Lupta cea bună, sfârșitul alergării, păzirea credinței și cununa neprihănirii (2 Tim 4:6-8)
2 Tim 4:6. Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură, şi clipa plecării mele este aproape. 7. M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. 8. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.
INTRODUCERE – INTRODUCTION
Apostolul Pavel scrie această epistolă din închisoare și mesajul din lecția de astăzi atenționează probabilitatea ca un verdict advers iminent să aibă ca rezultat executarea lui, întreg acest capitol este un mesaj de rămas bun adresat lui Timotei, în versetele care le studiem astăzi este prezentată siguranța apostolului Pavel în  promisiunile Domnului și ancorarea în nădejdea mântuirii promise de Domnul, Judecătorul cel drept, înaintea martirajului Său.

PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA LECȚIEI – THE LESSON
PRESENTATION AND INTERPRETATION

1. Apostolul Pavel este gata să se întâlnească cu Domnul, să-și dea viața pentru El, având certitudinea mântuirii
2 Tim 4:6. Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură, şi clipa plecării mele este aproape.
– Certitudinea mântuirii este dată de convertirea lui Saul din Tars prin credința în Evanghelie și pocăință
Fapte 9:1. Dar Saul sufla încă ameninţarea şi uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S-a dus la marele preot 2. şi i-a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblând pe Calea credinţei, atât bărbaţi, cât şi femei, să-i aducă legaţi la Ierusalim. 3. Pe drum, când s-a apropiat de Damasc, deodată a strălucit o lumină din cer în jurul lui. 4. El a căzut la pământ şi a auzit un glas care-i zicea: „Saule, Saule, pentru ce Mă prigoneşti?” 5. „Cine eşti Tu, Doamne?”, a răspuns el. Şi Domnul a zis: „Eu sunt Isus pe care-L prigoneşti. Ţi-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într-un ţepuş.” 6. Tremurând şi plin de frică, el a zis: „Doamne, ce vrei să fac?” „Scoală-te”, i-a zis Domnul, „intră în cetate, şi ţi se va spune ce trebuie să faci.” 7. Oamenii care-l însoţeau au rămas încremeniţi; auzeau în adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni.
– Certificarea mântuirii este dată de slujirea și rămânerea în Domnul chiar prin prigoană atât din interiorul bisericii cât și din cei din afară
2 Corinteni 11:21. Spre ruşinea mea o spun, că am fost slabi! Totuşi, orice poate să pună înainte cineva – vorbesc în nebunie – pot pune şi eu înainte. 22. Sunt ei evrei? Şi eu sunt! – Sunt ei israeliţi? Şi eu sunt! – Sunt ei sămânţă a lui Avraam? Şi eu sunt! – 23. Sunt ei slujitori ai lui Hristos? – vorbesc ca un ieşit din minţi – eu sunt şi mai mult. În osteneli, şi mai mult; în temniţe, şi mai mult; în lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte! 24. De cinci ori am căpătat de la iudei patruzeci de lovituri fără una; 25. de trei ori am fost bătut cu nuiele; o dată am fost împroşcat cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adâncul mării. 26. Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustiu, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi; 27. în osteneli şi necazuri, în privegheri adesea, în foame şi sete, în posturi adesea, în frig şi lipsă de îmbrăcăminte! 28. Şi, pe lângă lucrurile de afară, în fiecare zi mă apasă grija pentru toate bisericile. 29. Cine este slab, şi să nu fiu şi eu slab? Cine cade în păcat, şi eu să nu ard? 30. Dacă e vorba să mă laud, mă voi lăuda numai cu lucrurile privitoare la slăbiciunea mea.
– Certificarea mântuirii este dată de trăirea sub călăuzirea Duhului sfânt, în sfințenie și ascultare de Domnul
1 Corinteni 11:1. Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos.

2. Apostolul Pavel a acceptat chemarea, strategia și Planul lui Dumnezeu pentru viața lui
2 Timotei 4:7. M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa.
– Lupta dusă de apostolul Pavel a fost dusă în lumina Cuvântului Scripturii, atât una interioară, cât și una pentru Evanghelie
1 Corinteni 9:23. Fac totul pentru Evanghelie, ca să am şi eu parte de ea. 24. Nu ştiţi că cei ce aleargă în locul de alergare, toţi aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergaţi, dar, în aşa fel, ca să căpătaţi premiul! 25. Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte se supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună care se poate veşteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună care nu se poate veşteji. 26. Eu deci alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt. 27. Ci mă port aspru cu trupul meu şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.
– Alergarea trebuie dusă până la capăt, astfel ca să trecem linia de sosire biruitori
Filipeni 2:12. Astfel, dar, preaiubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai când sunt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea. 13. Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea. 14. Faceţi toate lucrurile fără cârtiri şi fără şovăieli, 15. ca să fiţi fără prihană şi curaţi, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos şi stricat, în care străluciţi ca nişte lumini în lume, 16. ţinând sus Cuvântul vieţii; aşa ca, în ziua lui Hristos, să mă pot lăuda că n-am alergat, nici nu m-am ostenit în zadar. 17. Şi chiar dacă va trebui să fiu turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa şi slujba credinţei voastre, eu mă bucur, şi mă bucur cu voi toţi.
– Păzirea credinței necesită prigoană respingere și plătirea unui preț care poate să fie suprem
Romani 8:16. Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. 17. Şi, dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El. 18. Eu socotesc că suferinţele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită faţă de noi.
Matei 10:22. Veţi fi urâţi de toţi, din pricina Numelui Meu; dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit.
3. Apostolul Pavel prin ochii credinței vede premiul chemării cerești, cununa neprihănirii
2 Tim 4:8. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.
Filipeni 3:12. Nu că am şi câştigat premiul sau că am şi ajuns desăvârşit; dar alerg înainte, căutând să-l apuc, întrucât şi eu am fost apucat de Hristos Isus. 13. Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte, 14. alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus. 15. Gândul acesta, dar, să ne însufleţească pe toţi care suntem desăvârşiţi; şi, dacă în vreo privinţă sunteţi de altă părere, Dumnezeu vă va lumina şi în această privinţă.

APLICAREA LECȚIEI – THE LESSON APPLICATION

Fiecare din noi putem vedea un exemplu de viață creștină în apostolul Pavel, exemplu prin care el s-a întâlnit personal cu Domnul, a crezut Evanghelia, s-a pocăit și toată viața a rămas sub autoritatea Mântuitorului, acceptând chemarea, strategia și Planul Său pentru viața lui, slujind și plătind cu viața pentru credința lui, fiind ancorat în promisiunile Domnului și având ca Țintă Împrăția lui Dumnezeu veșnică.

2 Corinteni 5:1. Ştim, în adevăr, că, dacă se desface casa pământească a cortului nostru trupesc, avem o clădire în cer, de la Dumnezeu, o casă care nu este făcută de mână, ci este veşnică. 2. Şi gemem în cortul acesta, plini de dorinţa să ne îmbrăcăm peste el cu locaşul nostru ceresc, 3. negreşit, dacă atunci când vom fi îmbrăcaţi nu vom fi găsiţi dezbrăcaţi de el. 4. Chiar în cortul acesta deci gemem apăsaţi; nu că dorim să fim dezbrăcaţi de trupul acesta, ci să fim îmbrăcaţi cu trupul celălalt peste acesta, pentru ca ce este muritor în noi să fie înghiţit de viaţă. 5. Şi Cel ce ne-a făcut pentru aceasta este Dumnezeu, care ne-a dat arvuna Duhului. 6. Aşadar, noi întotdeauna suntem plini de încredere; căci ştim că, dacă suntem acasă în trup, pribegim departe de Domnul – 7. pentru că umblăm prin credinţă, nu prin vedere. – 8. Da, suntem plini de încredere, şi ne place mult mai mult să părăsim trupul acesta, ca să fim acasă, la Domnul. 9. De aceea ne şi silim să-I fim plăcuţi, fie că rămânem acasă, fie că suntem departe de casă. 10. Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.

ÎNTREBĂRI – QUESTIONS:
Ai certitudinea mântuirii înaintea morții sau ce stare îți dă gândul acesta?
Ai avut o întâlnire personală cu Domnul Hristos, ai crezut Evanghelia și ai acceptat Planul Lui pentru viața ta?
Gândul veșniciei îți inspiră frică sau o dorință sinceră de-a te întâlni cu Domnul, crezând și fiind ancorat în Cuvântul lui Dumnezeu?
Simion Ioanăș

Puteți citi materialul și aici.