Cum si de ce ne mantuieste Dumnezeu (2) -- Alegerea
Autor: Paul Timoce  |  Album: Cum si de ce ne mantuieste Dumnezeu  |  Tematica: Salvare
Resursa adaugata de paultimoce in 16/06/2010
    12345678910 0/10 X
Referințe

“El ne-a mântuit şi ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii” 2 Tim. 1:9

În articolul precedent, am poposit asupra chemării eficiente pe care Dumnezeu o face credinciosului născut din nou. Această chemare despre care am vorbit este o parte din răspunsul la întrebarea “CUM” ne mântuieşte Dumnezeu. Chemarea eficientă este metoda prin care Dumnezeu iniţializează viaţa de credinţă a unui păcătos.

În articolul următor, mă voi opri la a doua parte a acestui verset, unde găsim cuvinte care descriu o parte din răspunsul la întrebarea “DE CE” ne mântuieşte Dumnezeu. Acelaşi bătrân apostol Pavel, imediat după ce aminteşte lui Timotei că a fost mântuit şi a avut parte de o chemare sfântă, începe să explice lui Timotei atunci şi nouă astăzi că “nu pentru faptele noastre” am avut parte de această mântuire şi chemare, “ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii”.

Vom începe prin a vedea care nu sunt motivaţiile lui Dumnezeu în dispensaţiunea harului Său: “nu pentru faptele noastre”. Apoi vom vedea care sunt motivaţiile Sale: “ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii”.

În primul rând, Pavel spune că nu suntem chemaţi la mântuire deoarece Dumnezeu a luat în considerare vreouna din faptele noastre. Versetul de mai sus spune că nu prin faptele noastre. Există doar două religii în lume: religia realizărilor omeneşti şi religia realizărilor divine. Religia realizărilor omeneşti spune că omul trebuie să facă ceva pentru a-şi câştiga raiul din mâinile lui Dumnezeu. Această religie în spatele căreia se află Satan însuşi zice că Dumnezeu te salvează pe baza anumitor acţiuni pe care tu trebuie să le faci. Ea zice că există un set de fapte pe care Dumnezeu le cere din partea omului şi că mântuirea se capătă pe baza înfăptuirii acestor fapte. Ori Pavel spune aici că mântuirea nu se capătă pe baza faptelor omului… În alte cuvinte, nu poţi să-ţi cumperi raiul prin fapte bune şi nu poţi să-L determini pe Dumnezeu să te mântuiască pe baza propriei tale neprihăniri şi pe baza setului tău impunător de fapte bune. Dumnezeu, atunci când decide să salveze un păcătos, nu are în vedere faptele acestuia. Nu poţi fi prea bun astfel încât să-L determini pe Dumnezeu să te aleagă pentru mântuire şi în acelaşi timp, nu poţi fi nici prea rău în aşa fel încât Dumnezeu să nu poată să te aleagă deoarece eşti prea rău. Alegere nu se face pe baza faptelor omului, ea nu depinde de om.

Dar dacă nu se are în vedere faţa omului, atunci de ce mântuieşte Dumnezeu pe unii păcătoşi? Care sunt criteriile acestei alegeri pentru viaţă? Pavel oferă o parte din răspuns atunci când zice: “după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii”. Ceea ce spune bătrânul apostol este că înainte de întemeierea lumii, Dumnezeu a luat o hotărâre în sfatul voii Sale (vezi Efeseni 1) şi că pe baza acestei hotărâri se face alegerea pentru viaţă. Cu ocazia acestei vechi hotărâri, oamenii aleşi au primit har în Isus Hristos. Atunci, sfatul Sfintei Treimi a hotărât ca să ofere o chemare sfântă lui Pavel, lui Timotei şi tuturor aleşilor care au trăit pe pământ de-a lungul secolelor. Atunci, înainte de întemeierea lumii, Dumnezeu a scris acea carte a vieţii despre care se vorbeşte în Apocalipsa, carte în care sunt scrise numele tuturor celor ce urmau să fie răscumpăraţi prin Isus Hristos. Alegerea se bazează nu pe o faptă făcută de om, ci pe o hotărâre luată în sfatul Sfintei Treimi înainte de întemeierea lumii.

Şi totuşi, de ce a ales Dumnezeu să mântuiască pe unii? Pavel nu spune decât că aşa a hotărât Dumnezeu înainte de întemeierea lumii iar autorul acestui articol nu ştie mai mult decât Pavel. Lucrurile care sunt descoperite în Scripturi sunt ale noastre iar cele ascunse sunt ale lui Dumnezeu. Noi nu am luat parte la acest sfat al voii lui Dumnezeu în cadrul căruia s-a scris cartea vieţii şi s-a hotărât destinul umanităţii şi astfel nu suntem în măsură să înţelegem criteriile pe baza cărora Dumnezeu a ales oameni pentru viaţă. Totuşi, Biblia spune despre Dumnezeu că El este un Dumnezeu drept, iubitor şi înţelept. Suntem obligaţi să ne încredem în acest Dumnezeu al Bibliei ştiind că ceea ce este descoperit în parte acum va fi făcut odată desăvârşit. Autorul acestui articol are încredere în suveranitatea absolută a Dumnezeului Bibliei.

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 3248
  • Export PDF: 9
  • Favorită: 1
Opțiuni