Se aude vuiet de pași

                                          Isaia 62:10-12

            „Treceți, treceți pe porți! Pregătiți o cale poporului! Croiți, croiți drum, dați pietrele la o parte! Ridicați un steag peste popoare!

            Iată ce vestește Domnul până la marginile pământului: „Spuneți fiicei Sionului: „Iată, Mântuitorul tău vine; iată, plata este cu El și răsplătirile merg înaintea Lui.”

         Ei vor fi numiți „Popor sfânt, Răscumpărați ai Domnului”. Iar pe tine te vor numi „Cetate căutată și nestăpânită.”

            La întrebările ucenicilor cu privire la vremea sfârșitului în Cartea Faptele apostolilor 1:7 „Isus le-a răspuns: „Nu este treaba voastră să știți vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa".

            De-a lungul vremurilor, oamenii, crezându-se superiori și mai dotați spiritual, au făcut tot felul de calcule cu privire la venirea Domnului Isus Cristos, ducând în rătăcire și amăgire pe mulți. Tocmai lucrul acesta vrea Domnul Isus să-l evităm. De aceea spune foarte clar: „nu este treaba voastră... "

            Am putea să ne punem întrebarea, firească: dar care este treaba noastră?

         Treaba noastră este să trăim în fiecare zi, cu gândul că venirea Domnului este iminentă și să ne găsească vrednici de ceea ce spunem că suntem: copii ai lui Dumnezeu.

         Treaba noastră este să proslăvim pe Dumnezeu în trăirile noastre și în umblarea pe pământ, până când ne va chema acasă.

            Când va veni Domnul, va găsi două „turme": o turmă de „capre” și una de „oi”.

         Caprele vor trece la stânga Marelui Păstor, iar oile la dreapta Lui, după cuvintele Scripturii (Matei 25:33).

         Prin urmare, treaba noastră este să rămânem în turma oilor ca să fim primiți la dreapta Mântuitorului și nu trebuie să facem socoteli și preziceri cu privire la venirea Domnului.

        El vine negreșit, după cum ne-a spus, dar despre ziua aceea, nu știe numai Tatăl ceresc.

           Noi trebuie să fim pregătiți, cu „candelele” aprinse, cu ulei de rezervă în vase și când se va auzi strigarea: „Iată Mirele, ieșiți-I în întâmpinare”, să fim gata să intrăm în sala de ospăț a nunții, ca și cele cinci fecioare înțelepte, din pilda Domnului Isus.

           Înainte însă, de a auzi pașii Domnului Isus care vine negreșit, trebuie să se audă pașii credinței noastre umblând pe cărarea cea strâmtă, pentru că numai umblând astfel vom „cultiva” în noi valorile lui Dumnezeu.

            Calea „îngustă”, a credinței are sens și țintă finală în cerul lui Dumnezeu; pe ea este speranță de viață veșnică; pe ea este întâlnirea cu Isus, care vine!

           „Iată ce vestește Domnul până la marginile pământului: „Spuneți fiicei Sionului: „Iată, Mântuitorul tău vine; iată, plata este cu El și răsplătirile merg înaintea Lui.”

            Ce este de făcut fraților?

          Versetul de mai sus ne lămurește foarte clar: „Croiți, croiți drum, dați pietrele la o parte! Ridicați un steag peste popoare!”

            Nici o piatră a necredinței, sau a deznădejdii și nici o piatră de poticnire să nu fie pe cale.

          Orice piatră de ură, de răutate, de invidie…să fie dată la o parte. Sădiți pe „drum” florile pocăinței, împodobiți calea Domnului cu florile bucuriei.

            Așterneți-vă inimile înaintea Celui ce vine; nu vă „rupeți” hainele. Strigați de bucurie: Vine Mirele! Să-I ieșim în întâmpinare.

            De multe lucruri și situații suntem dezamăgiți, ne piere, atât de ușor credința, speranța de aceea ne agităm și facem mult zgomot.

            Nu mai auzim chemarea din glasul dulce al lui Dumnezeu și ne irosim viața rătăcind prin „gunoaiele” lumii.

            Nu întâmplător Duhul Domnului strigă tare prin proorocul Naum 2:8: „Stați! Stați! Opriți-vă!”.”Dar nici unul nu se întoarce... ”.

         Alergăm, ne zbatem pentru lucrurile lumii și în felul acesta pierdem putere de înaintare pe cale; pierdem încrederea în făgăduințele Domnului, pierdem din înțelepciunea duhovnicească, sau poate pierdem relația cu Dumnezeu.

        Pe toate acestea nu le vei mai regăsi numai dacă te vei opri din alergare și te vei întoarce la dragostea dintâi, la vremea aceea frumoasă când „auzeai” glasul dulce al lui Isus și te bucurai.

            Fă degrabă liniște în sufletul tău!

            Vuietul pașilor lui Isus, care se apropie este acoperit de zgomotul lumii. Retrage-te în cămăruță, fă liniște în suflet, pentru că astfel vei auzi ca și David, vuietul pașilor lui Dumnezeu în „vârful duzilor”.

          Isaia zice din partea Duhului: „Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu, sfântul lui Israel: „În liniște și odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate și încredere va fi tăria voastră…” Isaia 30:15.

            Așadar, suflete drag, oprește-te! „Și apoi, când vei auzi vuietul de pași…să pornești la drum…căci Dumnezeu merge înaintea ta…”

            Ridică „Steagul” de biruință.

Pe el este scris un Nume scump: Isus, Biruitorul.

            Domnul Isus să te binecuvânteze!