Dragostea și ascultarea de Dumnezeu – o cale spre mântuire

Autor: Daniel Ioan Notar | Album: Exemple biblice de ascultare necondiționată | Tematica: Har
Resursa adaugata de notardanielioan76 in 07/09/2024

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0/10 X

Referințe

Matei 9:9-13:31

Chemarea lui Matei
Matei 9:9 De acolo, Isus a mers mai departe şi a văzut pe un om, numit Matei, şezând la vamă. Şi i-a zis: „Vino după Mine.” Omul acela s-a sculat şi a mers după El.
Matei 9:10 Pe când şedea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulţime de vameşi şi păcătoşi şi au şezut la masă cu El şi cu ucenicii Lui.
Matei 9:11 Fariseii au văzut lucrul acesta şi au zis ucenicilor Lui: „Pentru ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?”
Matei 9:12 Isus i-a auzit şi le-a zis: „Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi.
Matei 9:13 Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: ‘Milă voiesc, iar nu jertfă!’ Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.”
Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post
Matei 9:14 Atunci, ucenicii lui Ioan au venit la Isus şi I-au zis: „De ce noi şi fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc deloc?”
Matei 9:15 Isus le-a răspuns: „Se pot jeli nuntaşii câtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, şi atunci vor posti.
Matei 9:16 Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche; pentru că şi-ar lua umplutura din haină, şi ruptura ar fi mai rea.
Matei 9:17 Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, şi burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, şi se păstrează amândouă.”
Învierea fiicei lui Iair şi vindecarea unei femei
Matei 9:18 Pe când le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntaşii sinagogii, I s-a închinat şi I-a zis: „Fiica mea adineauri a murit, dar vino de pune-Ţi mâinile peste ea, şi va învia.”
Matei 9:19 Isus S-a sculat şi a plecat după el, împreună cu ucenicii Lui.
Matei 9:20 Şi iată că o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi şi s-a atins de poala hainei Lui.
Matei 9:21 Căci îşi zicea ea: „Numai să mă pot atinge de haina Lui, şi mă voi tămădui.”
Matei 9:22 Isus S-a întors, a văzut-o şi i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te-a tămăduit.” Şi s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.
Matei 9:23 Când a ajuns Isus în casa fruntaşului sinagogii şi când a văzut pe cei ce cântau din fluier şi gloata bocind,
Matei 9:24 le-a zis: „Daţi-vă la o parte , căci fetiţa n-a murit, ci doarme!” Ei îşi băteau joc de El.
Matei 9:25 Dar, după ce a fost scoasă gloata, Isus a intrat înăuntru, a luat pe fetiţă de mână, şi fetiţa s-a sculat.
Matei 9:26 Şi s-a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.
Vindecarea a doi orbi
Matei 9:27 Când a plecat de acolo, s-au luat după Isus doi orbi, care strigau şi ziceau: „Ai milă de noi, Fiul lui David!”
Matei 9:28 După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Isus le-a zis: „Credeţi că pot face lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I-au răspuns ei.
Matei 9:29 Atunci S-a atins de ochii lor şi a zis: „Facă-vi-se după credinţa voastră!”
Matei 9:30 Şi li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul şi le-a zis: „Vedeţi să nu ştie nimeni.”
Matei 9:31 Dar ei, cum au ieşit, au răspândit vestea despre El în tot ţinutul acela.
Vindecarea unui mut îndrăcit
Matei 9:32 Pe când plecau orbii aceştia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit.
Matei 9:33 După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Şi noroadele, mirate, ziceau: „Niciodată nu s-a văzut aşa ceva în Israel!”
Matei 9:34 Dar fariseii ziceau: „Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!”
Lui Isus Îi este milă de gloate
Matei 9:35 Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi vindecând orice fel de boală şi orice fel de neputinţă care era în norod.
Matei 9:36 Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi care n-au păstor.
Matei 9:37 Atunci a zis ucenicilor Săi: „Mare este secerişul , dar puţini sunt lucrătorii!
Matei 9:38 Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.”
Trimiterea celor doisprezece apostoli
Matei 10:1 Apoi, Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi şi le-a dat putere să scoată duhurile necurate şi să tămăduiască orice fel de boală şi orice fel de neputinţă.
Matei 10:2 Iată numele celor doisprezece apostoli:Cel dintâi, Simon, zis Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui;
Matei 10:3 Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacov, fiul lui Alfeu, şi Levi, zis şi Tadeu;
Matei 10:4 Simon Canaanitul şi Iuda Iscarioteanul, cel care a vândut pe Isus.
Matei 10:5 Aceştia sunt cei doisprezece pe care i-a trimis Isus, după ce le-a dat învăţăturile următoare: „Să nu mergeţi pe calea păgânilor şi să nu intraţi în vreo cetate a samaritenilor ,
Matei 10:6 ci să mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel.
Matei 10:7 Şi pe drum, propovăduiţi şi ziceţi: ‘Împărăţia cerurilor este aproape!’
Matei 10:8 Vindecaţi pe bolnavi, înviaţi pe morţi, curăţiţi pe leproşi, scoateţi afară dracii. Fără plată aţi primit, fără plată să daţi.
Matei 10:9 Să nu luaţi nici aur, nici argint, nici aramă în brâiele voastre,
Matei 10:10 nici traistă pentru drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag, căci vrednic este lucrătorul de hrana lui.
Matei 10:11 În orice cetate sau sat veţi intra, să cercetaţi cine este acolo vrednic şi să rămâneţi la el până veţi pleca.
Matei 10:12 La intrarea voastră în casă, uraţi-i de bine;
Matei 10:13 şi dacă este casa aceea vrednică, pacea voastră să vină peste ea; dar , dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi.
Matei 10:14 Dacă nu vă va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, să ieşiţi din casa sau din cetatea aceea şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre.
Matei 10:15 Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei şi Gomorei, decât pentru cetatea aceea.
Primirea apostolilor de lume
Matei 10:16 Iată , Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii.
Matei 10:17 Păziţi-vă de oameni, căci vă vor da în judecata soboarelor şi vă vor bate în sinagogile lor.
Matei 10:18 Din pricina Mea, veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor, ca să slujiţi ca mărturie înaintea lor şi înaintea neamurilor.
Matei 10:19 Dar , când vă vor da în mâna lor, să nu vă îngrijoraţi, gândindu-vă cum sau ce veţi spune, căci ce veţi avea de spus, vă va fi dat chiar în ceasul acela;
Matei 10:20 fiindcă nu voi veţi vorbi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi.
Matei 10:21 Fratele va da la moarte pe frate-său, şi tatăl, pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor şi-i vor omorî.
Matei 10:22 Veţi fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu, dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit.
Matei 10:23 Când vă vor prigoni într-o cetate, să fugiţi într-alta. Adevărat vă spun că nu veţi isprăvi de străbătut cetăţile lui Israel până va veni Fiul omului.
Matei 10:24 Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul său, nici robul, mai presus de domnul său.
Matei 10:25 Ajunge ucenicului să fie ca învăţătorul lui, şi robului să fie ca domnul lui. Dacă pe Stăpânul casei L-au numit Beelzebul, cu cât mai mult vor numi aşa pe cei din casa Lui?
Matei 10:26 Aşa că să nu vă temeţi de ei. Căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nimic tăinuit care nu va fi cunoscut.
Matei 10:27 Ce vă spun Eu la întuneric, voi să spuneţi la lumină; şi ce auziţi şoptindu-se la ureche, să propovăduiţi de pe acoperişul caselor.
Matei 10:28 Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul, şi trupul în gheenă.
Matei 10:29 Nu se vând oare două vrăbii la un ban? Totuşi niciuna din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru.
Matei 10:30 Cât despre voi, până şi perii din cap, toţi vă sunt număraţi.
Matei 10:31 Deci să nu vă temeţi; voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.
Matei 10:32 De aceea , pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri;
Matei 10:33 dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri.
Matei 10:34 Să nu credeţi că am venit s-aduc pacea pe pământ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia.
Matei 10:35 Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa şi pe noră de soacra sa.
Matei 10:36 Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui.
Matei 10:37 Cine iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine.
Matei 10:38 Cine nu-şi ia crucea lui şi nu vine după Mine nu este vrednic de Mine.
Matei 10:39 Cine îşi va păstra viaţa o va pierde şi cine îşi va pierde viaţa pentru Mine o va câştiga.
Primirea ucenicilor
Matei 10:40 Cine vă primeşte pe voi Mă primeşte pe Mine şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
Matei 10:41 Cine primeşte un proroc, în numele unui proroc, va primi răsplata unui proroc; şi cine primeşte pe un om neprihănit, în numele unui om neprihănit, va primi răsplata unui om neprihănit.
Matei 10:42 Şi oricine va da de băut numai un pahar de apă rece unuia din aceşti micuţi în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.”
Matei 11:1 După ce a isprăvit de dat învăţături la cei doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo, ca să înveţe pe oameni şi să propovăduiască în cetăţile lor.
Trimişii lui Ioan Botezătorul
Matei 11:2 Ioan a auzit din temniţă despre lucrările lui Hristos
Matei 11:3 şi a trimis să-L întrebe prin ucenicii săi: „Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?”
Matei 11:4 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce auziţi şi ce vedeţi:
Matei 11:5 Orbii îşi capătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.
Matei 11:6 Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire.”
Mărturia lui Isus despre Ioan
Matei 11:7 Pe când se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vânt?
Matei 11:8 Dacă nu, atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine moi sunt în casele împăraţilor.
Matei 11:9 Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un proroc? Da, vă spun, şi mai mult decât un proroc;
Matei 11:10 căci el este acela despre care s-a scris: ‘Iată , trimit înaintea Feţei Tale pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.’
Matei 11:11 Adevărat vă spun că, dintre cei născuţi din femei, nu s-a sculat niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuşi cel mai mic în Împărăţia cerurilor este mai mare decât el.
Matei 11:12 Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum, Împărăţia cerurilor se ia cu năvală, şi cei ce dau năvală pun mâna pe ea.
Matei 11:13 Căci până la Ioan au prorocit toţi prorocii şi Legea.
Matei 11:14 Şi, dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie , care trebuia să vină.
Matei 11:15 Cine are urechi de auzit să audă.
Matei 11:16 Cu cine voi asemăna neamul acesta de oameni? Seamănă cu nişte copilaşi care şed în pieţe şi strigă la tovarăşii lor:
Matei 11:17 ‘V-am cântat din fluier, şi n-aţi jucat; v-am cântat de jale, şi nu v-aţi tânguit.’
Matei 11:18 Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, şi ei zic: ‘Are drac!’
Matei 11:19 A venit Fiul omului mâncând şi bând, şi ei zic: ‘Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor!’ Totuşi Înţelepciunea a fost îndreptăţită din lucrările ei.”
Mustrarea cetăţilor nepocăite
Matei 11:20 Atunci, Isus a început să mustre cetăţile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră.
Matei 11:21 „Vai de tine, Horazine!” , a zis El. „Vai de tine, Betsaido! Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon minunile care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit cu sac şi cenuşă.
Matei 11:22 De aceea vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi.
Matei 11:23 Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare până la cer? Vei fi coborât până la Locuinţa morţilor; căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare până în ziua de astăzi.
Matei 11:24 De aceea vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei decât pentru tine.”
Lucrurile descoperite pruncilor. Jugul lui Hristos
Matei 11:25 În vremea aceea, Isus a luat cuvântul şi a zis: „Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.
Matei 11:26 Da, Tată, Te laud, pentru că aşa ai găsit Tu cu cale!
Matei 11:27 Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu, şi nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.
Matei 11:28 Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.
Matei 11:29 Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.
Matei 11:30 Căci jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară.”
Spicele şi ziua Sabatului
Matei 12:1 În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grâu într-o zi de Sabat. Ucenicii Lui, care erau flămânzi, au început să smulgă spice de grâu şi să le mănânce.
Matei 12:2 Fariseii, când au văzut lucrul acesta, I-au zis: „Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului.”
Matei 12:3 Dar Isus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit ce a făcut David când a flămânzit, el şi cei ce erau împreună cu el?
Matei 12:4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu-i era îngăduit să le mănânce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor?
Matei 12:5 Sau n-aţi citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoţii calcă Sabatul în Templu, şi totuşi sunt nevinovaţi?
Matei 12:6 Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decât Templul.
Matei 12:7 Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: ‘Milă voiesc, iar nu jertfe’, n-aţi fi osândit pe nişte nevinovaţi.
Matei 12:8 Căci Fiul omului este Domn şi al Sabatului.”
Omul cu mâna uscată
Matei 12:9 Isus a plecat de acolo şi a intrat în sinagogă.
Matei 12:10 Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ei, ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: „Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat?”
Matei 12:11 El le-a răspuns: „Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie şi-i cade într-o groapă, în ziua Sabatului, să n-o apuce şi s-o scoată afară?
Matei 12:12 Cu cât mai de preţ este deci un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.”
Matei 12:13 Atunci a zis omului aceluia: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o şi mâna s-a făcut sănătoasă, ca şi cealaltă.
Matei 12:14 Fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit cum să omoare pe Isus.
Isus, Robul Domnului
Matei 12:15 Dar Isus, ca unul care ştia lucrul acesta, a plecat de acolo. După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toţi bolnavii
Matei 12:16 şi le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut,
Matei 12:17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:
Matei 12:18 „Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El şi va vesti neamurilor judecata.
Matei 12:19 El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe uliţe.
Matei 12:20 Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruiască judecata.
Matei 12:21 Şi neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.”
Îndrăcitul mut şi orb. Păcatul împotriva Duhului Sfânt
Matei 12:22 Atunci, I-au adus un îndrăcit orb şi mut şi Isus l-a tămăduit, aşa că mutul vorbea şi vedea.
Matei 12:23 Toate noroadele, mirate, ziceau: „Nu cumva este acesta Fiul lui David?”
Matei 12:24 Când au auzit fariseii lucrul acesta, au zis: „Omul acesta nu scoate dracii decât cu Beelzebul, domnul dracilor!”
Matei 12:25 Isus, care le cunoştea gândurile, le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei însăşi este pustiită şi orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei însăşi nu poate dăinui.
Matei 12:26 Dacă Satana scoate pe Satana, este dezbinat; deci cum poate dăinui împărăţia lui?
Matei 12:27 Şi dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voştri cu cine-i scot? De aceea, ei vor fi judecătorii voştri.
Matei 12:28 Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi.
Matei 12:29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui tare şi să-i jefuiască gospodăria, dacă n-a legat mai întâi pe cel tare? Numai atunci îi va jefui casa.
Matei 12:30 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu strânge cu Mine risipeşte.
Matei 12:31 De aceea vă spun: Orice păcat şi orice hulă vor fi iertate oamenilor, dar hula împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată.
Matei 12:32 Oricine va vorbi împotriva Fiului omului va fi iertat , dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.
Matei 12:33 Ori faceţi pomul bun şi rodul lui bun, ori faceţi pomul rău şi rodul lui rău; căci pomul se cunoaşte după rodul lui.
Matei 12:34 Pui de năpârci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura.
Matei 12:35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui.
Matei 12:36 Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit.
Matei 12:37 Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit.”
Minunea cu prorocul Iona
Matei 12:38 Atunci, unii din cărturari şi din farisei au luat cuvântul şi I-au zis: „Învăţătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!”
Matei 12:39 Drept răspuns, El le-a zis: „Un neam viclean şi preacurvar cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona.
Matei 12:40 Căci , după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului.
Matei 12:41 Bărbaţii din Ninive se vor scula alături de neamul acesta în ziua judecăţii şi-l vor osândi, pentru că ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decât Iona.
Matei 12:42 Împărăteasa de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta în ziua judecăţii şi-l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.
Matei 12:43 Duhul necurat, când a ieşit dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă şi n-o găseşte.
Matei 12:44 Atunci zice: ‘Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit.’ Şi, când vine în ea, o găseşte goală, măturată şi împodobită.
Matei 12:45 Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decât el: intră în casă, locuiesc acolo, şi starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decât cea dintâi. Tocmai aşa se va întâmpla şi cu acest neam viclean.”
Mama şi fraţii lui Isus
Matei 12:46 Pe când vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El.
Matei 12:47 Atunci, cineva I-a zis: „Iată, mama Ta şi fraţii Tăi stau afară şi caută să vorbească cu Tine.”
Matei 12:48 Dar Isus a răspuns celui ce-I adusese ştirea aceasta: „Cine este mama Mea şi care sunt fraţii Mei?”
Matei 12:49 Apoi, Şi-a întins mâna spre ucenicii Săi şi a zis: „Iată mama Mea şi fraţii Mei!
Matei 12:50 Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă.”
Pilda semănătorului
Matei 13:1 În aceeaşi zi, Isus a ieşit din casă şi şedea lângă mare.
Matei 13:2 O mulţime de noroade s-au strâns la El, aşa că a trebuit să Se suie să şadă într-o corabie, iar tot norodul stătea pe ţărm.
Matei 13:3 El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde şi le-a zis: „Iată, semănătorul a ieşit să semene.
Matei 13:4 Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum şi au venit păsările şi au mâncat-o.
Matei 13:5 O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc.
Matei 13:6 Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit şi, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat.
Matei 13:7 O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut şi au înecat-o.
Matei 13:8 O altă parte a căzut în pământ bun şi a dat rod: un grăunte a dat o sută , altul, şaizeci şi altul, treizeci.
Matei 13:9 Cine are urechi de auzit să audă.”
Matei 13:10 Ucenicii s-au apropiat de El şi I-au zis: „De ce le vorbeşti în pilde?”
Matei 13:11 Isus le-a răspuns: „Pentru că vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat.
Matei 13:12 Căci celui ce are, i se va da şi va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar şi ce are.
Matei 13:13 De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg.
Matei 13:14 Şi cu privire la ei se împlineşte prorocia lui Isaia, care zice: ‘Veţi auzi cu urechile voastre şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri şi nu veţi vedea.’
Matei 13:15 Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu şi să-i vindec.
Matei 13:16 Dar ferice de ochii voştri că văd şi de urechile voastre că aud!
Matei 13:17 Adevărat vă spun că mulţi proroci şi oameni neprihăniţi au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeţi voi, şi nu le-au văzut; şi să audă lucrurile pe care le auziţi voi, şi nu le-au auzit.
Matei 13:18 Ascultaţi dar ce înseamnă pilda semănătorului.
Matei 13:19 Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăţie şi nu-l înţelege, vine cel rău şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui. Aceasta este sămânţa căzută lângă drum.
Matei 13:20 Sămânţa căzută în locuri stâncoase este cel ce aude Cuvântul şi-l primeşte îndată cu bucurie,
Matei 13:21 dar n-are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.
Matei 13:22 Sămânţa căzută între spini este cel ce aude Cuvântul, dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvânt şi ajunge neroditor.
Matei 13:23 Iar sămânţa căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul şi-l înţelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul, şaizeci, altul, treizeci.”
Pilda neghinei
Matei 13:24 Isus le-a pus înainte o altă pildă şi le-a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în ţarina lui.
Matei 13:25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat.
Matei 13:26 Când au răsărit firele de grâu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina.
Matei 13:27 Robii stăpânului casei au venit şi i-au zis: ‘Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are dar neghină?’
Matei 13:28 El le-a răspuns: ‘Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta.’ Şi robii i-au zis: ‘Vrei dar să mergem s-o smulgem?’
Matei 13:29 ‘Nu’, le-a zis el, ‘ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea.
Matei 13:30 Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: «Smulgeţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu.»’”
Pilda grăuntelui de muştar şi aluatului
Matei 13:31 Isus le-a pus înainte o altă pildă şi le-a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l-a luat un om şi l-a semănat în ţarina sa.

CHEMAREA VAMEŞULUI - Matei 9:9-13
******************************************
I. O chemare a harului (v. 9) "Vino după Mine"
II. Ascultarea credinţei (v. 9) "S-a sculat şi a mers după El"
III. Dovada dragostei (v. 10) A dat un ospăţ
IV. Loc al nădejdii (v. 10) Mulţi au şezut la masa cu El.
V. Manifestarea mândriei (v. 11) "Pentru ce mănâncă învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?"
VI. Nevoia (v. 12)
VII. Scopul lui Hristos (v. 13)

******************************************

Încrederea în Dumnezeu în vremuri de încercare și speranță

Viața creștinului este marcată de momente de bucurie, dar și de încercări. În fiecare etapă a vieții noastre, Dumnezeu ne cheamă să ne bazăm pe El, să avem încredere în promisiunile Sale și să ne întărim speranța în Cuvântul Său. De la Avraam la apostolul Pavel, Scriptura este plină de exemple despre oameni care, în mijlocul încercărilor, au găsit în Dumnezeu un refugiu sigur și o speranță neclintită.

Încrederea în Dumnezeu – un fundament al credinței noastre

În Proverbe 3:5-6, ni se spune: "Încrede-te în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe înțelepciunea ta! Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările."
( Biblia Cornilescu ). Acest verset ne oferă o lecție profundă despre încrederea necondiționată în Dumnezeu. El ne îndeamnă să renunțăm la încercarea de a controla totul prin propria noastră înțelepciune și să ne bazăm pe planurile lui Dumnezeu, care sunt întotdeauna perfecte.

În Lutherbibel, aceeași idee este exprimată astfel: „Vertraue auf den HERRN von ganzem Herzen und verlass dich nicht auf deinen Verstand; sondern gedenke an ihn in allen deinen Wegen, so wird er dich recht führen.” Aceasta subliniază nevoia de a ne încrede complet în Dumnezeu, fără a ne baza pe înțelegerea noastră limitată.

În New International Version, versetul ne spune: "Trust in the Lord with all your heart and lean not on your own understanding; in all your ways submit to him, and he will make your paths straight."
Traducerea în română: "Încrede-te în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe înțelepciunea ta; în toate căile tale supune-te Lui, și El îți va netezi cărările."

În acest context, vedem că încrederea în Dumnezeu este un fundament solid pentru orice credincios. Nu este o chemare ușoară, dar este una care promite siguranță și direcție clară, chiar și în cele mai dificile circumstanțe.

Încercările – un test al credinței și răbdării

În momentele de încercare, Dumnezeu ne testează credința și ne ajută să creștem spiritual. În Iacov 1:2-4, Scriptura ne spune: "Frații mei, să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări, ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-și facă desăvârșit lucrarea, ca să fiți desăvârșiți, întregi și fără lipsuri." ( Biblia Cornilescu ).

Aceste versete ne încurajează să privim încercările ca pe o oportunitate de creștere și maturizare spirituală. În Schlachter-Bibel, citim: „Meine Brüder, erachtet es für lauter Freude, wenn ihr in mancherlei Versuchungen fallt, da ihr ja wisset, dass die Bewährung eures Glaubens standhaftes Ausharren bewirkt. Das Ausharren aber soll ein vollkommenes Werk haben, damit ihr vollkommen und vollständig seid und es euch an nichts mangelt.”

În King James Version, același verset ne spune: "My brethren, count it all joy when ye fall into divers temptations; Knowing this, that the trying of your faith worketh patience. But let patience have her perfect work, that ye may be perfect and entire, wanting nothing."
Traducere în română: "Frații mei, priviți ca o mare bucurie când cădeți în diferite ispite, știind că încercarea credinței voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-și facă desăvârșit lucrarea, ca să fiți desăvârșiți și întregi, fără să duceți lipsă de nimic."

Aceste versete ne arată că Dumnezeu folosește încercările pentru a ne rafina și pentru a ne întări credința. Prin răbdare, ajungem să fim mai aproape de desăvârșire, într-un proces de maturizare spirituală care ne pregătește pentru viața eternă.

Încrederea în Dumnezeu aduce pace și siguranță

Când ne punem încrederea în Dumnezeu, El ne oferă pace și siguranță. În Isaia 26:3, citim: "Tu vei păzi în pace desăvârșită pe cel cu inima tare, care se încrede în Tine." ( Biblia Cornilescu ).

Acest verset ne arată că, indiferent de circumstanțe, Dumnezeu oferă pace celui care își pune încrederea în El. În Lutherbibel, acest verset sună astfel: „Du bewahrst den in vollkommenem Frieden, dessen Gesinnung fest auf dich gerichtet ist; denn er vertraut auf dich.”

În New International Version, citim: "You will keep in perfect peace those whose minds are steadfast, because they trust in you."
Traducerea în română: "Tu vei păzi în pace desăvârșită pe cei care au mintea statornică, pentru că se încred în Tine."

Aceasta este o promisiune puternică: atunci când ne concentrăm pe Dumnezeu și ne încredem în El, ne putem bucura de pacea care depășește orice înțelegere umană.

Puterea rugăciunii în vremuri de necaz

Rugăciunea este cheia prin care ne exprimăm încrederea și dependența de Dumnezeu. În Filipeni 4:6-7, ni se spune: "Nu vă îngrijorați de nimic; ci, în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri. Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus." ( Biblia Cornilescu ).

Această pace vine în mod natural ca răspuns la rugăciunea noastră. În Schlachter-Bibel, acest verset este formulat astfel: „Sorgt euch um nichts, sondern in allem lasst durch Gebet und Flehen mit Danksagung eure Anliegen vor Gott kundwerden. Und der Friede Gottes, der allen Verstand übersteigt, wird eure Herzen und eure Gedanken bewahren in Christus Jesus.”

În King James Version, versetul ne încurajează: "Be careful for nothing; but in every thing by prayer and supplication with thanksgiving let your requests be made known unto God. And the peace of God, which passeth all understanding, shall keep your hearts and minds through Christ Jesus."
Traducerea în română: "Nu vă îngrijorați de nimic, ci în toate, prin rugăciune și cerere, cu mulțumire, faceți cunoscute cererile voastre lui Dumnezeu. Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice înțelegere, vă va păzi inimile și mințile în Hristos Isus."

Aceasta ne amintește că rugăciunea este modalitatea prin care ne întărim legătura cu Dumnezeu și prin care ne eliberăm de îngrijorări.

Concluzie

Încrederea în Dumnezeu și răbdarea în fața încercărilor sunt aspecte esențiale ale vieții creștine. Ele ne oferă pace, siguranță și o speranță neclintită în promisiunile lui Dumnezeu. Fiecare pas al călătoriei noastre spirituale este o ocazie de a ne întări încrederea în El, de a crește în răbdare și de a ne apropia tot mai mult de planul Său perfect.

Să ne amintim mereu de promisiunea Lui din **Romani 8:28

Dragostea și ascultarea de Dumnezeu – o cale spre mântuire

În viața de credință, ascultarea de Dumnezeu și manifestarea dragostei față de El reprezintă pietre de temelie ale relației noastre cu Creatorul. De-a lungul Scripturii, găsim îndemnuri și exemple de ascultare, de la patriarhii Vechiului Testament până la învățăturile Mântuitorului Isus Hristos. Ascultarea și dragostea sunt strâns legate și formează un cadru esențial pentru trăirea creștină.

Chemarea la ascultare din dragoste față de Dumnezeu

În Deuteronom 6:5, Domnul poruncește: "Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău şi din toată puterea ta."
( Biblia Cornilescu ). Această poruncă reflectă o dragoste totală pe care credinciosul trebuie să o manifeste față de Dumnezeu. Ea nu este doar o emoție trecătoare, ci un angajament profund care ne implică inima, sufletul și întreaga noastră ființă.

În Lutherbibel, versetul este tradus astfel: „Und du sollst den HERRN, deinen Gott, liebhaben von ganzem Herzen, von ganzer Seele und mit all deiner Kraft. “
Această chemare la dragoste din toată inima ne îndeamnă să trăim o viață complet dedicată lui Dumnezeu, fără rezerve și fără compromisuri.

În New International Version, versetul ne arată clar intenția lui Dumnezeu: "Love the Lord your God with all your heart and with all your soul and with all your strength."
Traducerea în română: "Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta."

Ascultarea ca manifestare a dragostei

Dragostea față de Dumnezeu nu poate fi separată de ascultare. În Ioan 14:15, Isus spune: "Dacă Mă iubiți, veți păzi poruncile Mele." ( Biblia Cornilescu ). Această afirmație ne învață că adevărata dragoste față de Hristos se manifestă prin ascultarea de Cuvântul Său. Ascultarea nu este un act de obligație, ci o expresie sinceră a devotamentului nostru față de Dumnezeu.

În Lutherbibel, acest verset este exprimat astfel: „Liebt ihr mich, so werdet ihr meine Gebote halten. “
Mesajul este simplu, dar puternic – ascultarea este modul în care demonstrăm că dragostea noastră pentru Dumnezeu este autentică.

În King James Version, același verset este formulat astfel: "If ye love me, keep my commandments."
Traducerea în română: "Dacă Mă iubiți, păziți poruncile Mele."

Exemple biblice de ascultare necondiționată

De-a lungul Bibliei, avem numeroase exemple de oameni care au răspuns chemării lui Dumnezeu prin ascultare necondiționată. Unul dintre cele mai puternice exemple este cel al lui Avraam, care, în Geneza 12:1, a ascultat de chemarea Domnului: "Domnul zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta."
( Biblia Cornilescu ). Avraam a renunțat la confortul și siguranța familiei sale pentru a urma chemarea divină, un act de ascultare totală și de credință în promisiunile lui Dumnezeu.

În Schlachter-Bibel, același verset este tradus astfel: „Und der HERR sprach zu Abram: Geh hinaus aus deinem Vaterland und von deiner Verwandtschaft und aus deines Vaters Haus in das Land, das ich dir zeigen will. “

Acest exemplu ne arată că ascultarea nu presupune doar respectarea unor reguli, ci implică încredere și curaj pentru a răspunde chemării lui Dumnezeu, chiar și atunci când detaliile nu sunt clare.

Ascultarea și binecuvântările care urmează

Ascultarea față de Dumnezeu aduce după sine binecuvântări și protecție. În Deuteronom 28:2, ni se promite: "Toate binecuvântările acestea vor veni peste tine şi de te vor ajunge, dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău." ( Biblia Cornilescu ). Acest verset ne arată clar că binecuvântările lui Dumnezeu nu sunt întâmplătoare, ci sunt rezultatul ascultării noastre de poruncile Sale.

În Lutherbibel, citim: „Und es werden über dich kommen alle diese Segnungen und werden dich erreichen, weil du der Stimme des HERRN, deines Gottes, gehorsam gewesen bist. “

În New International Version, același verset este tradus astfel: "All these blessings will come on you and accompany you if you obey the Lord your God."
Traducerea în română: "Toate aceste binecuvântări vor veni peste tine și te vor însoți, dacă vei asculta de Domnul, Dumnezeul tău."

Prin ascultare, deschidem ușa către binecuvântările lui Dumnezeu, care ne protejează și ne îndrumă pe calea dreaptă.

Ascultarea în încercări – un test al credinței

Încercările din viața noastră nu sunt menite să ne doboare, ci să ne întărească credința și ascultarea de Dumnezeu. În Romani 5:3-4, apostolul Pavel ne încurajează: "Ba mai mult, ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre, căci ştim că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejde." ( Biblia Cornilescu ).

Aceste versete ne învață că necazurile și încercările sunt parte din procesul prin care Dumnezeu ne rafinează și ne întărește credința. În Schlachter-Bibel, citim: „Nicht allein aber das, sondern wir rühmen uns auch in den Bedrängnissen, weil wir wissen, dass die Bedrängnis standhaftes Ausharren bewirkt, das standhafte Ausharren aber Bewährung, die Bewährung aber Hoffnung. “

În King James Version, versetul este formulat astfel: "And not only so, but we glory in tribulations also: knowing that tribulation worketh patience; And patience, experience; and experience, hope."
Traducerea în română: "Și nu numai atât, ci ne bucurăm chiar și în necazuri, știind că necazul aduce răbdare; și răbdarea aduce experiență; iar experiența, speranță."

Prin aceste încercări, Dumnezeu ne pregătește pentru o credință mai profundă și o ascultare mai desăvârșită.

Ascultarea și împlinirea planului lui Dumnezeu

Un alt aspect al ascultării este împlinirea planului lui Dumnezeu în viețile noastre. În Ieremia 29:11, Domnul ne promite: "Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde." ( Biblia Cornilescu ).

Acest verset ne asigură că, prin ascultare, vom experimenta planurile de pace și binecuvântare pe care Dumnezeu le are pentru noi. În Lutherbibel, citim: „Denn ich weiß wohl, was ich für Gedanken über euch habe, spricht der HERR: Gedanken des Friedens und nicht des Leides, dass ich euch gebe das Ende, des ihr wartet. “

Puterea rugăciunii și a credinței în viața creștinului

Viața de credință a unui creștin este adânc ancorată în rugăciune și încredere în Dumnezeu. De-a lungul istoriei, Scriptura ne arată numeroase exemple de bărbați și femei care, în mijlocul încercărilor, au ales să își pună încrederea în Dumnezeu și să se roage cu credință. Rugăciunea și credința sunt două pârghii puternice prin care putem experimenta prezența și harul lui Dumnezeu în viețile noastre. Acestea sunt nu doar instrumente spirituale, ci moduri de viață, care ne conectează constant la sursa divină a puterii și mântuirii.

Importanța rugăciunii în viața de zi cu zi

Rugăciunea este inima vieții creștine. Fără rugăciune, credinciosul își pierde conexiunea cu Dumnezeu, sursa tuturor binecuvântărilor. În Matei 6:6, Isus ne învață cum să ne rugăm: "Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti." ( Biblia Cornilescu ).

În Lutherbibel, versetul este formulat astfel: „Wenn du aber betest, so geh in deine Kammer und schließ die Tür zu und bete zu deinem Vater, der im Verborgenen ist; und dein Vater, der in das Verborgene sieht, wird dir’s vergelten. “
Mesajul lui Isus este clar: rugăciunea trebuie să fie o conversație intimă între noi și Dumnezeu, nu o manifestare publică a credinței.

În King James Version, versetul sună astfel: "But thou, when thou prayest, enter into thy closet, and when thou hast shut thy door, pray to thy Father which is in secret; and thy Father which seeth in secret shall reward thee openly."
Traducerea în română: "Dar tu, când te rogi, intră în camera ta, închide ușa și roagă-te Tatălui tău care este în ascuns; iar Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti pe față."

Rugăciunea este locul în care ne descoperim pe noi înșine în prezența lui Dumnezeu. Ea este o călătorie zilnică, o conversație continuă, o deschidere a inimii noastre către Creatorul nostru, în orice moment al zilei.

Rugăciunea și credința – o legătură inseparabilă

Credința este motorul rugăciunii. Fără credință, rugăciunea devine o simplă repetiție a cuvintelor. În Marcu 11:24, Isus ne spune: "De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea." ( Biblia Cornilescu ). Credința în promisiunile lui Dumnezeu este esențială pentru ca rugăciunea noastră să fie puternică și eficientă.

În Schlachter-Bibel, versetul este exprimat astfel: „Darum sage ich euch: Alles, um was ihr auch betet und bittet, glaubt nur, dass ihr es empfangen habt, so wird es euch zuteilwerden. “

În New International Version, versetul este tradus astfel: "Therefore I tell you, whatever you ask for in prayer, believe that you have received it, and it will be yours."
Traducerea în română: "De aceea vă spun, orice cereți în rugăciune, credeți că ați primit, și veți avea."

Aceasta ne arată că rugăciunea fără credință este lipsită de putere. Trebuie să ne rugăm cu convingerea că Dumnezeu aude și răspunde rugăciunilor noastre, conform voii Sale desăvârșite.

Exemple biblice de rugăciune și credință

Un exemplu extraordinar de rugăciune și credință este Ilie, profetul care a cerut ploaie după trei ani de secetă. În Iacov 5:17-18, citim: "Ilie era un om supus aceloraşi slăbiciuni ca şi noi şi s-a rugat cu stăruinţă să nu plouă şi n-a plouat deloc în ţară trei ani şi şase luni. Apoi s-a rugat din nou, şi cerul a dat ploaie, şi pământul şi-a dat rodul."
( Biblia Cornilescu ).

Acest exemplu ne arată puterea rugăciunii și a credinței. În Lutherbibel, acest verset este tradus astfel: „Elia war ein Mensch von gleicher Art wie wir; und er betete ein Gebet, dass es nicht regnen sollte, und es regnete nicht auf Erden drei Jahre und sechs Monate. Und er betete wiederum, und der Himmel gab Regen, und die Erde brachte ihre Frucht hervor. “

În King James Version, versetul este formulat astfel: "Elias was a man subject to like passions as we are, and he prayed earnestly that it might not rain: and it rained not on the earth by the space of three years and six months. And he prayed again, and the heaven gave rain, and the earth brought forth her fruit."
Traducerea în română: "Ilie era un om supus acelorași slăbiciuni ca noi și s-a rugat cu stăruință să nu plouă; și nu a plouat pe pământ timp de trei ani și șase luni. Apoi s-a rugat din nou, iar cerul a dat ploaie și pământul a dat rodul său."

Acest pasaj ne încurajează să avem credință și să ne rugăm cu stăruință, știind că Dumnezeu poate face lucruri mari prin rugăciunile noastre, chiar și atunci când circumstanțele par imposibile.

Rugăciunea în încercări și greutăți

Rugăciunea capătă o putere specială în momentele de încercare. În Filipeni 4:6-7, apostolul Pavel ne încurajează să aducem toate grijile noastre înaintea lui Dumnezeu: "Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus." ( Biblia Cornilescu ).

Acest verset este o chemare la pace în mijlocul furtunilor vieții. În Schlachter-Bibel, versetul este exprimat astfel: „Sorget euch um nichts, sondern in allem lasst durch Gebet und Flehen mit Danksagung eure Anliegen vor Gott kundwerden. Und der Friede Gottes, der allen Verstand übersteigt, wird eure Herzen und eure Gedanken bewahren in Christus Jesus. “

În New International Version, același verset ne încurajează astfel: "Do not be anxious about anything, but in every situation, by prayer and petition, with thanksgiving, present your requests to God. And the peace of God, which transcends all understanding, will guard your hearts and your minds in Christ Jesus."
Traducerea în română: "Nu vă îngrijorați de nimic, ci în orice situație, prin rugăciune și cereri, cu mulțumire, aduceți cererile voastre înaintea lui Dumnezeu. Și pacea lui Dumnezeu, care depășește orice înțelegere, vă va păzi inimile și mințile în Hristos Isus."

Prin rugăciune, lăsăm grijile noastre în mâinile lui Dumnezeu și primim pacea Sa, o pace care nu poate fi explicată sau înțeleasă de mintea umană

Răbdarea și speranța creștină în vremuri de încercare

Viața creștină este marcată de momente de bucurie, dar și de încercări care ne testează credința și ne cheamă să ne ancorăm tot mai adânc în Dumnezeu. În fața provocărilor, răbdarea și speranța sunt două virtuți fundamentale care ne ajută să navigăm prin dificultăți și să ne păstrăm încrederea că Dumnezeu lucrează pentru binele nostru.

Chemarea la răbdare în Scriptură

În Iacov 1:2-4, suntem încurajați să privim încercările cu ochi diferiți: "Frații mei, să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări, ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-și facă desăvârșit lucrarea, ca să fiți desăvârșiți, întregi, fără să duceți lipsă de nimic."
( Biblia Cornilescu )

Acest pasaj ne îndeamnă să vedem încercările nu ca pe obstacole, ci ca pe ocazii prin care Dumnezeu ne rafinează caracterul. Răbdarea este esențială pentru a deveni maturi spiritual și pentru a dezvolta o credință solidă.

În Schlachter-Bibel, același pasaj este formulat astfel: „Meine Brüder, erachtet es für lauter Freude, wenn ihr in mancherlei Versuchungen fallt, da ihr ja wisset, dass die Bewährung eures Glaubens standhaftes Ausharren bewirkt. Das Ausharren aber soll ein vollkommenes Werk haben, damit ihr vollkommen und vollständig seid und es euch an nichts mangelt. “

În King James Version, versetul este tradus astfel: "My brethren, count it all joy when ye fall into divers temptations; Knowing this, that the trying of your faith worketh patience. But let patience have her perfect work, that ye may be perfect and entire, wanting nothing."
Traducerea în română: "Frații mei, priviți ca o mare bucurie când cădeți în diferite ispite, știind că încercarea credinței voastre lucrează răbdare. Dar lăsați răbdarea să își facă lucrarea desăvârșită, ca să fiți desăvârșiți și întregi, fără să duceți lipsă de nimic."

Puterea răbdării în relația cu Dumnezeu

Răbdarea este nu doar o virtute pe care trebuie să o cultivăm în relația noastră cu ceilalți, ci este și un aspect esențial al încrederii noastre în Dumnezeu. În Psalmul 27:14, ni se spune: "Nădăjduiește în Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ți inima și nădăjduiește în Domnul!"
( Biblia Cornilescu )

Acest verset ne încurajează să avem credință și răbdare în așteptarea răspunsurilor lui Dumnezeu, știind că El este credincios și va aduce răspunsul potrivit la timpul potrivit.

În Lutherbibel, acest verset este tradus astfel: „Harre des HERRN! Sei getrost und unverzagt und harre des HERRN! “
Aceasta ne îndeamnă să fim puternici în așteptare și să nu ne lăsăm descurajați de întârzierea răspunsurilor, pentru că Domnul nu întârzie, ci lucrează în moduri pe care noi nu le înțelegem pe deplin.

Speranța în promisiunile lui Dumnezeu

Speranța noastră este ancorată în promisiunile lui Dumnezeu. În Romani 8:24-25, apostolul Pavel ne spune: "Căci în nădejde am fost mântuiți. Dar o nădejde care se vede nu mai este nădejde: pentru că ce se vede, se mai poate nădăjdui? Pe când, dacă nădăjduim ce nu vedem, așteptăm cu răbdare." ( Biblia Cornilescu )

Acest verset ne arată că speranța creștină nu este bazată pe lucrurile vizibile, ci pe promisiunile lui Dumnezeu, care sunt veșnice și neschimbătoare. Speranța ne oferă puterea de a merge înainte, chiar și atunci când circumstanțele noastre par fără soluție.

În Schlachter-Bibel, acest pasaj este exprimat astfel: „Denn in dieser Hoffnung sind wir errettet worden. Eine Hoffnung aber, die man sieht, ist keine Hoffnung; denn wie kann man auch auf das hoffen, was man sieht? Wenn wir aber auf das hoffen, was wir nicht sehen, so erwarten wir es mit standhaftem Ausharren. “

În New International Version, același verset sună astfel: "For in this hope we were saved. But hope that is seen is no hope at all. Who hopes for what they already have? But if we hope for what we do not yet have, we wait for it patiently."
Traducerea în română: "În această speranță am fost mântuiți. Dar o speranță care se vede nu mai este speranță. Cine speră pentru ceea ce are deja? Dar dacă sperăm pentru ceea ce nu vedem, așteptăm cu răbdare."

Exemple de răbdare și speranță în Biblie

Un exemplu remarcabil de răbdare și speranță este cel al lui Iov, care a rămas credincios lui Dumnezeu în ciuda pierderilor imense și a suferințelor sale. În Iacov 5:11, apostolul amintește de răbdarea lui Iov: "Iată, noi numim fericiți pe cei ce au răbdat. Ați auzit vorbindu-se despre răbdarea lui Iov și ați văzut ce sfârșit i-a dat Domnul; și cum Domnul este plin de milă și de îndurare." ( Biblia Cornilescu )

Iov a continuat să aibă încredere în Dumnezeu, chiar și atunci când totul părea pierdut. El ne oferă un model de răbdare în fața suferinței și de credință că Dumnezeu va aduce restaurare, chiar și atunci când aceasta nu este imediată.

În Lutherbibel, același verset este formulat astfel: „Siehe, wir preisen selig, die da dulden. Von Hiobs Geduld habt ihr gehört und das Ende gesehen, das der Herr bereitet hat; denn der Herr ist barmherzig und ein Erbarmer. “

Răbdarea ca mărturie pentru ceilalți

Răbdarea noastră în fața încercărilor poate deveni o mărturie puternică pentru ceilalți. În Coloseni 1:11-12, apostolul Pavel se roagă pentru creștinii din Colose: "Întăriți cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui, pentru orice răbdare și îndelungă răbdare, cu bucurie, mulțumind Tatălui care v-a învrednicit să aveți parte de moștenirea sfinților în lumină." ( Biblia Cornilescu )

Prin răbdarea noastră, putem arăta lumii că avem încredere în planul și puterea lui Dumnezeu. În Schlachter-Bibel, versetul este exprimat astfel: „dass ihr gestärkt werdet mit aller Kraft nach der Macht seiner Herrlichkeit zu allem standhaften Ausharren und aller Langmut, mit Freuden. “

În King James Version, citim: "Strengthened with all might, according to his glorious power, unto all patience and longsuffering with joyfulness; Giving thanks unto the Father, which hath made us meet to be partakers of the inheritance of the saints in light."