Vorbire înțeleaptă

                                              Psalmul 49:1-2

            „Ascultați lucrul acesta, toate popoarele, luați aminte, toți locuitorii lumii: mici și mari, bogați și săraci!

            Gura mea va vorbi cuvinte înțelepte și inima mea are gânduri pline de judecată.”

            „Ascultați toate popoarele…” Dumnezeu din cer se adresează tuturor oamenilor de pe pământ, de orice neam, de orice limbă și îi cheamă cu mic, cu mare, bărbați și femei, tineri și tinere la dialog.

            De la început, Domnul Dumnezeu, Creatorul a dorit să-i învețe pe oameni să stea de vorbă cu El, în fiecare zi. Astfel în răcoarea zilei Dumnezeu Tatăl cobora în Grădină să stea de vorbă cu Adam, învățându-l limba cerului.

            Nimeni nu poate învăța de unul singur și nimeni nu este autodidact în cele spirituale, ci fiecare trebuie să treacă prin școala „înaltă” a Duhului Sfânt.

            Într-o duminică dimineață, pe când eram în Adunare împreună cu frați credincioși din Moldova de peste Prut și cu Slavici împreună cu familia refugiată din Ucraina, mă gândeam că fiecare vorbim în limba noastră în care ne-am născut: română, moldovenească, ucraineană, engleză ș. a. dar toți folosim aceleași cuvinte spre slava lui Dumnezeu, pentru că Biblia ne învață un singur dialect.

        Vorbim limbi diferite pe pământ, dar credincioșii de pretutindeni și de orice naționalitate vorbesc o singură limbă duhovnicească: limba cerului.

           De aceea, oriunde ne-am afla, noi ne înțelegem de multe ori fără translator, pentru că Duhul Domnului ne unește și ne face să ne înțelegem unii cu alții.

           (Îmi aduc aminte de anii în care lucram într-o uzină metalurgică, unde niște specialiști din Germania Democrată, la vremea aceea, au montat o presă de 2000T. Eu lucram cu inginerul electronist care nu știa o boabă românește, dar îmi amintesc, că ne înțelegeam foarte bine și puteam să pricep împreună cu el planurile instalațiilor electrice. Îi urmăream privirea și mimica feței pentru că în electronică, „vorbeam” aceeași limbă.)

            Cu toate acestea, noi avem nevoie de translator, care să ne tălmăcească ce vorbește unul sau altul, pentru că suntem diferiți și vorbim limbi diferite, dar Dudul Sfânt ne înțelege pe fiecare, în orice limbă Îl adorăm pe Dumnezeu și-I face plăcere să ne asculte ca să trimită cuvintele noastre în cer, la Tatăl.

          Chiar și acolo unde, ca și Moise, avem o vorbire greoaie și nu știm ce să mai spunem, Duhul Sfânt, mijlocește pentru noi.

            Romani 8:26 „Și tot astfel și Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră, căci nu știm cum trebuie să ne rugăm. Dar Însuși Duhul mijlocește pentru noi cu suspine negrăite.”

            M-am rugat multă vreme ca Domnul să mă învețe să vorbesc limbi cerești, îngerești; adică să rostesc multe cuvinte în alte limbi cerești, așa cum spune Scriptura, prin Duhul Sfânt, dar mi-am revenit și acum, de la o vreme, mă rog Domnului să mă învețe să vorbesc cuvintele Sale în limba aceasta românească, frumoasă pe care am învățat-o de la mama și de la tata.

         Pentru că nimic nu este mai frumos pe lume, decât să vorbești cuvintele lui Dumnezeu, în limba maternă, așa cum ne spune apostolul Pavel în Epistola către Coloseni 4:5-6 „Purtați-vă cu înțelepciune față de cei de afară; răscumpărați vremea.

        Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia.”

          Împreună cu o purtare aleasă pe care trebuie să o avem unii față de alții, Cuvântul sfânt ne îndeamnă și la o vorbire curată, sfântă, dreasă cu puțină sare și cu mult, foarte mult har.

            Domnul, Dumnezeu să ne binecuvânteze!