CÂNTAREA MARIEI
Luca 1:46-55
1. Tabloul naşterii Mântuitorului este plin de realităţi uimitoare:
- O fecioară gata să nască un copil care va deveni conducătorul poporului săi;
- Un bărbat atât de îndrăgostit de logodnica lui şi atât de încrezător în Cuvântul DOMNULUI încât hotărăşte să n-o părăsească, în ciuda obiceiurilor sociale;
- O ceată de „cititori în stele” (zoroaştri, urmaşi ai lui Balaam) care au călătorit ani de zile, urmărind o stea care credeau ei că-i va conduce la un nou împărat;
- Un tiran sângeros care comite crime lipsite de milă pentru a-şi păstra poziţia de conducător;
- O ceată de „muncitori în schimbul de noapte” care au parte de o întâlnire de gradul trei – văd şi aud arătări extra-terestre, venite din altă lume;
- Un copil, aşezat într-o iesle (Luca 2:7,16) care poate schimba cursul istoriei.
2. Înainte de Genesa 1:1, Dumnezeu a ştiut că omul se va depărta de El şi a pregătit un plan de Mântuire.
Galateni 4:4 Dar când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie
3. Tot la momentul potrivit, Dumnezeu l-a trimis pe îngerul Gavril a fost trimis la o fecioară din satul Nazaret, o cetate din Galilea şi-i aduce o veste neobişnuită.
4. Pentru a evita scandalul social, Maria părăseşte satul şi se duce în vizită la verişoara ei – Elisabeta, cea care va fi mama lui Ioan Botezătorul.
- Întâlnirea este neobişnuită prin faptul că cei doi copii din pântecele mamei dau semne de activitate umană: unul îl salută pe celălalt:
Luca 1:41 Cum a auzit Elisabeta urarea Mariei, i-a săltat pruncul în pântece, şi Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt.
5. În momentul acesta Maria explodează într-o cântare de fericire, deşi circumstanţele nu erau potrivite pentru aşa ceva.
6. Ce învăţăm din CÂNTAREA MARIEI?
I. ISUS A VENIT PENTRU (LA) CEI SMERIŢI.
A. Dumnezeu a ales-o pe Maria să fie mama născătoare a lui ISUS.
1. Dumnezeu a făcut această alegere pentru că Maria trăia într-o stare de smerenie:
Luca 1:46-48 Şi Maria a zis: „Sufletul meu măreşte pe Domnul, şi mi se bucură duhul în Dumnezeu, mântuitorul meu, pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale.
2. Smerenia ei se vede din răspunsul (atitudinea) Mariei faţă de înger:
Luca 1:38 Maria a zis: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!”
- dovada smereniei este supunerea şi ascultarea
3. Maria îl cunoştea că Dumnezeu este Mântuitorul şi salvatorul ei personal
Luca 1:46-47 Şi Maria a zis: „Sufletul meu măreşte pe Domnul, şi mi se bucură duhul în Dumnezeu, mântuitorul meu.
B. ISUS s-a întrupat într-un mod plin de smerenie
Luca 1:52 A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, şi a înălţat pe cei smeriţi.
1. Născut nu în palat, nu în casă, ci probabil într-un adăpost pentru animale.
2. Normal la naştere este anunţată familia: despre naşterea Lui sunt anunţaţi nişte păstori – oameni simpli şi umili.
II. ISUS a venit pentru (la) cei săraci şi în nevoi.
A. A venit într-o lume plină de nedreptate.
Luca 1:53 Pe cei flămânzi i-a săturat de bunătăţi, şi pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale.
- o lume în care unii erau flămânzi, iar alţii erau bogaţi
- o lume fără programe de asistenţă socială.
- Cei mai nenorociţi erau cei care aveau un handicap, cei bolnavi, văduvele şi orfanii.
B. ISUS încă se identifică cu oamenii aceştia, chiar dacă astăzi mulţi întorc capul să nu-i vadă
Psalmi 68:5-6 El este Tatăl orfanilor, Apărătorul văduvelor, El, Dumnezeu, care locuieşte în locaşul Lui cel Sfânt. Dumnezeu dă o familie celor părăsiţi, El izbăveşte pe prinşii de război şi-i face fericiţi;
- ISUS ne recomandă şi nouă astăzi să facem la fel:
Psalmi 82:3-4 Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului, scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi-i din mâna celor răi.
Iacov 1:27 Religiunea curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor, şi să ne păzim neîntinaţi de lume.
C. ISUS a venit să rezolve cea mai mare problemă a noastră.
- Dacă am fi avut nevoie de educaţie – ne trimitea un profesor.
- tehnologia – înventator şi om de ştiinţă
- banii – economist
- plăcerea şi distracţia – comediant
- dar pentru că cea mai mare nevoie a noastră este IERTAREA, ne-a trimis un MÂNTUITOR!
- ISUS este interesat de cei cu „burta goală”, dar mai interesat este de cei cu inima flămândă!!!
Matei 5:6 Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!
- Este interesat de cei dezbrăcaţi, dar mai interesat este să ne îmbrace cu neprihănire şi sfinţenie.
- După ce hrăneşte mii de oameni, ISUS le atrage atenţia asupra adevărate priorităţi:
Ioan 6:27 Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea, care rămâne pentru viaţa veşnică, şi pe care v-o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică, însuşi Dumnezeu, pe el L-a însemnat cu pecetea Lui.”
III. ISUS A VENIT PENTRU (LA) CEI PĂCĂTOŞI.
A. Maria avea nevoie de un Mântuitor.
Luca 1:28 Îngerul a intrat la ea şi a zis: „Plecăciune, ţie, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!”
- Chiar dacă este numită binecuvântată şi are parte de mare har, Maria nu este sfântă, are nevoie de iertare.
- Nimic nu o pune pe poziţia de a merita închinare sau adorare.
Luca 1:46-47 Şi Maria a zis: „Sufletul meu măreşte pe Domnul, şi mi se bucură duhul în Dumnezeu, mântuitorul meu...
- Altcineva este DOMNUL şi Mântuitorul
B. Maria L-a primit pe Mântuitorul ei
Luca 1:38 Maria a zis: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!”
- Maria a acceptat voia lui Dumnezeu.
- Hristos a intrat în viaţa ei în cel mai literal mod cu putinţă.
- Hristos trăia în Maria.
- Dacă îl primeşti pe Hristos în inima ta şi crezi în El, devii binecuvântat şi ai parte de mare har.
C. ISUS a venit cu un singur scop: să mântuiască pe cei păcătoşi.
Matei 1:21 Ea va naşte un Fiu, şi-i vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.”
- ISUS a făcut de cunoscut misiunea Lui:
Luca 19:10 Pentru că Fiul omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut.
Marcu 10:45 Căci Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa răscumpărare pentru mulţi!
- Crăciunul nu este despre naşterea Lui, ci despre suferinţa şi moartea Lui!
Poţi şi tu cânta o cântare de Crăciunul acesta?!
Să nu uităm fraţilor că la Dumnezeu orişice lucru aparent imposibil este cu puţinţă, adică este posibil şi se împlineste la vremea cuvenită lucrului respectiv. Aici se împotmolesc mulţi care auzind asfel de lucruri nu le dau crezare nici dacă ar călători în timp şi le-ar vedea cu ochii lor. Tot aşa au păţit şi oamenii din lumea veche de pe timpul lui Noe. Este general valabilă şi pentru zilele noastre. Noi ne străduim din răsputeri să îi determinăm să creadă fără şovăială cele relatate în Sfânta Sriptură, dar din păcate tot mai mulţi devin pe zi ce trece necredincioşi, ba mai mult... şi credincioşii de odinioară se complat în plăcerile lumeşti care necuratul le face vizibile spre a ademenii spre pieire cât mai multe suflete cu putinţă, şi de aici pâna la Ziua Mâniei Domnului care va veni fără doar şi poate, nu mai este decât un pas, acela, să ne grăbim şi să luăm Duh Sfânt nepieritor, pentru a învia din morţi la sorocul stabilit de Dumnezeu, şi să trăim veşnic într-o o cu totul şi cu totul altă lume pe care Dumnezeu Creeatorul o va creea, şi în care nu va mai exista necurat şi lacrima acesta numită suferinţă şi moarte. Amin Fraţilor, şi să vă bucuraţi din plin de sărbătoarea Naşterii Domnului! Sărbători fericite!
Smerenia inseamna sa nu te dai mare dar sa zici ce ai de zis ( cum vrea D-zeu), sa predici ce ai de predicat( sau sa inveti)si sa nu taci cind cunosti. Gindeste-te ca intr-o zi o sa stai fata in fata cu D-zeu ( sa dea D-l Isus) si o sa fii intrebat dece nu ai zis mai multe- ce o sa zici, ca ai vrut sa fii smerit!? Fii modest ( constient ca nu tu faci minuni ci Duhul Sfint prin tine, ca El te inspira si ajuta sa zici si sa faci ce trebuie) dar vorbeste, lucreaza, zbate-te. Vezi ca unii vor sa taci (daca se poate tot timpul)tremurind ca o sa areti cine esti in Hristos si ca si altii s-ar putea pocai fiind binecuvintati pe pamint si in veci. Caci noi avem si o incercare mare cum a avut Iov dar aia trece si urmeaza binecuvintarile- direct proportionale cu incercarea ( caci D-zeu da cu mina foarte larga).
Daca nu te superi, pentru cine ai adresat al doi-lea mesaj? Si care este numele tau adevarat?
Ba da, din pacate Iosif a vrut s-o paraseasca pe maria fara un cuvint. Cum am sris intr-o Evanghelizare- acesta este situatia omului care pleaca fara sa clarifice o situatie neplacuta sau dificila. Noua ne e frica sa nu ne blamam, sa avem de-a face cu ceva " nepaipomenit" cum sint minunile Lui D-zeu.!Eu cred ca Iosif nu a avut mare incredere nici in Maria si nici in D-zeu! D-zeu sa ma ierte daca gresesc.
Pentru fratele Aurel Munteanu, nu pot trece nepăsător şi să accept spusele acestui amabil frate, dar care se rătăceşte vădit, ori nu a citit atent Scriptura, ori nu a citit-o niciodată, şi din auzite de pe la alţii spune asemenea erezii, anume, că Domnul Iisus avea deja doi anişori când a venit magii la El în iesle, şi că a trăit exact 33 de ani şi 6 luni.
***Să le luăm şi să le lămurim pe rând. În primul rând în ziua în care Domnul Iisus s-a născut, oamenii de pe pământ nici nu visau ce se petrece în ceruri, ca şi pe pământ când ţi se naşte un moştenitor te veseleşti şi faci bairam mare, apoi pleci în colind şi duci Vestea naşterii Fiului moştenitor, şi pământenilor, deoarece este vorba de o naştere nu în ceruri, ci, este vorba de o naştere a lui Dumnezeu pe pământ stimabile Aurel. Hai să ne imaginăm trei păstori, unul moldovean, unul muntean, şi unul ungurean, care păşteau undeva pe un munte oiţele lor, şi deodată au rămas uimiţi de o privelişte nemaiîntâlnită, adică au văzut cerurile deschise, şi din ceruri coborând o adevărată armată de îngeri foarte veseli şi cheflii, şi care pe primii locuitori ai pământului pe care i-au întâlnit, le-au spus cu mare veselie, că... atenţie: "Astăzi! vi s-a născut un Mântuitor!" Şi fac o pauză binevenită aici, să vă întreb ce au răspuns oare aceşti trei păstori(ciobani pe înţelesul nostru) şi ce i-a determinat să creadă şi să devină cei trei magi care au vestit mai întâi naşterea Domnului Iisus necuratului de împărat Irod, care ştim ce oribilă crimă a făcut omorând acei copii nevinovaţi de până la doi ani, şi care mai târziu a murit, iar fiul acestua necurat şi el din tată în fiu, a înebunit şi zicea despre Domnul Iisus că este Ioan Botezătorul inviat din morţi? Poate nu avem răspunsul acestor trei magi vestitori, dar ştim că au fost călăuziţi de o stea care se deplasa pe cer să le arate exact locul unde îl vor găsi pe Domnul Iisus născut, poate că în momentul vestiri naşterii Domnului Iisus Maria încă nu a născut şi zăcea în durerile naşterii, dar cum la Dumnezeu veştile merg mai iute decât îţi imaginezi tu ca fiinţă muritoare, vestea naşterii Domnului a fost făcută vizibilă cu ceva vreme înainte, deoarece ingerii au spus păstorilor semnul prin care vor şti că respectivul nou născut este Mântuitorul nostru, şi anume, că îl vor găsi într-o iesle. Şi ştim povestea naşterii Domnului în amănunţit. Ştim că era iarnă şi că Pruncul a fost încălzit în acea iesle de suflarea caldă din nările animalelor care locuiau acolo, şi mai ştim că magii au venit de la mari depărtări, probabil dintr-o ţară cu o climă mai caldă chiar şi pe timp de iarnă, astfel încât ei păşteau oile care eu cred că nu mâncau nisip, ci mâncau iarbă stimabile Aurel. Acum, întradevăr Irod a dat ordin să reteze capul la toţi copilaşii care s-au născut şi ar avea Iisus cam doi ani, una la mână, să fie sigur că nu scapă cu viaţă Mântuitorul nostru, şi în al doilea rând pentrucă magii au fost înştiinţaţi să se întoarcă pe o rută ocolitoare, lucru ce a durat o vreme destul de lungă, dar care i-a salvat de la o moarte sigură, deoarece dacă îi prindea Irod, atât de mult îi şchingiuia încât ori ar fi spus locul exact unde s-a născut Mântuitorul nostru, ori mureau în chinuri groaznice şi în Scriptură aveam o altă imagine a venirii pe lume a Domnului Iisus. Aici doresc să fac o paranteză, în care să vedem planul şi gândirea lui Dumnezeu cu privire la un anumit lucru ce se va împlini negreşit, şi separat să vedem planul şi gândirea lui Satana, un plan în continuă schimbare, un plan pe care Dumnezeu vedem clar că nu îl poate cunoaşte de dinainte(sunt două forţe opuse), dar care are puterea de a interveni fie personal(vezi Moise), fie prin îngerii, pe care noi îi vedem ca având chip de om ca noi, dar în realitate îngerii sunt deşcrişi ca având 6 aripi, chip de pasăre care zboară, şi care tot timpul slăvesc numele lui Dumnezeu, şi zic acele ştiute cuvinte... Sfânt Sfânt Sfânt(de trei ori) este Dumnezeu în vecii vecilor(în alte traduceri avem Viu Viu Viu este Dumnezeu, lucru identic, deoarece Sfânt înseamnă curat, necuratul este un nesfânt, este mort, aşadar tot ce este sfânt este viu în vecii vecilor, noi oamenii suntem necuraţi prin păcatul săvârşit de Eva cea care nu a ascultat de Dumnezeu şi a ascultat de necurat, şi ca atare Dumnezeu a fost forţat de împrejurări să ofere din dragoste pentru oameni, un Mântuitor vestit şi răsvestit în fel şi chip de foarte mulţi prooroci ai Vechiului Testament) Şi ca o continuare a parantezei de mai sus, vedem suspansul prin care au trecut îngerii care au făcut greşeala să deschidă mai devreme cerurile şi în veselia lor să vestească mai din vreme naşterea mult aşteptată, vedem ce întorsătură au luat lucrurile când satana căuta cu disperare să omoare pe Fiul legitim al lui Dumnezeu, şi deasemeni vedem puterea de necontestat pe care o are Dumnezeu Tatăl(creeatorul tuturora), şi încrederea acordată de toate fiinţele creeate, încredere că indiferent ce va gândi satana şi ingerii trecuţi de partea lui să facă, nu va reuşi niciodată, şi planul ascuns al lui Dumnezeu cu fiinţele creeate şi necreeate de El, va avea respectul de a fi împlinite la vremea cuvenită lor. Şi când am zis eu necreeate de El, mă bazez pe spusele Domnului Iisus, un om ca şi noi, dar care nu a vorbit de la "el" aşa cum vorbim noi în neştiinţă de cauză şi presupunem că Domnul Iisus ar fi avut doi ani când au adus magii darurile respective, ci, a vorbit de la Tatăl Lui, şi Tatăl nostru Aurele frate, şi am aflat că pe acest pământ există şi oameni care nu sunt din turma lui Dumnezeu, şi despre care Dumnezeu spune că doreşte cu ardoare să le aducă cu preţul vieţii Sale şi pe acestea la turma mamă, dar din păcate aceste oi rătăcite şi fără Păstor, nu au urechi de auzit, sunt mute cum zicem noi, ba mai mult, sunt un pericol real de a determina şi pe cei scrişi în Cartea Vieţii(aparţinând Creeatorului din tată în fiu de la Adam şi Eva) să se rătăcească şi să treacă de partea satanei adversarul de temul al lui Dumnezeu. Lupta aceasta dintre bine şi rău eu o văd ca un joc de şah, care numai joc nu eşte, şi în care atât Dumnezeu cât şi satana dispune de forţe active şi în cer dar şi pe pământ, are Dumnezeu pioni, are şi satana pioni, are Dumnezeu Regină, are şi satana regina frumuseţii şi strălucirii, are Dumnezeu cai ce sar pe pământ surprinzând adversarul, face şi satana cai identici*** Mai concret, satana nu poate gândi şi face un lucru pe care nu l-a văzut mai întâi făcut de Dumnezeu, şi avem dovada la Moise, adică se uita atent satana la omul lui Dumnezeu, şi exact ce făcea Moise, făcea şi aceşti magi şi oameni necuraţi. Făcea Moise toiagul să devină un şarpe, şi satana imita. Făcea Moise o altă minune, şi satana imita exact. Şi la urmă vedem un lucru uluitor, că şarpele de la toiagul lui Moise, a înghiţit şerpii toţi ai magilor necuraţi. Dacă vreţi să comparăm lucrul acesta, este precum ai avea tu o maimuţă fără minte mult mai masivă decât tine, iar tu un prichindel de om, eşti nevoit să te foloseşti de naivitatea acestei fiinţe, şi înainte de a te face praf şi pulbere, gândeşti cu trei sau patru mutări înaintea ei şi o aduci în aşa fel, încât să-i dai ŞAH MAT. Aşa trebue să gândim noi acest război intre bine şi rău, şi să nu ne temem niciodată de moarte, deoarece de partea noastră avem pe strategul şi înţeleptul Dumnezeu, Domnul Oştilor cum i Se spunea în trecut, şi care ademeneşte şi va prinde pe satana, această maimuţă care nu are gândire, şi pe care Dumnezeu o amăgeşte cu o bombonică, o amăgeşte cu o banană zemoasă, o atrage din ce în ce spre cuşca pregătită de Dumnezeu încă de dinainte de întemeierea lumii şi care ştim că este acel iaz cu foc şi cu puciosă, adică Adâncul despre care la auzul lui se sperie chiar şi necuraţii, necuraţi care s-au înşelat şi au crezut că satana conducătorul lor îi va apăra cu preţul vieţii lui şi nu va fi un laş şi mincinos, şi care îndiferent ce planuri ar aborda în această piedută de mult luptă, nu are scăpare şi intră mai târziu sau mai devreme in acestă cuşcă pregătită nu oamenilor, ci, diavolului şi îngerilor acestuia.
***Acum problema este cu totul şi cu totul alta fraţilor, că satana cu ingerii lui toţi sunt conştienţi de faptul că va sfârşi în GHENĂ(chinul veşnic), şi umblă fraţilor să ia cu el cât mai multe suflete omeneşti. Aceşta este punctul slab al lui Dumnezeu, căci, Dumnezeu este dragoste fraţilor, o dragoste pentru toate fiinţele creeate de El, şi doreşte să salveze cu orice preţ aceste suflete care sun necurate, şi de aceea a plănuit Dumnezeu să ni se dea un Mântuitor pe Domnul Iisus Hristos, cine va crede în acest Mântuitor ca fiind Fiul lui Dumnezeu va fi mântuit şi salvat de Ghenă, iar cine nu va crede şi va zice că este împosibil ca Dumnezeu să fi coborât pe pământ în chip de om, cu regret dar va merge înpreună cu satana şi ingerii acestuia, în groaznicul foc veşnic unde va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor. Este dacă vreţi, ultimul sacrificiu pe care îl va face Dumnezeu, ultimul asalt în acest complicat aparent joc de şah, un joc de şah în care remiză nu se poate face, şi în care bătălia este pe viaţă şi pe moarte, şi în care de noi oamenii depinde dacă Dumnezeu va câtiga sau va pierde, deoarece este şi viaţa noastră în joc, iar noi cei care am înţeles lucrurile acestea, trebueşte să nu prighidim nicio clipă din viaţa noastră, şi prin predicile noastre de bun augur, să conştientizăm pe toţi locuitorii planetei de pericolul iminent pe care satana îl plănueşte, şi să ne salvăm în acest fel pielea! da, pielea, că vom fi ca Dumnezeu în ceruri, dar vom fi piele şi os, adică vom avea şi trup exact aşa cum are Domnul Iisus Hristos, Ilie, Moise, Enoh, şi mulţi alţii care vor învia la sfârşitul timpului şi vor merge după faptele fiecăruia, ori în Ghenă, ori cu Dumnezeu într-o lume cu un cer şi un pământ nou creeat.
Mulţumesc mult, sărbători fericite în continuare, şi vă rog din suflet să nu mai credeţi(unii din voi), că sunt de partea necuratului şi doresc pierzania voastră veşnică. Amin.
26.12.2009
Consider ca Pruncul Isus nu a fost nascut la 7 luni, ca sa fie iarna. Si unde scrie despre suflarea animalelor sa-L incalzeasca? Ingerul Gavril a venit la Maria in luna a sasea. Socotind inca 9 luni, nasterea Domnului a fost pe la sfarsitul lui Februarie, sau inceputul lui Martie.
Nicuşoare frate, poate nu ştiaţi că era noastră a început de la naşterea Domnului Iisus stimabile cercetător al Scripturilor, ori nu eu am calculat cu aproximaţie ziua naşterii Domnului, ci alţii stimabile, alţii. Aşa există în jurul anului nou mai multe zile de naştere(Crăciunuri) ale Mântuitorului nostru, dar nu o depărtare prea mare care să ne ducă la naşterea Domnului în primăvară. Chiar şi eu m-am întrebat la câte luni a născut Maria pe Domnul Iisus, ne bazăm pe date omeneşti că 7 sau 9 luni ştim noi, dar ne rătăcim, anul înainte vreme începea la 1 septembrie, Domnul Iisus poate avea deja 4 luni să zicem, deoarece cam pe la patru luni mişcă în burtă copilul, au calculat poate alţii data exactă plecând şi de la naşterea lui Ioan Botezătorul, iar Ioan evanghelistul care ştim că a scris evanghelia după Ioan, acest ucenic al Domnului Iisus, a scris la sfârşit dacă nu vă supăraţi, a scris că nu poate nimeni din această lume să relateze tot despre Domnul Iisus, nu ar încăpea în nicio bibliotecă din lumea aceasta mai zice Ioan, adică era foarte greu de scris în acea vreme, probabil că au redus cât au putut de mult relatările care nu păreau prea importante, nu erau scriitori superdotaţi care să descrie personajul caracterizându-l cum se procedează în romanele zilelor noastre, şi din această cauză ne lipsesc unele date cum ar fi... chipul Domnului, cu plete să zicem, cu faţa aşa şi aşa, cu înălţimea aşa şi aşa, adică aşa procedează un scriitor care descrie personajul din cartea sa, un personaj închipuit de el pentru a da savoarea respectivă citirii romanului, pe când aici nu avem de-aface nici cu un scriitor care a mai scris romane şi este cunoscut, şi nici nu este roman, este o relatare adevărată, relatare care o scrie omul după ce parcurge vederea respectivă, şi care neavând prea multă experienţă în scrieri care să rămână peste vremi, scrie şi el cum gândeşte şi îşi mai aduce aminte.***
Şi ca fapt divers, Domnul poate că a dorit ca noi să ştim chipul său pentru a da închinare numai Lui, dar în acest sens eu cred şi nu greşesc, cred că a câştigat(momentan) necuratul capitolul închinării, a existat chipul Domnului imprimat pe acel pergament foarte căutat şi controversat dacă a aparţinut sau nu Domnului ca o dorinţă a Domnului de a fi văzut şi peste veac, sunt lucruri greu de elucidat chiar şi în zilele noastre când avem calculatoare sofisticate şi ştim exact vechimea dovezii respective, în continuare necuratul vrea cu orice chip să distrugă dovezile clare ale existenţei Domnului Iisus ca Dumnezeu născut din fecioară, din om adică, contrar acestor lucruri se descoperă abia în zilele noastre manuscrise şi dovezi de netăgăduit, şi vedem aici dorinţa Domnului Iisus, ca noi cei care mai credem din toată fiinţa noastră şi nu ne îndoim nicicum de relatările exacte ale Scripturilor, noi să rezistăm sfârşitului acestui veac(eră creştină), deoarece chiar se spune în Scriptură, că în vremurile din urmă foarte mulţi se vor rătăci, şi ferice de cei care vor răbda şi vor suferi ispita aceasta, că a lor va fi împărăţia cerurilor.***
Şi ca răspuns la faptul că nu scrie pe nicăeri cum că Domnul Iisus a fost încălzit cu suflarea caldă a animalelor acelea, eu aş încheea prin a vă spune să cercetăm nu Scriptura care poate a omis unele amănunte aparent nesemnificative la vremea respectivă, au existat asemenea scrieri, au fost citite dar nu au fost rescrise pe piei de capră şi păstrate să le descoperim în zilele noastre, dar în schimb au rămas tradiţiile stimabile Nicuşor, tradiţii cu fel de fel de colinde de... Crăciun, nu? şi care au fost preluate din tată în fiu, şi care au ajuns până în zilele noastre, şi care unele din ele chiar sunt pe cale de dispariţie. Şi ca fapt divers de unde ştiu eu că Domnul Iisus a fost încălzit de animale, ştiu nu din Scriptură, ştiu din colindul numit JIANUL, care colind era foarte căutat la vremea când eu aveam un 5-7 anişori acolo şi habar nu aveam eu pe atunci ce este o Evanghelie sau o Biblie unde scrie despre naşterea Domnului. Cam atât şi azi fiind prima zi din anul 2010, îndrăznesc să vă urez şi eu tradiţionalul la mulţi ani cu sănătate, o Sănătate scrisă cu literă mare acum, adică Sănătatea noastră a celor care vom propovădui şi în acest nou an, vom propovădui cu şi mai multă sârguinţă Evanghelia Naşterii Domnului Iisus, spre o năzuinţă înăscută a noastră, că vom determina prin strădania noastră, să aducem cât mai mulţi credincioşi care la rândul lor să preia această ştafetă a noastră, a celor care am fost cânva şi am trăit pe acest pământ, şi să o ducă pe culmile gloriei Venirii a doua oară a Domnului Nostru(cu N mare)Iisu Hristos, Amin.