“ Vai de atunci imi pare lumea si mai trista, viata-i melodie funerara .” Mars Funebru - George Bacovia
“ Daca omul, odata mort ar putea sa mai invieze, as mai trage nadejde in tot timpul suferintelor mele, pana mi se va schimba starea in care ma gasesc. ” ( Iov 14:14 )
Inca din zorii istoriei, o intrebare a reusit din nou si din nou, sa rabufneasca din adancul sufletului omului, intr-o forma sau alta: Exista viata dupa moarte?
Omul a incercat sa raspunda la ea, acest efort fiind evident inca din cele mai vechi opere literare. ( Imnurile Babilonului, Cartea Mortilor- Egipt, Rig-Veda – India , Iliada, Odiseea sau Eneida in Grecia )
In Cartea Mortilor aceasta credinta in nemurire este proeminenta si foarte detaliata. Egiptenii credeau de fapt ca sufletul se poate cu adevarat bucura de nemurire doar daca trupul este imbalsamat pentru conservare. In sensul acesta au conceput un ritual extrem de complex in care cadavrul trebuia cufundat si imbibat cu diferite solutii timp de 70 de zile, dupa care era impachetat in panza. La depunerea in mormant, sarcofagul era insotit de o copie a acestei carti, pentru ca raposatul sa poata gasi rugaciunile potrivite pentru orice situatie. Deasemenea se puneau in mormant diferite lucruri care sa-l ajute in taramul nemuririi: Carul, barca, cateodata animale ,slujitorii sau sotiile.
In hinduism si brahmanism in cartile Rig-Veda gasim deasemenea aceasta credinta in nemurire. Budismul venit mai tarziu la fel.
Grecii obisnuiau sa puna o moneda de argint in gura celui decedat, pentru ca atunci cand va ajunge la Raul Stix, sa-l poata plati pe luntrasul Charon.
Romanii care se inchinau lui Jupiter sau Minervei, priveau cu incredere spre Lumea Umbrelor.
Chinezii, Japonezii credeau si ei in nemurire – de aici rezultand cultul stramosilor, cult gasit si in Africa si Americi.
Indienii americani aveau conceptul nemuririi, si de aceea fiecare era ingropat cu arcul si sagetile necesare pentru a vana la “ Locul vanatului fericit ”.
Vedeti cat de importanta este pentru umanitate ideea de nemurire, ideea ca viata nu se termina la mormant. Toti dorim sa stim ce este dincolo de aceasta realitate, pentru ca fiecare simte imboldul nemuririi, chiar daca este nevazuta si parca imposibil de definit.
Si Biblia promite nemurirea, ca rezultat final al ecuatiei : Viata + Moarte + Inviere. Exista in Sfanta Carte atat promisiunea tragica pentru sufletul care moare fara sa-L fi cunoscut pe Hristos, ca va ajunge in iad, locul condamnarii si pedepsei eterne, cat si promisiunea binecuvantata a paradisului glorios al prezentei lui Dumnezeu, pentru acela care-a murit cunoscandu-L pe Hristos. Pentru ca viata si moartea sunt doua “ cunoscute “ in aceasta ecuatie, singura “potentiala problema” pare sa fie invierea. Deoarece intr-o alta ecuatie, Scriptura leaga certitudinea invierii noastre de realitatea invierii lui Hristos, probabil ca acesta trebuie sa fie punctul de plecare in rezolvarea problemei. Vorbind despre invierea lui Hristos ca eveniment, as vrea sa supun atentiei 6 aspecte: Importanta; Contrastele; Confruntarile; Provocarile ; Transformarile si Promisiunile
1.Importanta Invierii:
In contextul nemuririi invierea este un eveniment sine qua non. De aceea Pavel incearca in 1 Cor 15 sa creeze un momentum care sa transforme invierea din speranta in certitudine. Pentru a reusi lucrul acesta el pleaca de la invierea lui Hristos care este aspectul primordial al Evangheliei, apogeul ei si prioritatea absoluta a propovaduirii noastre. Vorbim deci despre un eveniment metaistoric, care are totusi o latura deschisa spre istorie,( un anumit numar de oameni participa la el, sunt atinsi de el. )

Invierea este de fapt singurul eveniment, care dovedeste ca istoria se face cu colaborarea unor forte supra umane, si ca ea ( istoria ) este destinata de fapt, sa fie ridicata in planul vietii incoruptibile si nemuritoare.
In inviere s-a cofirmat dumnezeirea lui Hristos. Daca Hristos nu ar fi inviat, intruparea, viata si moartea lui ar fi fost zadarnice.Invierea a confirmat ca Dumnezeu a primit jertfa perfecta si suficienta, a ispasirii facute de Hristos Mielul lui Dumnezeu in contul nostru. Asadar procesul mantuirii nu poate exista in lipsa invierii. In procesul invierii Hristos este mai mult decat obiectul ei, El fiind subiect participant impreuna cu Tatal si Duhul Sfant, idee de altfel sustinuta de insasi afirmatia Lui din Ioan 10:17;18 “ Tatal Ma iubeste pentru ca Imi dau viata, ca iaras s-o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau si am putere s-o iau iaras: aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatal Meu.”
Invierea lui Hristos nu a fost deci numai rezultatul unui decret al Tatalui, ci a fost pregatita si de aceasta unire a umanitatii Lui cu Dumnezeirea. Ca atare trupul lui Hristos inviat, nu este doar o garantie ca vom invia si noi, dar mai mult de atat si un izvor de viata dumnezeiasca pentru noi in viata pamanteasca, un izvor de putere si curatie.
Chiril de Alexandria afirma in sensul acesta: “ Caci a inviat Hristos, calcand moartea, ca si pe noi sa ne izbaveasca de stricaciune, si oprind tanguirea din pricina ei, sa ne incredinteze sa strigam plini de bucurie: Ai intors plansul meu in bucurie, ai rupt sacul meu de jale si m-ai incins cu bucurie. ( Ps 30:11 ) ”
Invierea este capitala pentru crestinism ( Fara inviere crestinismul ar fi cea mai mare escrocherie a istoriei ), dar si pentru crestin in mod personal pentru ca : “ Dumnezeu ne-a nascut din nou prin invierea lui Iisus Hristos din morti.” 1 Petru 1:3, regenerarea fiind un imperativ pentru intrarea in Imparatia Cerurilor .
2.Contrastele Invierii:
Aceasta sarbatoare demonstreaza cel mai clar ca gandurile lui Dumnezeu si gandurile oamenilor sunt departe ca si cerul de pamant. Daca urmarim evenimentele vedem ca oamenii voiau sa sfarseasca pe cand Dumnezeu se pregatea sa inceapa. Vedem lacrimile tristetii schimbate in lacrimi de bucurie. Vedem disperarea schimbata in bucurie nemarginita. Vedem oameni plini de frica peste care vine pacea. Vedem deznadejdea inghitita de speranta si moartea de viata. Vedem omul care n-a meritat nimic si Dumnezeu care a dat totul. Vedem lepadarea stearsa de o declaratie de dragoste.
In toate aceste contraste dragostea lui Dumnezeu straluceste, si intelegerea ca toate au fost facute la initiativa Lui ne da motive de multumire si imensa bucurie.

3. Confruntarile invierii:
Invierea este o sarbatoare in care sunt confruntat din toate partile: Sunt confruntat de Domnul : Luca 22:46 “ Pentru ce dormiti? Sculati-va si rugati-va.”
Sunt confruntat de propria-mi constiinta: Mat 27:22 “ Dar ce sa fac cu Isus care se numeste Hristos? ”
Lumea ma confrunta si ea : Ioan 18:17 “ Nu cumva esti si tu unul din ucenicii omului acestuia ? ”
Confruntati, oamenii reactioneaza diferit, dar baza reactiei nu trebuie sa fie propria personalitate, ci credinta izvorata din cunoasterea planului perfect al lui Dumnezeu. Ce vom face oare de data asta cu toate aceste intrebari? O intrebare provocatoare la sarbatoarea provocarilor.
4. Provocarile Invierii?
Provocat la marturie : Voi sunteti martori ai acestor lucruri. ( Luca 24:48 ) Povocat sa gandesc : Intelegeti voi ce v-am facut Eu? ( Ioan 13:12 ) Provocat sa-L iubesc : Ma iubesti tu mai mult decat acestia ? ( Ioan 21:15 )
5. Transformarile Invierii:
Invierea transforma crucea – Din simbolul unuia dintre cele mai groaznice instrumente de tortura, ea a devenit simbolul dragostei si sacrificiului suprem al Fiului lui Dumnezeu. Daca vrei sa ilustrezi Ioan 3:16 intr-o singura imagine foloseste crucea.
Invierea transforma mormantul – Daca mormantul a fost totdeauna sinistru si rece, fara sa lase vreo umbra de speranta, de cand a iesit Hristos biruitor afara din el, a devenit doar o poarta spre o realitate superioara.
Invierea transforma timpul – Toti suntem crizati de lipsa lui si totusi toti il irosim fara nici o remuscare. Doar privind prin aceasta prisma a invierii, vom intelege in ce merita investit timpul pentru a culege cu adevarat roade minunate in viata vesnica. Doar credinta in inviere te va determina sa abandonezi lozinca hedonista “ Carpe Diem ! – Sa mancam, sa bem si sa ne veselim ca maine vom muri ! ” si sa traiesti o viata curata. Daca treci prin probleme grele, si un ceas pare mai lung ca o zi, datorita suferintelor, bolilor, crizelor financiare sau familiale uita-te si tu in prisma invierii si vei vedea ca: Vine o zi, vine o zi cand dureri nu vor mai fi Nu vor fi nori pe cer, lacrimi ochii n-or umbri Va fi pace in veci de veci, cand in ceruri ai sa pleci O ce zi ce glorioasa zi va fi.
Invierea transforma viata – Doar intelegand ca viata ta nu se termina la mormant, vei gasi perspectiva corecta a adevaratelor valori. Cand lumea din jurul tau merge din ce in ce mai rau, vei sta linistit stiind ca El este in controlul istoriei. Cand situatia sociala sau financiara vor deveni tot mai ostile, inima ta nu se va tulbura pentru ca Mantuitorul tau si Fratele tau mai mare sta la dreapta Tatalui. Doar perspectiva corecta, adusa de inviere, ne indeamna la adevarata lupta, lupta impotriva poftelor, lupta pentru sensibilizare, lupta pentru transparenta, pentru comuniune, pentru asemanarea cu Hristos, puterea Lui sustinandu-ne pe aceasta cale.
6. Promisiunile Invierii
“Toata puterea mi-a fost fost data in cer si pe pamant” Matei 28:18 El a inviat si trebuie sa imparateasca spune Pavel in 1 Cor 15:25 pana va pune pe toti vrajmasii sub picioarele Sale. Nu exista munte, om, sistem, perioada istorica, criza economica, boala, pacat, sau demon pe care El sa nu-l fi biruit deja cu puterea invierii Sale.
“Eu sunt cu voi pana la sfarsitul veacului ” Matei 28:20 Promisiunea puterii Sale uimitoare si a biruintei Sale totale puteau fi plusate doar de promisiunea prezentei Sale continue in fiecare clipa a vietii crestine.
Intrebat de Moise care este numele Sau, Dumnezeu a raspuns : Eu sunt .
In inviere s-a implinit insa promisiunea lui Dumnezeu din “Emanuel” - si iata Eu sunt cu voi... Dumnezeu este cu noi !
“ Cand trupul acesta supus putrezirii, se va imbraca in neputrezire, si trupul acesta muritor se va imbraca in nemurire, atunci se va implini cuvantul care este scris: Moartea a fost inghitita de biruinta” 1 Cor 15:54
“ ...multumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne da biruinta prin Domnul nostru Iisus Hristos ! ” 1 Cor 15:57
Ce contrast intre Pavel si Bacovia! Fara Dumnezeu viata este un mars funebru, o melodie funerara, si existenta umana este continuu eclipsata de inevitabilitatea mortii, cu El Moartea este inghitita de biruinta.
Dar acum Hristos a inviat, si in invierea Lui gasim certitudinea invierii noastre, si bucuria straluceste in fiecare suflet.
“ Dar eu in nevinovatia mea, voi vedea Fata Ta: cum ma voi trezi, ma voi satura de chipul Tau.” Psalmul 17:15
“ Dar stiu ca Rascumparatorul meu este viu ! ” Iov 19:25
Pentru mesaje similare vizitati reflectii punct com.