Lucrarea Duhul Sfânt

                Continuitatea lucrării Duhului în viața credincioșilor.

                                    Faptele Apostolilor 8:14-25

 „Apostolii, care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și pe Ioan.

            Aceștia au venit la samariteni și s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt.

            Căci nu Se coborâse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezați în Numele Domnului Isus.

            Atunci, Petru și Ioan au pus mâinile peste ei, și aceia au primit Duhul Sfânt.

            Când a văzut Simon că Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani și a zis: „Dați-mi și mie puterea aceasta, pentru ca, peste oricine-mi voi pune mâinile, să primească Duhul Sfânt.”

            Dar Petru i-a zis: „Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea căpăta cu bani!

          Tu n-ai nici putere, nici sorț în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu.

            Pocăiește-te dar de această răutate a ta și roagă-te Domnului să ți se ierte gândul acesta al inimii tale, dacă este cu putință,

            căci văd că ești plin de fiere amară și în lanțurile fărădelegii.

          Simon a răspuns: „Rugați-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întâmple nimic din ce ați zis.”

            După ce au mărturisit despre Cuvântul Domnului și după ce l-au propovăduit, Petru și Ioan   s-au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate ale samaritenilor.”

          Am văzut că în lumea aceasta există chei speciale cu care poți să deschizi uși speciale; există tot felul de sisteme mecanice, sau electronice pe care le poți folosi pentru a deschide ușile în spatele cărora sunt comori și valori.

            Cu un simplu card de plastic poți deschide un bancomat și să-ți iei de acolo o sumă de bani.

          Dar ascultați-mă bine: poarta cerului nu o poate descuia nici predica, nici predicatorul; poarta cerului nu o poți deschide cu legitimația de pastor, sau de diacon și nici cu cea de lucrător în ogorul lui Dumnezeu. Poarta cerului în spatele căreia este Comoara comorilor, Dumnezeu Însuși, cea mai înaltă bogăție, o poți deschide numai cu o inimă curată.

            În versetul 21, apostolul Petru îi spune lui Simon, un om botezat în apă împreună cu alți frați din Samaria, dar care nu s-a pocăit. El a crezut că darul Duhului Sfânt este dat omului pentru afaceri, sau ca sursă de câștig. Și Petru îi spune: „Tu, Simone, nu ai nici parte, nici sorț în treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu.”

            Dumnezeu nu pune „undelemnul” Duhului Sfânt într-o inimă împărțită, sau murdară și nici într-o inimă în care sălășluiește nelegiuirea.

            Ce trebuie să faci ca să ai inima curată și să primești duhul Sfânt?

            Versetul 22: Să te pocăiești și să te rogi și Dumnezeu din cer care te vede, te poate ierta, te poate spăla în sângele sfânt al Mielului și în felul acesta vei fi curat. În urmă Dumnezeu va turna și peste tine ceea ce le-a făgăduit ucenicilor înainte de urcarea la cer: Putere de la Duhul Sfânt!

          Cei trei mii de iudei, care au fost martori oculari la evenimentul coborârii Duhului Sfânt, s-au înspăimântat de cele ce au auzit și au văzut și au întrebat pe Petru: Ce să facem? „Pocăiți-vă!” Apoi, zice apostolul Petru în Fapte 2:38 în urma pocăinței și a împlinirii voii lui Dumnezeu, veți fi umpluți cu Duhul Sfânt.

          Domnul Dumnezeu toarnă cu plăcere Duh din Duhul Sfânt acolo unde găsește o inimă curată și un cuget curat.

            Domnul Isus Cristos rostea în Predica de pe munte cuvintele acestea: „ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!” Matei 5:8

            Cei cu inima curată, pot deschide cerul ca să-L vadă pe Dumnezeu prin credință.

            Diaconul Ștefan, pe când era împroșcat cu pietre și-a ridicat privirea și a văzut cerul deschis și pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu, pentru că avea inima curată.

            Pe Dumnezeu nu-L poți vedea cu ochii de carne; pe Dumnezeu Îl poți vedea prin credință, numai dacă te lepezi de orice răutate, de orice clevetire, de orice judecată și lucrul acesta este posibil numai cu ajutorul Duhului Sfânt.

            În versetul 14, citim că, apostolii, poate cu uimire au auzit că samaritenii au primit Cuvântul lui Dumnezeu, adică erau pregătiți pentru a fi botezați cu Duhul Sfânt ca și ei, de aceea au trimis pe Petru și pe Ioan ca să cerceteze să vadă ce înseamnă lucrul acesta printre neamuri!

           Dar Duhul Sfânt care era peste Petru și Ioan, le-a schimbat mentalitatea și cu puterea pe care au primit-o la Cincizecime s-au rugat și Duhul Sfânt a intrat la lucru, cu semne și minuni.

            Ce ne spune Cuvântul acesta? Faptul că pentru a fi botezat cu Duhul Sfânt, trebuie să te pregătești într-un mod deosebit. Trebuie să ai credință, să fii născut din nou și să ai inima curată și un cuget curat.

            Tot la fel cum te pregătești când vrei să intri în apa mării spre exemplu.

          Înainte de a intra în apă, lepezi de pe tine toate hainele care ar putea să-ți îngreuneze înaintarea în apă.

            La fel, pentru a fi botezat cu Duhul Sfânt, trebuie să lepezi tot ce ai acumulat din fire: orice fel de păcat, orice răutate, orice fel de clevetire, de vorbire de rău, orice iuțime, orice gând și orice vorbă nefolositoare.

            Apoi să te îmbraci cu: Dragoste, Bucurie, Pace, Îndelungă răbdare, Bunătate, Facere de bine, Credincioșie, Blândețe, Înfrânarea poftelor; îmbrăcat în toate acestea ca un scafandru, să te „scufunzi” cât mai adânc, în „oceanul” acesta, Duhul Sfânt.

            Duhul Sfânt, cea de a treia Persoană dumnezeiască prezentată în Scripturi, a făcut încă de la început legătura între omul creat și Dumnezeu Creatorul.

            Dacă cercetăm Scriptura Vechiului Testament, observăm că Domnul Dumnezeu a ținut o legătură permanentă cu poporul Său prin intermediul Duhului Sfânt, care cobora peste profeții și peste regii poporului. Am aici în vedere pe toți profeții Vechiului Testament, dar și pe regele David spre exemplu și așa mai departe.

          Mai târziu, Duhul Sfânt coboară în Templu, locul unde cerul se întâlnește cu pământul, prin aleșii lui Dumnezeu.

            Domnul Isus Cristos, când era pe pământ lucra în puterea Duhului și prin puterea Duhului Sfânt cu care vindeca bolnavii, scotea dracii din cei îndrăciți, mustra pe mai marii religioși. Lucrul acesta nu se poate întâmpla dacă nu ești învestit cu putere de la Duhul, dacă nu ești echipat corespunzător și dacă nu ești însoțit de Dumnezeu.

           Dar Domnul Isus Cristos nu a limitat lucrarea Duhului numai la Persoana Sa, ci așa cum le-a făgăduit ucenicilor, a turnat peste ei Duhul Sfânt, care i-a scos din starea de anonimat, din neputință, din frică și le-a dat putere să lucreze și să fie martori ai Domnului Isus, Jertfa vie, în toată Iudeea, în Samaria și până la marginile pământului.

            Lucrarea de mărturisire a Fiului lui Dumnezeu prin puterea Duhului Sfânt, este așa cum aminteam, de la început și până în vremea din urmă, când mireasa Domnului va intra în „febra”, pregătirii pentru nuntă.

            Pentru Biserică. astăzi este vremea aceasta, când mireasa, împreună cu Duhul Sfânt, au intrat într-o „frământare” a pregătirii și mai mult ca oricând Îl cheamă pe Mire cu dor și cu drag și spun împreună: „Vino Doamne Isuse”.

            Pentru că vremea este pe sfârșite.

            Toate semnele pământului și ale cerului arată că venirea Mirelui este aproape.

            Aleluia! Maranata! Domnul nostru vine și nu zăbovește!

            De altă parte, trebuie să știm că, Duhul Sfânt nu este doar o putere, sau o emoție de moment; Duhul Sfânt nu este doar un vânt cu vâjâit puternic așa cum au auzit cei din Ierusalim în ziua Cincizecimii; Duhul Sfânt nu este doar o flacără de foc coborâtă peste ucenici, așa cum au văzut mulțimile acum două mii de ani; Duhul Sfânt este Dumnezeu.

            El nu se schimbă și în lucrare are continuitate.

            De la început și până la sfârșit, Duhul Sfânt lucrează neobosit, descoperind lumea de păcat, arătând urmele Domnului Isus prin Valea aceasta a Plângerii și mângâind inimile întristate.

         De aceea oameni mai vin la pocăință, Mântuirea prin jertfa Domnului Isus este propovăduită până la marginile pământului, prin puterea Duhului Sfânt.

            Pentru că Duhul Sfânt lucrează ieri, lucrează astăzi și lucrează până când va duce mireasa la întâlnirea cu Mirele, dacă este lăsat.

          Duhul Sfânt îi umple cu putere de mărturisire pe credincioșii cu inima curată; îi echipează pentru lucrare și în puterea de la Rusalii, credincioșii propovăduiesc un Dumnezeu viu și adevărat.

            Acesta este scopul pentru care Domnul Dumnezeu, a trimis pe Duhul Sfânt ca să-i umple pe ucenici și pe toți cei care până în zilele noastre și până la sfârșit să lucreze: să predice pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, ca Mântuitor, nu oricum, ci cu putere mare, adică convingător.

            Mai vreau să vă spun că fără puterea Duhului Sfânt, de multe ori te clatini în credință; fără puterea Duhului Sfânt, ți se îndoaie genunchii foarte ușor ca și lui Asaf în Psalmul 73; fără puterea Duhului Sfânt, te sleiești de puteri și slăbești pe cale; fără puterea Duhului Sfânt, te tulburi de ceea ce vezi și de ceea ce auzi în jurul tău; fără puterea Duhului Sfânt, cazi adesea în deznădejde.

            Oare câți dintre noi nu am trecut prin stările acestea?

        Și dacă în umblarea noastră prin „pustia”, acestei lumi de multe ori ne poticnim și cădem în deznădejde, El, Duhul Sfânt ne ajută să ne ridicăm și să înaintăm spre „Țintă”.

            Duhul Sfânt ne dă putere să rămânem în credință și să mărturisim că Domnul este Dumnezeu.

        De ce este importantă plinătatea, sau umplerea cu Duhul Sfânt în viața unui credincios? Pentru că Duhul Sfânt Îl face vizibil pe Isus în noi.

            Plinătatea, sau botezul cu Duhul Sfânt nu este condiție de mântuire, dar dacă nu ești plin și condus de Duhul Sfânt, ești condus de fire și firea nu-L poate arăta pe Isus în viața ta.

            De aceea suntem îndemnați și încurajați să stăruim după Duhul Sfânt, puterea care ne ridică și ne ține lângă Domnul, Stânca cerului; pentru că Domnul Dumnezeu Îl dă cu plăcere tuturor celor ce Îl cer și au inima curată. Luca 11:13.

            Duhul Sfânt a fost dat la Cincizecime și așa cum am arătat în puține cuvinte, are continuitate în lucrare și nu S-a oprit undeva în vechime, nu S-a oprit în camera de sus (așa cum sugerează unii credincioși) și nu se oprește nici în zilele noastre, ci Își continuă lucrarea până când se va ridica împreună cu Biserica la cer.

            Găsim scris că după niște zile de la Cincizecime, Duhul Sfânt l-a botezat pe Saul din Tars în Damasc.

            După alte zile a botezat pe Corneliu și toată casa lui;

            L-a botezat pe temnicierul din Filipi…

         I-a botezat pe părinții noștri, ne-a botezat pe noi și lucrarea Lui continuă cu mare putere până în vremea din urmă, după cuvântul profetului Ioel, când Duhul Sfânt va fi turnat peste tot poporul Domnului și unii vor prooroci, alții vor avea visuri, alții vor avea vedenii prin puterea Duhului Sfânt.

            Dumnezeu să lucreze cu putere!