Haideți să ne rugăm împreună. Tată, textul nostru vorbește despre oameni care vor să fie gâdilați la urechi, și-au ales învățători care să le gâdile auzul, în dorințe pe care nu ar trebui să le aibă, și au fost atrași de diferite pofte. Mă rog ca în timp ce predic să înlocuiești dorința aceasta pământească cu o dorință sfântă care primește adevărul și nu se îndepărtează de el. Mă rog să primim ochi să vedem gloria lui Cristos în textul acesta, gloria speranței noastre și minunea slujirii și centralitatea Cuvântului predicat. Mă rog în Numele puternic al lui Isus. Amin.

Totdeauna mi s-a părut ciudat că în general, aproape toți eroii mei, ca de exemplu puritanii, Jonathan Edwards, oamenii aceștia nu s-au referit la ei înșiși și la experiențele lor în predicare. Puteți citi o sută de predici puritane și cu greu puteți afla ceva despre predicator. Iar dacă ar fi ca noi predicatorii să greșim cumva, să greșim în sensul acesta. În loc să vorbim în mod excesiv despre noi înșine, ar trebui să vorbim despre Dumnezeu. Ei știau că puterea predicării nu stătea în experiențele predicatorului, ci în Cuvântul insuflat de Dumnezeu. Și totuși cât de fericiți suntem când Dumnezeu îi pune pe inimă apostolului Pavel să ridice cortina vieții lui, a experienței lui cu Dumnezeu și suferințele lui, iar în cazul acesta se apropia de moarte. Despre aceasta vorbesc versetele 6-8, despre experiența lui Pavel și sunt recunoscător. După cum mă așteptam, experiența lui nu este scopul principal al textului, este un argument subordonat al textului. La asta mă așteptam și așa cred că ar trebui să fie. Am învățat asta de la el. Știm că este un argument și nu punctul principal pentru că versetul 6 începe cu cuvântul “căci.” Dacă nu aveți versiunea aceasta, alegeți o altă traducere.

2 Timotei 4:6 “Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură, și vremea plecării mele este aproape.” În alte cuvinte, moartea mea este aproape, Timotei. Alergarea mea este încheiată, răsplata mea mă așteaptă. “De acum,” când citiți cuvintele acestea începeți să citiți în direcția inversă, și urmează o concluzie. Citiți versetul 5 în felul acesta: din moment ce mi-am terminat alergarea, și am o răsplată pregătită pentru mine, de aceea, “tu fii treaz în toate lucrurile, îndură suferințele, fă lucrarea unui evanghelist, împlinește-ți slujba!” Pentru că și eu am făcut asta, Timotei, și mi-am împlinit slujba, am terminat alergarea, am luptat lupta cea bună, și vreau să știi, de dragul tău, îți spun să îți împlinești slujba și vreau să știi că eu mi-am împlinit slujba mea și anticipez o răsplată, o coroană, o cunună, o ghirlandă a alergătorului, a luptătorului. Anticipez o coroană, cununa neprihănirii care va compensa pentru orice preț plătit în viața aceasta. Vreau să știi asta pentru a avea un argument pentru lucrarea ta, pentru a o putea încheia. Împlinește-o, Timotei! Această ultimă frază din versetul 5 este punctul principal al textului. Împlinește-ți slujba! Nu lăsa ca suferința să te tragă înapoi și argumentul meu, Timotei, este că eu mi-am terminat lucrarea și voi fi răsplătit pe deplin, înlocuind prețul plătit în viața aceasta pentru a sfârși slujba. Cununa neprihănirii va fi așezată pe capul meu. Sper că înțelegeți și vedeți structura versetelor 5,6, 7 și 8. Am trecut prin jumătate textul din punct de vedere structural.

Versetul 5 este imperativul: împlinește-ți slujba! Incluzând: fii treaz, îndură suferințele, fă lucrarea unui evanghelist, precizând ce înseamnă împlinirea slujbei. Iar apoi argumentul din experiența lui. Timotei, sunt aproape de moarte, voi fi omorât curând, și vreau să știi că mi-am terminat alergarea, mi-am luptat lupta mea, am păstrat credința, și mă așteaptă o răsplată mare, și va fi o răsplată pentru tine și pentru toți cei ce iubesc venirea Lui, deci împlinește-ți slujba! Vedeți efectul argumentului? Haideți să vedem cum se potrivesc aici versetele 1-4 cu gândirea din versetele 5-8. Versetul 2 dă mai multe detalii a ceea ce înseamnă să îți împlinești slujba, Timotei. Iar versetele 3-4 aduc încă un argument. Deci avem mai multe detalii în versetul 2 și încă un argument în 3-4. Împlinește-ți slujba în felul acesta exprimat în versetul 2, iar apoi prezintă argumentul.

Versetul 2, modul specific de a împlini slujba: “predică Cuvântul, fii pregătit la momentul potrivit sau la cel nepotrivit, corectează, mustră, îndeamnă cu toată răbdarea și învățătura! Deci sunt mai multe detalii pentru versetul 5, explicând cum ar trebuie păstorii să-și împlinească slujba. În neobosita predicare a Cuvântului lui Dumnezeu. Iar apoi aduce argumentul în versetele 3-4. Total diferit de versetele 6,7 și 8. Acolo argumentul era pozitiv: încheie, împlinește slujba pentru că așa am făcut și eu și o mare răsplată îmi este pregătită și o vei avea și tu pentru că iubești venirea Lui, dar argumentul acesta este total negativ pentru că nu va veni doar răsplata ci și opoziția, deci să nu fii surprins! Vreau să-ți spun dinainte, ca să nu te oprești în predicare, să nu fii influențat de momentele potrivite sau nepotrivite.

Haideți să citim argumentul, vedem din nou cuvântul “căci.” “Căci va veni vremea când oamenii nu vor suporta învățătura sănătoasă, ci își vor îngrămădi învățători după poftele lor, ca să le gâdile auzul. Își vor întoarce auzul de la adevăr și se vor duce după mituri.” Imaginea de ansamblu arată în felul acesta, dacă vă întrebați ce s-a întâmplat cu versetul 1? Ajungem și acolo. Este un verset cu o greutate imensă în textul acesta despre predicarea Cuvântului. Versetul 5 “împlinește-ți slujba!” Adică, fii treaz, îndură suferințele, fă lucrarea unui evanghelist. Mai multe detalii în versetul 2: predică Cuvântul, fii pregătit la momentul potrivit sau la cel nepotrivit, corectează, mustră, îndeamnă cu toată răbdarea și învățătura, împlinește slujba și nu te opri până la capăt și vei fi gata să fii turnat în moarte. După îndemnul acesta larg de a-și împlini slujba, vin două argumente. Unul negativ, versetele 3-4 și unul pozitiv în versetele 6-8. Timotei, stai în evanghelia aceasta îmbibată de Cuvânt, stai în predicare și învățare pentru că vine timpul când oamenii nu vor mai accepta lucrurile acestea. S-ar putea să pară a fi un argument ciudat, dar dacă aș fi un pastor tânăr, la începutul slujirii cu speranța de a avea o lucrare roditoare și nu aș știi că lucrurile acestea se întâmplă aș fi în primejdie.

Deci Pavel îi spune dinainte să îl întărească, pentru că atunci când oamenii pleacă după predicarea lui, oamenii care nu vor fi gâdilați prin vorbirea lui și oamenii aceștia vor merge altundeva cu poftele lor, Timotei nu ar trebui să fie surprins... și nu ar trebui să renunțe. Nu este vina lui! Este un argument gigantic, iar al doilea argument în versetele 6-8. Rămâi în predicarea Evangheliei îmbibată de Cuvânt, în învățătură, împlinește-ți slujba pentru că eu mi-am împlinit lucrarea, și știu care a fost prețul pentru mine, Timotei. Am terminat alergarea mea, am luptat lupta cea bună, am păstrat credința, și îți promit Timotei, că se merită. Mă așteaptă coroana dreptății învingătorului. O medalie de aur va atârna în jurul gâtului meu după ce voi câștiga alergarea. După lupta la judo. Deci, Timotei, încheie lucrarea, chiar dacă îți va lua 30-40 de ani, împlinește-ți bine slujba. Să ne oprim aici oare? Acesta este textul, dar ceea ce aș vrea să fac cu timpul rămas este să vedem aplicația fiecărui argument. Iar apoi să sondăm puțin detaliul care cred că are cea mai mare importanță, adică predicarea Cuvântului și voi argumenta de ce cred asta, nu doar pentru că sunt un predicator.

Haideți să luăm ultimul argument prima dată, versetele 6-8. Motivul pentru care argumentul acestea este eficient este pentru că Pavel este convins că o mare răsplată îi așteaptă pe cei ce fac lucrarea aceasta. De aceea spune: am luptat lupta cea bună, mi-am încheiat alergarea, am păstrat credința, iar acum, Timotei, ce se întâmplă cu oamenii aceștia, este că își primesc răsplata. Haideți să citim versetul 8 “De acum înainte îmi este păstrată coroana dreptății, pe care mi-o va da Domnul Judecătorul cel Drept, în ziua aceea.” În ziua din urmă. A menționat lupta cea bună pe care a dus-o, a menționat o alergare pe care a terminat-o, de aceea nu consider coroana ca fiind coroana unui rege sau prinț, ci a unui câștigător în competiție. Folosește același cuvânt ca în 1 Corinteni 9:25 unde Pavel spune despre atleți “Ei fac aceasta ca să primească o coroană pieritoare, însă noi alergăm pentru una nepieritoare.” Cu siguranță când spune coroană, se referă la cununa învingătorului ce ajunge la linia de sosire, urcă pe trepte și Judecătorul drept, care nu greșește niciodată, îi pune cununa triumfului pe cap.

În toate scrisorile lui Isus către biserică vedem cuvintele “celui ce va birui” în mod repetat. Același lucru aici, du lupta până la capăt, luptă cu necredința din viața ta și vei fi încoronat. Coroana este numită coroana dreptății. Cum trebuie să înțelegem noi lucrul acesta? Coroana drepții. Fie că înseamnă că suntem răsplătiți pentru dreptatea noastră, fie că răsplata este o dreptate finală, ambele sensuri sunt adevărate și am să vă dau texte pe care vi le voi citi. Ambele sunt adevărate. Veți fi răsplătiți pentru faptele dreptății pe care le-ați făcut și răsplata pe care o veți primi include transformarea voastră în ființe fără păcat, perfecți și neprihăniți. Grăbește ziua aceea Doamne! Indiferent pe care dintre acestea două pune accentul Pavel, ambele sensuri sunt adevărate și știm că vom reușit în final pentru că am învățat din Filipeni 3:9 că nu îmbrățișăm dreptatea care vine din Lege, “ci una care vine prin credința în Cristos: dreptatea care vine de la Dumnezeu pe baza credinței.” Dreptatea care ne este oferită prin doctrina justificării. Nu cred că la aceasta se referă aici, dar este prezentă mereu în doctrina lui Pavel în mod fundamental. Că dacă mi se spune vreodată că voi fi răsplătit pentru dreptatea mea, știu că nu sunt destul de bun să merg în rai. Știu că pe cont propriu nu aș trece testul în ziua din urmă pentru că standardul este perfecțiunea. Dumnezeu este sfânt și nu va îngădui păcatul în rai și știu că nu aș putea ajunge acolo. Așa că totdeauna sunt jos și mă rezem pe Cristos și dreptatea Lui. Prin credință dreptatea Lui devine dreptatea mea, ca perfecțiune când mă apropii de tronul lui Dumnezeu. Dar știți ce rod aduce lucrul acesta în viețile voastre? Schimbarea, faptele bune “Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite lucrarea voastră,” spune cartea Evrei. Suntem susținuți de dreptatea lui Cristos, împlinim dreptatea în mod imperfect și suntem răsplătiți pentru asta cu dreptate reală, perfectă și cu neprihănire adevărată, de care ne vom bucura în veci de veci. Care este cheia pentru a obține coroana aceasta? Un lucru foarte frumos și poate surprinzător.

Pavel spune în versetul 7 că lupta pentru care este răsplătit este lupta pe care a luptat-o. O luptă bună, o luptă pe care trebuia să o ducă. În al doilea rând a încheiat alergarea. Viața mea a fost a luptă, viața mea a fost o alergare. Vă sună familiar? Dacă viața voastră nu este o luptă, atunci nu sunteți creștini, pur și simplu. Am păzit credința. Întrebarea mea este, care este lupta cea bună? Și ne spune foarte clar în 1 Timotei 6:12 “Luptă-te lupta cea bună a credinței!” Care este alergarea? Este alergarea credinței, “Am fost răstignit împreună cu Cristos și nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine, iar viața pe care o trăiesc acum,” alergarea pe care o alerg prin credință în Fiul lui Dumnezeu “Care m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine.” Toată viața este o alergare prin credință și o luptă pentru credință și păzirea credinței. Toate acestea sunt legate de credință. Atunci pentru ce este răsplătit? O viață de credință. Nu este o viață grea, “veniți la Mine, toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă! Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, pentru că Eu sunt blând și smerit în inimă, și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre! Căci jugul Meu este ușor.” Este jugul credinței. Luptați! Alergați! Ca să credeți! Este un paradox, dar este o luptă mortală și este o luptă pentru odihnă. Să ne luptăm pentru a ne odihni în Isus și să avem încredere în Isus, să credem promisiunile lui Isus în fiecare zi. Nu este aceasta lupta noastră? Dacă luptați lupta într-un alt mod trebuie să fiți ajutați pentru a ordona lucrurile. Când vă treziți dimineața, luptați pentru a crede! Când mergeți la lucru, luptați pentru credință! Când veniți acasă, luptați lupta credinței! Să credeți promisiunea că vă va ajuta să vă iubiți soțiile, vă va ajuta să aveți grijă de copiii voștri, vă va ajuta să faceți devoționale, vă va ajuta să mărturisiți credința vecinilor.

Dimineața am mers zece mile pe bicicletă și când mă îndreptam înapoi, am văzut trei bărbați, și Dumnezeu nu îmi vorbește direct, dar într-un fel sau altul mi-a zis, de ce nu mergi să vorbești cu băieții ăștia? Nu ai nici o presiune, Noel e în tabără, deci am mers înapoi și nici n-am știut ce le voi spune. M-am oprit și erau trei băieți somalezi acolo. I-am salutat și le-am spus că cred că Dumnezeu m-a trimis să le vorbesc, iar apoi am împărtășit Evanghelia cu ei. De ce am spus asta? Ce vroiam să spun? Nu era în notițele mele și nici nu-mi mai amintesc ce vroiam să spun. Da, luptați lupta cea bună a credinței, alergați alergarea credinței. Îmi amintesc, mulțumesc Doamne. Mă gândeam că nu știu cum să le vorbesc băieților acestora. Nu știu ce voi spune, mai aveam zece secunde înainte să mă întorc, iar lucrul acesta se numește credință. “Să nu vă îngrijorați cum sau ce veți spune, căci vi se va da chiar în ceasul acela ce veți spune!” Acționați cu credință, faceți ceea ce simțiți că vă conduce Dumnezeu să faceți, având o viață a credinței. Luptați pentru credință! În momentul acela lupta era să cred că Dumnezeu este de partea mea. El îi iubește pe băieții aceștia și vrea să mă folosească, iar diavolul are tot felul de minciuni pe care le aruncă spre tine în momentul acela, dar credința spune: dispari din calea mea, Satan! Aceasta a fost o paranteză.

Haideți să vedem dacă îmi găsesc notițele. Deci ce este răsplătit prin coroana dreptății? Răspunsul este lupta credinței, alergare credinței, păzirea credinței într-o viață în care credem cuvintele lui Isus și ne încredem în promisiunile Lui, în promisiunea că El ne va ajuta și va fi cu noi în fiecare zi. Aceasta este viața credinței care este răsplătită, iar apoi îl include pe Timotei, coroana aceasta va fi răsplata mea, ceea ce nu reprezintă vreo încurajare pentru Timotei dacă nu poate fi coroana lui, “ci tuturor celor care vor fi iubit venirea Lui.” Nu a spus că este a celor ce au crezut, sau au luptat lupta credinței, sau au sfârșit alergarea, sau au păzit credința! Nu a spus nici unul dintre lucrurile acestea! Ci a spus că va fi dată tuturor “celor ce vor fi iubit venirea Lui.” De unde a venit ideea aceasta? Cu siguranță trebuie să învățăm de aici, ceva despre esența credinței. Pentru că dacă lucrurile pentru care este răsplătit Pavel: păzirea credinței, lupta credinței și alergarea credinței, iar apoi spune că și voi veți fi răsplătiți! Și în loc să spună pentru credință, înlocuiește cu “iubirea venirii Lui.” Ce ne spune asta? Ne spune că miezul credinței mântuitoare este dorința după Isus. Să-l vrem pe Isus. Setea după o mai mare și mai adâncă părtășie cu Isus. O părtășie de durată. Credința nu înseamnă doar să recunoaștem adevăruri legate de Isus, ci înseamnă să dorim venirea Lui. Nu îți poți dori venirea cuiva, dacă nu îți place de el, dacă nu îl iubești, dacă nu îl dorești să-ți fie aproape. Ce este răsplătit cu o coroană a dreptății? Puteți spune lucrul acesta în diferite moduri. O viață de credință, sau o viață înrădăcinată și condusă de pasiunea de a te bucura de Isus acum și pentru totdeauna. Doriți venirea Lui și tânjiți după reîntoarcerea Lui. Nu vă gândiți că lucrul acesta este doar pentru păstori, pentru că se adresează lui Timotei, pentru că a spus, “și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.” Voi, voi veți primi coroana dreptății dacă îl iubiți pe Isus. Acesta este scopul Universului: să-l iubim pe Isus. Să punem valoare pe Isus și să îl prețuim, să-l dorim pe Isus. Pentru că atâția oameni vorbesc despre porunca de a iubi. “Dacă Mă iubiți veți păzi poruncile Mele.” Da! Dar nu aceasta este definiția dragostei, acesta este rezultatul! Să-l iubim, să ne bucurăm de El, să ne odihnim în El, să îl prețuim, să-l considerăm mai prețios decât soția, copiii, serviciul, reputația, mai mult ca orice! Asta este dragostea. Oamenii care Îl iubesc pe Isus primesc coroana dreptății. 1 Corinteni spune: “Dacă nu-L iubește cineva pe Domnul nostru Isus Hristos, să fie anatema!”

Al doilea argument în versetele 3-4 atinge punctul sensibil pentru congregații și nu vorbește doar păstorilor. Pentru că vorbește despre noi oamenii, nu doar despre predicatori. Versetul 3: “Căci va veni vremea când oamenii nu vor suferi învățătura sănătoasă, ci, dornici să-și gâdile urechile, își vor lua învățători peste învățători, după poftele lor. Își vor abate urechea de la adevăr și se vor îndrepta spre mituri.” Pot aplica lucrul acesta lui Jason Meyer, ca lui Timotei. Ca predicator principal al acestei biserici în următoarele trei luni. Când el va începe să predice, iar eu voi face alte lucruri până în luna aprilie. Nu fii surprins, Jason, când vei începe să predici sub supravegherea lui Dumnezeu și vei aplica adevărul culturii noastre, oamenii nu se vor simți gâdilați, și pentru aceasta, se vor îndepărta de biserică. Cred că la o biserică de mărimea bisericii noastre, lucrul acesta se întâmplă în fiecare weekend. Motivul pentru care nu observați este pentru că vin doar două, trei săptămâni, iar apoi dispar. Nu voi face aplicația doar pentru Jason, ci și pentru voi, pentru că textul vorbește despre voi.

Iubită biserică, vreau să simțiți avertismentul acesta: rădăcina problemei respingerii învățăturii sănătoase, rădăcina problemei ce ne îndepărtează de biserică, nu este o problema intelectuală, ci emoțională și fizică. Observați că Pavel nu spune că nu vor suferi învățătura sănătoasă din cauza confuziei doctrinare, ci “nu vor suferi învățătura sănătoasă pentru că sunt dornici să-și gâdile urechile.” Au o mâncărime! Au o mâncărime care trebuie gâdilată în urechi prin cuvinte. Păstorii pot învăța care sunt “mâncărimile” din comunitate și să îi gâdile pentru a păstra mulțimea. Timotei nu-i gâdilă, de aceea i-a spus că vor găsi alți învățători. Vreau să subliniez că problema nu este intelectuală ci este pofta lor, sau nu spune că “își vor lua învățători “ care să se potrivească cu ideile lor, ci spune: “își vor lua învățători după poftele lor.” După pasiunile lor. Ce înseamnă asta? Ce legătură este între învățătură și pofte? În spatele fiecărei doctrine false sunt dorințe rele. Iar în final oamenii îmbrățișează neadevăruri în mintea lor să protejeze imoralitatea în suflet și în trup. Bethlehem, lupta pe care trebuie să o luptați este să schimbați pofta cu dorința, o dorință care trebuie să aibă adevărul! O dorință care tânjește după Cuvântul lui Dumnezeu. Dorințe care să te facă deschis înspre adevăr, fie că este greu de ascultat sau nu. Există un complex de dorințe și pofte evlavioase care primesc adevărul când este rostit. Chiar dacă ar trebui “să-ți tai mâna și să-ți scoți ochiul.” Aceasta este rugăciunea mea pentru voi. Ca Jason să predice cu credincioșie, iar voi să primiți dorințe sfinte care primesc adevărul când este rostit. În loc să spuneți: lucrurile acestea nu-mi gâdilă poftele, am plecat de aici. Bethlehem este o biserică ce prețuiește predicarea, deci ne întoarcem la versetul 2 pentru ultima observație.

Versetul 2 începe cu “propovăduiește Cuvântul,” și argumentez că dintre toate detaliile împlinirii slujbei lui Timotei, propovăduirea este proeminentă. Haideți să citim, “propovăduiește Cuvântul, fii pregătit- fie că timpul îți este prielnic sau nu- mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândețea și învățătura!” Am două argumente pentru faptul că predicarea este proeminentă: 1. Pentru că este primul lucru menționat, dar în mod principal pentru felul în care este introdus. Versetul 1 este o pregătire explozivă pentru porunca de a predica. Bethlehem prețuiește predicare. Amvonul este greu, este nevoie de trei oameni să-l mute. Stă în față și în centrul bisericii, la toate campusurile. Nu are nimic de a face cu mine, ci provine din proeminența predicării Cuvântului lui Dumnezeu. Rădăcina istorică este în textul acesta, versetul 1 și 2. În toată istoria, predicarea, nu doar învățarea, nu doar discuția sau orice fel de comunicare, predicarea a fost proeminentă oriunde a înflorit biserica. În putere și tărie în cultură. Iar oriunde predicarea a fost pusă pe planul doi, micșorată sau eliminată, s-au făcut doar experimente cu predicarea, biserica a lâncezit, uneori decenii întregi. Ceea ce vreau să vedeți de dragul viitorului vostru, și sănătatea bisericii Bethlehem, este că realitatea istoriei- că nu a fost un nenoroc, sau o întorsătură a evenimentelor și nu este o prejudecată a evanghelicilor. Este rodul adevărului biblic și al capitolului 4 din 2 Timotei versetul 1. Nicăieri altundeva în Biblie nu mai există un asemenea verset. 1 Timotei 5:21 este apropiat, dar aici Pavel introduce porunca de a predica Cuvântul cu cinci motive precedente de intensificare. Nu știu cum altfel să le numesc. Fraze, clauze, cuvinte care sunt create de Dumnezeu prin gura lui Pavel, să intensifice, să adâncească, să întărească și să eleveze porunca: propovăduiți Cuvântul!

Haideți să vedem:

1. “Te rog fierbinte” în mod solemn, ca atunci când spunem: “mărturisesc solemn, mărturisesc serios.” Depun mărturie înaintea ta în mod solemn, Timotei.

2. “Înaintea lui Dumnezeu.” Nu vorbesc într-un mod obișnuit, Timotei, cu o seriozitate obișnuită, sau cu o autoritate obișnuită, ci îți spun lucrul acesta în prezența lui Dumnezeu. Aceasta este porunca, Timotei: propovăduiește Cuvântul, care vine de la Dumnezeu, în prezența lui Dumnezeu. 3. “Și înaintea lui Isus Cristos.” Și Tatăl și Fiul au importanță în chestiunea aceasta. Îți poruncesc să predici, și stăm înaintea tronului lui Dumnezeu, tronul pe care stă Tatăl și Fiul la dreapta Lui. Adăugând solemnitatea și autoritatea Lor poruncii pe care ți-o voi da în două secunde: “propovăduiește Cuvântul.”

4. “Care va judeca viii și morții.” “Te rog fierbinte înainte lui Dumnezeu și înaintea lui Hristos Isus, care va judeca viii și morții.” Dintre sutele de lucruri pe care le-ar fi putut spune despre Isus, de ce spune asta? Stau înaintea lui Cristos și a Tatălui, spunându-ți să propovăduiești Cuvântul, înainte lui Cristos care va judeca viii și morții, ceea ce înseamnă că în ce privește predicare, nu avem de a face cu lucruri obișnuite. Nu ne preocupăm cu lucruri pământești, să-i ajutăm pe oameni să se înțeleagă unii cu alții! Avem de a face cu rezultate eterne, în timp ce oamenii stau înaintea Judecătorului Universului, fie că sunt în viață sau sunt morți. În lumina celor spuse, tu propovăduiește Cuvântul. Acestea este motivul pentru care slujba unui predicator este cu mult mai importantă decât cea a primarului! Sau a guvernatorului, a senatorului, sau a președintelui. Munca lor afectează doar lumea aceasta. Tu, ca predicator ai de a face cu lucruri eterne. Nu uita că vei sta înaintea Celui ce judecă viii și morții. Nu lăsa să-ți scape din minte lucrul acesta când stai în acel loc sfânt al predicării.

5. “și pentru arătarea și Împărăția Sa.” “Te rog fierbinte înaintea lui Dumnezeu și înaintea lui Hristos Isus, care va judeca viii și morții, și pentru arătarea și Împărăția Sa.” Cuvintele acestea au greutate și intensifică importanța. “Te rog fierbinte... pentru arătarea și Împărăția Sa.” Timotei, îți voi da cea mai proeminentă poruncă pentru împlinirea slujbei tale: propovăduiește Cuvântul. În lumina faptului că El va veni, iar când va veni va fi Împărat și lumea aceasta va fi a Lui, așa că tot ce ai suferit pentru El se va fi meritat și toți oamenii aceea care au părăsit biserica ta, s-au îndreptat înspre mituri vor fi rușinați pe vecie. O, Timotei, El va veni. Iar când va veni, conducătorii lumii care îți amenință viața acum, nu vor mai avea nici o valoare. El va fi Împărat. Propovăduiește Cuvântul. Nu pot ocoli, o introducere atât de intensă și nu pot trage nici o altă concluzie din textul acesta, decât că predicarea Cuvântului este lucrul cel mai important în sfatul lui Pavel către acest tânăr predicator.

În ultimele minute vreau să spun ceva despre conținutul predicatului și despre natura lui. Versetul 2 “propovăduiește Cuvântul.” La ce se referă? Anulează împărțirea pe capitole, care nu ar trebui să fie acolo, împărțirea pe capitole a fost adăugată 1600 de ani după scrierea lor. Pretindeți că nu există iar apoi citiți. Timotei 3:16 “Toată Scriptură este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să dea învățătură, să mustre, să îndrepte, să educe în vederea dreptății, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie pregătit și destoinic pentru orice lucrare bună. Te rog fierbinte înaintea lui Dumnezeu și înaintea lui Hristos Isus, care va judeca viii și morții, și pentru arătarea și Împărăția Sa: propovăduiește Cuvântul.” Predică Cuvântul acesta, Scripturile. Mi-ar place să merg pe o tangentă aici despre oamenii care se concentrează mereu pe ceea ce ar trebui să predicăm, în loc să pună accentul doar pe predicarea Scripturilor. Dar nu voi face paranteza aceasta. Predicați toate învățăturile pentru că toată Scriptura este de folos. Mi-aș dori să am o sută de ani să vă predic pentru că am scăpat atâtea lucruri și mă bucur că aveți pe cineva care să continue de acolo de unde m-am oprit eu. Și sper să vorbească despre lucrurile despre care n-am discutat eu. Nu cred că în 32 de ani am predicat vreodată din cartea Cântarea Cântărilor. Să-mi fie rușine! Este cea mai frumoasă poveste de dragoste pe care am citit-o vreodată. Predică Cuvântul, tot Cuvântul insuflat, de folos- Biblia.

În ultimul rând, ce este predicarea? Mai am doar două minute. Jason a scris o carte pe tema aceasta și va fi publicată anul viitor. O carte despre predicare. E incredibil și minunat. Ce este predicarea? Cuvântul propovăduiește înseamnă vestire. Nu este învățarea, conversarea, împărtășirea, este vestirea! Înainte de a fi existat internetul, televiziunea, radio, telefonul, telegraful, crainicul era cel ce aducea mesaje de exemplu, din partea împăratului. Și suna ceva de genul acesta: Ascultați! Ascultați! Iar oamenii se adunau pentru că auzeau vocea crainicului în mijlocul orașului. Ascultați! Ascultați! Iar apoi deschidea un sul și citea: Împăratul are un mesaj pentru voi, din sulul regal, cu sigiliul imperial, toți cei ce l-ați urât pe Împărat, ați micșorat importanța Lui și ați conspirat împotriva Lui, sunteți direcționați și invitați, constrânși de Împărat cu prețul vieții voastre, să vă prezentați înaintea reprezentaților Lui și să puneți jos armele revoltei voastre. Iar dacă veți renunța la armele revoltei voastre, și veți jura credincioșie împăratului vostru, datorită sacrificiului Fiului Său, vă va ierta în ziua aceea toată trădarea voastră și împotrivirea gloriei Lui. La un moment stabilit de El, va veni la voi și va locui cu voi și vă va adopta în familia Lui și veți primi orice binecuvântare posibilă din bogăția Lui. Așa vorbește Împăratul vostru! Aceasta este vestirea și nu este învățare, deși conține învățături. O numim învățare expozitivă. Un predicator care iubește ce vede în Biblie și este atât de încântat, încât trebuie să vorbească despre asta. Vedeți ce are Împăratul pentru voi? Bethlehem, fie ca Dumnezeu să păstreze credincioșia predicării în slujba lui Jason Meyer, să ne rugăm pentru asta, și fie ca Dumnezeu să păstreze credincioșia voastră pentru a iubi Cuvântul predicat. Nu poate fi înlocuit cu nimic altceva. Biserica este și face mult mai mult decât atât, dar predicarea este indispensabilă. Nu are de a face cu mine sau cu bucata aceasta de lemn, ci este despre cartea insuflată de Dumnezeu. Vestiți!

Haideți să ne rugăm. Tată, îți mulțumesc pentru cartea aceasta și pentru îndurarea Ta față de noi de a ne da cartea aceasta, ca nimeni să nu aibă nevoie de autoritatea lui John Piper sau Jason Meyer. Avem Cartea, o carte inspirată, care ne descoperă lucrurile cele mai minunate din Univers. Fă ca oamenii să nu aibă nevoie să fie gâdilați în moduri în care adevărul nu poate gâdila, ci să aibă dorințe și pasiuni ca atunci când adevărul este propovăduit, să fie primit cu toată inima. Să fim oameni ai închinării și ascultării Cuvântului. Mă rog în Numele lui Isus. Amin.