. IMPRECAŢIA NOAHICĂ ŞI ELOGIUL DEBOREI

Obiecţii similare sunt aduse împotriva Bibliei din cauza blestemului lui Noe asupra lui Canaan (Gen. 9:25) şi din cauza elogiului adus de Debora lui Iael pentru uciderea lui Sisera prin trădare (Judecători 5:24-31). Răspunsul este simplu şi scurt. Biblia nu justifică pe Noe sau Debora pentru rostirile lor; aceasta mai degrabă consemnează faptul că rostirile au fost făcute. Dumnezeu mai degrabă l-a mişcat pe Noe să rostească adevărul profetic asupra naţiunilor care descideau din fiii săi, dar nu se afirmă dacă Dumnezeu l-a călăuzit să rostească blestemul sau i-a permis doar să îl afirme într-o explozie de mânie.

IV. AŞA ZISELE „CAPITOLE OBSCENE”

Ni se spune că există capitole în Biblie care „au un iz de obscenitate de la început până la sfârşit. Drept răspuns la această obiecţie R.A. Torrey spune: „Nu negăm că există capitole în Biblie care nu pot fi tratate cu înţelepciune într-o audienţă mixtă; dar aceste capitole nu sunt obscene. A vorbi în termeni clari de păcat, chiar a scârboşeniei păcatului, cu scopul de a expune aspectul dezgustător al acestuia şi de a portretiza omul aşa cum este el în realitate, nu este obscen. Aceasta este puritate în una din formele ei cele mai înalte. Dacă o relatare este obscenă sau nu, depinde în întregime de cum este spusă şi de scopul cu care este spusă. Dacă aceasta este spusă cu scopul de a face o glumă păcătoasă, sau cu scopul de a scuza păcatul sau de a incita dorinţa, atunci este obscenă. Dacă o istorisire este spusă cu scopul de a face pe om să urască păcatul, ca să arate omului hidoşenia păcatului, să inducă omul să se depărteze de păcat şi să arate acestuia nevoia de răscumpărare, aceasta nu este obscenă; ea este morală folositoare” (Difficulties and Alleged Contradictions and Errors in the Bible).

V. VARIAŢIILE NUMERICE

În ce priveşte numărul evreilor, aflăm că totalul dat în 1 Cron. 21:5 pentru Israel este de 1.100.000 şi pentru Iuda 470.000, făcând împreună un total de 1.570.000; în timp ce numărul dat în 2 Sam. 24.9 pentru Israel este de 800.000, iar pentru Iuda de 500.000, făcând un total de 1.300.000. Discrepanţa este uşor de explicat prin aceea că numărul pentru Israel din Cronici, a fost al „bărbaţilor care scoteau sabia” ceea ce se înţelege că aceşti bărbaţi erau ce prestau serviciul militar. În acelaşi timp Samuel ne relatează cât de mulţi „bărbaţi viteji care scoteau sabia”, ceea ce înseamnă că era un număr de oameni care de distingeau prin acte de curaj în lupte. Diferenţa în legătură cu Iuda a fost determinată de faptul că Samuel dă numărul total al bărbaţilor din Iuda, în vreme ce Cronici dă numărul bărbaţilor capabili de serviciul militar. Alte locuri unde apar diferenţe numerice sunt 1 Regi 7:26; 2 Cron. 4:5; 2 Sam. 8:4; 18.4, unde diferenţele sunt probabil erori de copiere. În ebraică numerele sunt indicate prin litere, astfel că cea mai mică alterare a literei aduce cu sine schimbarea valorilor numerice.

VI. PRESUPUSELE GREŞELI ALE LUI MATEI

Se presupune că Matei atribuie lui Ieremia o profeţie care ar trebui atribuită lui Zaharia. Presupusa greşeală se găseşte în Mat. 27:9, 10. Matei pare să citeze Zah. 11:13, dar aceasta nu este absolut sigur, după cum reiese din compararea celor două pasaje. Matei nu redă un citat cuvânt cu cuvânt din Zaharia, de aceea nici nu se poate determina cu exactitate că el a intenţionat să îl citeze pe Zaharia. Şi chiar dacă nu avem în scrierile existente ale lui Ieremia vreun pasaj care să se potrivească pasajului citat de Matei, nu suntem în nici un fel nevoiţi să acceptăm că Matei ar fi făcut vreo greşeală. Nu ştim dacă avem astăzi toate rostirile profetice ale lui Ieremia. În Iuda 14 avem menţionată profeţia lui Enoh, pe care nu o mai găsim în Biblie. Nu am auzit de vreo obiecţie îndreptată împotriva acestui pasaj. Dar să presupunem că alt scriitor al Scripturii ar fi spus ceva similar cuvintelor atribuite lui Enoh. Atunci criticul ar fi spus că Iuda a făcut o greşeală. Mai mult, este posibil ca [sic] capitolele 9-11 din cartea atribuită lui Zaharia să fi fost scrise de Ieremia. Mulţi critici cred că doar primele 9 capitole din Zaharia compun scrierile actuale ale profetului. Oricum, Matei s-a aflat într-o situaţie mai bună decât cea a criticilor săi, ca să ştie pe cine citează. A presupune că a scris Ieremia din neatenţie vrând să scrie Zaharia şi a lăsat textul fără corectare ulterioară înseamnă a presupune o absurditate. De asemenea, nu este nici o indicaţie că vreun copist ar fi făcut o eroare.

VII. PRETINSA GREŞEALĂ A LUI ŞTEFAN
Obiecţia aduce în discuţie pretinsa contradicţie dintre Gen. 23:17, 18 şi cuvintele lui Ştefan din Fapte 7:16.

Răspunsul la obiecţie:

1. Chiar dacă o contradicţie poate apare aici, nu va dovedi nimic împotriva inspiraţiei, deoarece Ştefan nu a fost unul din scriitorii inspiraţi.

Luca mai degrabă consemnează ceea ce spune Ştefan.

2. Dar aici nu apare nici o contradicţie.

Cele două pasaje nu se referă la acelaşi lucru. Mormântul menţionat în Geneza este la Hebron. Cel menţionat de Ştefan este la Sichem. Aceasta clarifică faptul că Avraam a achiziţionat două morminte. În cazul celui de la Hebron, el a achiziţionat terenul din jurul mormântului; dar în cazul celui de la Sichem, nici o menţiune nu este făcută că ar fi achiziţionat terenul înconjurător.