor, fără păcat, murind pentru oile Lui, înviat din morți. Credeți cuvântul acesta și se produce o legătură. Credința în El este legătura dată de Dumnezeu cu vița. Credința aceasta este legătura pe care o face Dumnezeu între viță și mlădițe, între ucenici și Isus. Iar în momentul în care se produce unitatea aceasta prin credință, după cum experimentăm și noi, și nașterea din nou pe care o produce Dumnezeu, legătura aceasta se produce și noi suntem curați deja. În mod deplin!

Ioan 5:24 intensifică lucrurile: “Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă Cuvântul Meu.” Țineți minte,”sunteți curățați datorită cuvântului pe care vi l-am spus.” “cine ascultă Cuvântul Meu și crede în Cel Ce M-a trimis are viața veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață.” Moartea este învinsă, judecata este depășită, deja sunteți acasă. Judecata și moartea sunt în urma voastră, tăierea este lăsată în urmă. Sunteți altoiți, dincolo de judecată deja. De aceea scena nu era pregătită în versetul 2 încă, mai trebuia adăugat încă un lucru înainte de imperativul versetului 4. Pentru că a vrut să auzim imperativul acesta, în felul în care creștinii ascultă de obicei imperativele. Dacă sunt prezentate în mod biblic.

Cum ascultă creștinii imperativele, lucrurile prescrise? “Rămâneți în Mine.” De ce? Trebuie să rămâneți în Mine, dacă nu veți fi arși! Dar sunt deja curățat... Da, ești. Altoirea, curățarea Tatălui te pregătesc să fii ceea ce ești. Începe să sune ca învățăturile lui Pavel. 1 Corinteni 5:7 “Îndepărtați drojdia cea veche, cum de fapt și faceți.” Ideea aceasta este distinct o ideea creștină: vino așa cum ești, lucru pe care Isus a vrut să-l auzim. Deveniți ceea ce sunteți deja. Sunteți curățați, sunteți altoiți. Primiți curățarea și tăierea ca dovadă că sunteți tăiați și curățați, pentru că dacă respingeți lucrul acesta, nu aveți “parte cu Mine.” Tatăl nu-Și irosește timpul când curăță. Vreau să subliniez lucrul acesta pentru că din motive deșarte ale gândirii umane mergem în direcții greșite din nou și din nou. Dacă gândiți în felul acesta: dacă sunt curat în Cristos și dacă sunt altoit în Cristos, dacă sunt dincolo de judecată în Cristos, nu am nevoie de astfel de disciplinare din partea Tatălui. Este o gândire zadarnică, rea, demonică! Veți întâlni gândirea aceasta la oamenii pe care îi învățați. Și vă vor spune că nu are niciun înțeles ceea ce le spuneți. Dacă ești deja curat, ești deja altoit, ai trecut de judecată, nu mai ai nevoie de disciplinare, nu mai ai nevoie de curățare. Astea sunt cuvintele tale și nu ceea ce spune Dumnezeu. Voi asculta cuvintele lui Dumnezeu și nu cuvintele tale. Mă voi supune curățării lui Dumnezeu pentru a avea dovada că sunt curățit. Mă voi lăsa curățat de El pentru a avea dovada că sunt spălat. Voi merge înainte cu Dumnezeul meu pentru că El m-a făcut să fiu al Lui. Voi merge la Biblie și voi încerca să mă adâncesc în lucrurile acestea. Rămânând în El și ascultând imperativul acesta voi dovedi că sunt un ucenic adevărat.

Ajungem acum la întrebarea: ce înseamnă “a rămâne?” I-am spus lui Marshall că dacă aș fi predicat în biserica Bethlehem în urmă cu un an, doi ani, sunt convins că aș fi predicat cu singuranță cinci predici din textul acesta. Pentru că sunt atât de multe întrebări de răspuns și unii dintre voi veți fi frustrați că nu am poposit asupra acelor părți asupra cărora ați fi vrut să mă opresc și să petrec suficient timp. Cred că răspunsul cel mai clar este în versetul 11 “V-am spus aceste lucruri” am vorbit despre rămânere, despre mlădițe, despre viticultor, am vorbit cu voi despre toate aceste lucruri, “ca bucuria Mea să fie în voi, iar bucuria voastră să fie deplină.” V-am dat toate aceste învățături, toate aceste instrucțiuni și ce înseamnă să fiți în viță pentru că vreau să vă bucurați de bucuria Mea. Vreau ca bucuria voastră să fie bucuria Mea. “Bucuria Mea,” este un mod atât de diferit de a vorbit decât a spune: vreau să fiți fericiți, să aveți bucurie, Duhul Sfânt vă va face oameni fericiți, bucuria este rodul Duhului. Este un mod atât de diferit de a vorbi. Este cu mult, mult mai mult decât atât. Spune: “bucuria Mea!” Fiul lui Dumnezeu, care are capacități infinite să cuprindă bucuria, în toate lucrurile de care trebuie să ne bucurăm, El spune, v-am învățat, că experiențele Mele, nu o imitație, să fie în voi. Cred că aceasta este unitatea, ce înseamnă ca bucuria Mea să devină ceea ce experimentați voi. Este un miracol dincolo de orice înțelegere. Este lucrarea lui Dumnezeu prin Duhul lui Cristos în noi. El se bucură, iar bucuria aceasta devine desfătarea noastră. Motivul pentru care bucuria voastră nu poate fi deplină și am să vă întreb, credeți că motivul pentru care spune: “ca bucuria Mea să fie în voi, iar bucuria voastră să fie deplină,” este pentru că erau separate? Ca și cum există bucuria Lui, și eu am bucuria mea? Și când vine bucuria Lui, a mea dispare? Nu așa pricepem lucrul acesta, ci dimpotrivă, nu vă mai bucurați doar cu bucuria voastră. Acum aveți bucura Mea în voi și vă bucurați de toate lucrurile cu bucuria Mea. Când Isus spune: ‘rămâneți în Mine,” spune continuați să vă bucurați cu bucuria Mea, nu vă deconectați și începeți să vă bucurați cu bucuria voastră! Sunteți în Mine, sursa tuturor lucrurilor, și Eu sunt în voi. Primiți-Mă pe Mine ca bucuria voastră, primiți-Mă pe Mine ca bucuria Mea să devină bucuria voastră. Însetați după Mine și bucuria Mea, flămânziți după Mine și bucuria mea. Hrăniți-vă din Mine și bucuria Mea. Potoliți-vă setea din Mine și bucuria Mea pentru bucuria voastră. Asta înseamnă să rămâneți în El, sau ca bucuria Lui să devină bucuria voastră. Și mai sunt alte modalități prin care să spunem lucrul acesta.

Priviți în versetele 9-10 “Așa cum M-a iubit pe Mine Tatăl (acum vorbim despre dragoste, nu despre bucurie), Așa cum M-a iubit pe Mine Tatăl, așa v-am iubit și Eu pe voi. Rămâneți în dragostea Mea!” Ce înseamnă asta? “Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, așa cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui.” Cheia pentru a înțelege afirmația din versetul 10 este să ne întrebăm care sunt poruncile Tatălui. Care sunt poruncile Tatălui? Versetul 12 “Aceasta este porunca Mea: să vă iubiți unii pe alții.” Toate poruncile Mele, toate poruncile Tatălui sunt sumarizate în: iubiți-vă unii pe alții. Deci ce înseamnă să rămâneți în dragostea Mea? Este la fel ca rămânerea în bucuria Mea. Iubiți cu iubirea Mea, Romani 5:5 “dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt.” Iubim cu dragostea Lui. Primiți dragostea Mea cu care să iubiți oamenii. Adăpați-vă cu dragostea Mea pentru a avea dragoste. Trăiți în dragostea Mea pentru ca dragostea să curgă din voi.

Când spune în versetul 10 “așa cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui,” când iubesc în supunere față de Tatăl, iubirea Mea este experimentarea dragostei Lui. Când spune în versetul 10 că rămâne în dragostea Lui rămânând în dragostea Tatălui, înseamnă că mă odihnesc în dragostea Tatălui, în ascultare. Iar când iubesc, Tatăl iubește prin Mine. Iubesc cu dragostea Lui! Voi puteți să faceți același lucru. În ascultare, să iubiți cu dragostea Mea. Este rezultatul ascultării în final. Cred că rămânerea în viță, rămânerea în Cristos, înseamnă să continuăm să ne bucurăm de dragostea lui Isus și să iubim cu dragostea Lui. Continuați să vă bucurați de bucuria lui Isus, prin bucuria Lui. Mai am o ultimă observație, versetul 7 “Dacă rămâneți în Mine și dacă rămân în voi cuvintele Mele, atunci cereți orice doriți și vi se va da.”

Versetul 16 clarifică ceea ce cerem în mod special. “Eu v-am ales pe voi și v-am desemnat să mergeți să aduceți rod, iar rodul vostru să rămână, pentru ca orice-I veți cere Tatălui în Numele Meu să vă dea.” V-am desemnat să aduceți rod, pentru că orice-I veți cere să primiți, pentru că ceea ce-I cereți este rodul! Rodul este în prim plan și rodul este dragostea și bucuria. Să vă rugați pentru oameni înseamnă să vă rugați să se bucure de Cristos cu bucuria lui Cristos. Să se bucure de Dumnezeu cu bucuria lui Cristos, să aibă pacea lui Cristos, “vă dau pacea Mea nu cum o dă lumea.” Să aibă dragostea lui Cristos. De multe ori m-am confruntat cu întrebarea, este rodul: bucuria, pacea, dragostea, sau oamenii sunt rodul, până ce am pregătit predica aceasta. Cum să fie oamenii? Care oameni? Oamenii care se iubesc cu dragostea lui Cristos, care se bucură cu bucuria lui Isus, oamenii care au pacea lui Isus. Oameni convertiți! Când vă rugați pentru rod, cereți ca oamenii să experimenteze salvarea și unitatea care înseamnă dragoste, pace și bucurie. Deci nu trebuie să aleg între a mă ruga pentru rodul dragostei, bucuriei și păcii, sau pentru oameni convertiți. Vreau ca oamenii să cunoască această dragoste, pace și bucurie. Și vreau ca și eu să le cunosc într-un mod deplin și profund.

Scopul versetului 7 și a introducerii rugăciunii este că Tatăl Meu nu este pasiv, El este viticultorul, și nu Își irosește timpul când curăță vița. Voi să nu fiți pasivi în rămânerea voastră și să vă rugați. Rugați-vă pentru mai mult rod, pentru o rămânere în Cristos mai profundă. Și vom încheia cu rugăciune. Doamne, fă-mă mai înrădăcinat în Tine, și dă-mi o experiență mai dulce în bucuria Ta și dragostea mea să fie dragostea Ta. Pacea Ta să fie pacea mea. Rugăciunea este responsabilitatea mea și curățarea este responsabilitatea viticultorului. Vița este sursa. Este o mică deviație de la învățătura lui Hudson Taylor și abordarea pasivă în rămânerea în Cristos. Rugați-vă, rugați-vă pentru că știți cât de ușor vin gândurile care spun: fiecare rugăciune este un act al necredinței... Dacă v-ați bucura de viță din plin nu ați mai avea nevoie să cereți mai mult rod. Deci cererile voastre sunt o condamnare a necredinței voastre. S-ar putea spune și așa, dar este și un act de credință. Luându-ne privirea de pe noi, privind la singurul care ar putea să ne ducă într-o relația mai adâncă cu El.

În încheiere vreau să faceți legătura lucrurilor pe care le-am văzut cu conversația teologică mai amplă, cu privire la rămânerea în Cristos, unire cu Cristos, bucuria în bucuria Lui, este o îmbinare a naturii noastre cu Dumnezeu, esența nostră unită cu Dumnezeu, este o conversație veche și se bazează pe 2 Petru 1:4, “să deveniți părtași ai naturii dumnezeiești.” Am să-l citez pe Jonathan Edwards, și cred că are dreptate: “Unitatea aceasta exprimată în Scriptură de către sfinți, fiind făcuți părtași naturii divine, și avându-L pe Dumnezeu în ei și ei fiind în Dumnezeu. Nu sfinții sunt făcuți părtași esenței lui Dumnezeu, și sunt îndumnezeiți, după învățătura unor eretici, și folosind exprimarea Scripturilor, “sunt umpluți de toată plinătatea lui Dumnezeu” Efeseni 3:19. Adică frumusețea spirituală a lui Dumnezeu, bucuria, sfințenia.”

În alte cuvinte, când vița este unită cu mlădițele, mlădițele nu devin vița ca sursă, nu devin viticultorul. Cu toate acestea, cum devin una? Ceea ce am descoperit în Ioan 15 este crucial. Avem viața lui Cristos, bucuria Lui, pacea Lui, dragostea Lui, nu doar pentru că suntem în El, ci pentru că El este cu noi și în noi. Experimentăm bucuria Lui, pacea Lui, dragostea Lui pentru că personalitatea, experiențele de pace, dragoste, și bucurie, devin bucuria Lui, dragostea Lui și pacea Lui în noi. Dar nu înseamnă că împărtășim esența, ci este o împărtășirea a naturii. Prin natura Lui El este infinit de calm, prin natura Lui este infinit de iubitor, prin natura Lui este infinit de bucuros. Toate acestea sunt ale mele când eu sunt în El și El în mine. De aceea vă implor să rămâneți în El. Bucurați-vă de El și bucuria Lui în bucuria voastră. Bucurați-vă de pacea Lui în pacea voastră. Bucurați-vă de El și dragostea Lui. Cereți în rugăciune la conferința aceasta, ca viticultorul, indiferent care este prețul, să vă umple cu plinătatea lui Dumnezeu.

Tată, aceasta este rugăciunea mea pentru mine și pentru noi toți, “să putem înțelege, împreună cu toți sfinții, care este lărgimea, lungimea, înălțimea și adâncimea și să cunoaștem dragostea lui Cristos, care întrece cunoașterea, ca să fim umpluți de toată plinătatea lui Dumnezeu.” Ca dragostea lui Dumnezeu să devină dragostea noastră, pacea lui Dumnezeu să devină pacea noastră și bucuria lui Dumnezeu să devină bucuria noastră. Mă rog în Numele Tău, Amin.